Un expert în problemele monarhiei britanice crede că ținuta purtată de regină pentru discursul ei de Crăciun sugerează sentimentele sale personale față de Brexit, scrie cotidianul britanic „Mirror”.
Regina a purtat una dintre broșele ei favorite în timpul discursului din ziua de Crăciun pentru a transmite un mesaj secret, susține expertul.
VIDEO. Discursul Reginei Elisabeta ținut cu ocazia Crăciunului. Ținuta ei a reprezentat un simbol prin care a dorit să-și arate legătura cu Europa.
Monarhul, în vârstă de 93 de ani, a trecut printr-o perioadă de mari încercări în viața personală, ca să nu mai vorbim de rezultatul alegerilor generale care i-au lăsat un gust amar.
Și, în timp ce e obligată să rămână neutră din punct de vedere politic, unii experți consideră că discursul ei susținut cu ocazia Crăciunului a scos la iveală poziția ei în privința Brexit-ului.
Discursul Reginei a fost înregistrat la Palatul Buckingham și difuzat după ce soțul ei, Prințul Philip, în vârstă de 98 de ani, a ieșit din spital. Cu ocazia acestui discurs, Regina Elisabeta a purtat o rochie de cașmir albastru și o broșă de safir cu diamante.
Experții au explicat că ținuta ei a reprezentat modalitatea prin care regina și-a arătat sprijinul ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, și asta datorită faptului că ținuta ei a sugerat o asemănare cu drapelul UE.
Broșa pe care a purtat-o regina, un cadou al Prințului Albert pentru Regina Victoria, oferit în ajunul nunții lor din 1840, are o piatră de un albastru intens, care e înconjurată de 12 diamante, ce seamănă cu cercul de stele al drapelului Uniunii Europene.
Experții spun că broșa Reginei Elisabeta simbolizează cercul din cele 12 stele de pe drapelul Uniunii Europene
The Queen has full editorial control of the Queen’s Speech and can choose wether or not to give one. She chose not to in 1969. So treat the speech as her personal views, right down to her choice of an EU blue dress and an EU stars broach. https://t.co/ovmWh3n5CX
Într-un mesaj pe Twitter , dr. James Anderson, expert în studiul monarhiei, a spus: „Regina are un control complet asupra discursului de Crăciun și poate alege dacă îl ține sau nu îl. În anului 1969 a decis să nu țină un astfel de discurs.
„Așa că discursul de Crăciun trebuie privit ca unul în care regina își prezintă opiniile personale, iar decizia de a purta o ținută care sugerează drapelul Uniunii Europene îi aparține în exclusivitate.”
Her Majesty yet again doing what little she can to show her support for the European Union. pic.twitter.com/Vstq1cflYU
Dr. Geoff Jones, un alt expert, a scris și el: „Majestatea Sa face din nou tot ceea ce poate pentru a-și arăta sprijinul pentru Uniunea Europeană”.
Un alt utilizator de Twitter a subliniat că Regina Elisabeta a purtat, cu ocazia discursului de Crăciun, aceeași broșă pe care a purtat-o și atunci când s-a adresat Parlamentului European în anul 1992.
In 1992, the Queen addressed the European Parliament in Strasbourg in a speech which praised the European Union for realising Churchill’s vision of a united Europe. She wore a broach representing the 12 stars of the EU flag.
Boris Johnson, premierul Marii Britanii, un adept înfocat al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, nu este încântat de mesajele de susținere a UE pe care le transmite Regina Elisabeta.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Frans Timmermans, vicepreședintele Uniunii Europene, a scris o scrisoare de dragoste către Marea Britanie în care își mărturisește dragostea și recunoaște că decizia de a pleca a acestei țări din Uniunea Europeană s-a făcut în mod democratic, dar anunță că brațele UE vor rămâne mereu deschise pentru britanici.
Iar la trei ani şi jumătate după ce aproape 52% dintre britanici care sau prezentat la vot s-au pronunţat în referendumul din 2016 în favoarea taberei ”Leave”, vicepreşedintele CE este ”în continuate trist că unul dintre membrii vechii noastre familii vrea să rupă legăturile” după 47 de ani ai unei convieţuiri comune tumultuoase, a scris Frans Timmermans, citat de News.ro.
”Însă, în acelaşi timp, gândul că legăturile familiale nu pot fi niciodată rupte cu adevărat mă alină. Noi nu plecăm şi vei fi întotdeauna binevenită din nou”, continuă Frans Timmermans.
În scrisoarea sa, el rememorează naşterea primelor sale sentimente, nu pe teritoriul britanic, ci la Roma, la Şcoala Internaţională Britanică Saint George, unde tânărul Frans Timmermans a învăţat engleza.
Peste 40 de ani au trecut de atunci. ”Te cunosc, acum. Şi te iubesc. Pentru ceea ce eşti şi pentru ceea ce mi-ai oferit. Sunt ca un vechi îndrăgostit. Îţi cunosc punctele tari şi slăbiciunile. Ştiu că poţi fi generoasă, dar şi zgârcită. Ştiu că tu crezi că eşti unică şi deosebită. Bineînţeles că eşti, în atât de multe privinţe, dar poate că mai puţin decât crezi tu”, scrie el.
”Nu vei înceta niciodată să ne spui că noi suntem «continentul». Asta te ajută să creezi distanţa de care crezi că ai nevoie. Dar asta te împiedică totodată să vezi că avem cu toţii nevoie de un pic de distanţă între noi. Toate naţiunile europene sunt unice. Diferenţele noastre sunt sursă de continuă admiraţie, de surpriză, de disconfort, de neînţelegere, de ridicol, de caricatură şi, da, de dragoste”, a scris cu multă sensibilitate Frans Timmermans.
Acesta e un campion al încercării de a păstra Marea Britanie în Uniunea Europeană, e un politician de stânga care militează pentru o uniune mai bună. S-a implicat activ în ce privește stoparea derapajelor României de la regulile democratice și l-a blocat pe Liviu Dragnea în încercarea acestuia de a pune justiția sub control politic.
Din acest motiv, Dragnea a instigat Secția Specială de investigare a magistraților împotriva lui, iar procurorul Adina Florea s-a făcut de râs, deschizând un dosar de urmărire penală împotriva lui Frans Timmermans deși acesta era protejat de imunitate diplomatică.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În mesajul de Crăciun al Reginei Elisabeta a Marii Britanii sunt ascunse cu grijă și diplomație temerile ei în legătură cu provocările pe care le va întâmpina țara, dar și continentul european, anul viitor.
Brexit-ul rămâne o îngrijorare majoră pentru regină și în 2020 care crede că tensiunile sociale și politice din jurul acestei rupturi nu vor dispărea în acest an, cerând calm și răbdare.
Peste 400.000 de români trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Ei vor fi afectați, mai mult sau mai puțin, de schimbările din societatea britanică provocate de Brexit.
La data de 31 ianuarie 2020, Marea Britanie va ieși, formal, din Uniunea Europeană. Până în data de 31 ianuarie 2021 nu se va schimba nimic, fiind o perioadă de tranziție. În această perioadă se va negocia un nou tratat între Marea Britanie și UE.VIDEO. Discursul Reginei Elisabeta a Marii Britanii cu ocazia Crăciunului.
Temerile Reginei Elisabeta ce se întrevăd în mesajul de Crăciun
1. E îngrijorată din cauza împărțirii națiunii în două mari tabere: cei care vor rămânerea în Uniunea Europeană și cei care vor să părăsească UE.2. Susține o înțelegere totală între Marea Britanie și Germania. Îi e teamă că Brexit-ul ar putea provoca tensiuni între cele două state.3. Vrea o reconciliere națională pe tema Brexit-ului, dar crede că aceasta nu va veni dintr-o dată, ci doar cu pași mici.4. În discursul ei Regina Elisabeta a vorbit de binefacerile feminismului și vrea ca egalitatea de șanse să nu fie amenințată de nimic.5. Din discursul reginei reiese și faptul că ea nu crede că neliniștea și criza politică provocată de Brexit vor trece peste noapte și le cere tuturor să aibă răbdare.6. Regina Elisabeta face o predicție pentru anul viitor și spune că Brexit-ul va provoca „suișuri și coborâșuri” în societatea engleză, cerându-le tuturor răbdare și înțelegere.7. Problema criminalității și a terorismului o îngrijorează pe regină care le-a mulțumit forțelor de poliție, dar și pompierilor și forțelor de intervenție rapidă pentru activitatea și efortul lor.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Uniunea Europeană (UE) a denunţat luni ”o nouă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucranei de către Rusia” în urma inaugurării de către preşedintele rus Vladimir Putin a căii ferate care leagă Crimeea şi Rusia continentală.
Vladimir Putin a sfidat Occidentul și a mai aplicat o lovitură Ucrainei prin realizarea unei legături feroviare între peninsula ucraineană și Moscova, anunță AFP, citată de News.ro.
VIDEO. Televiziunea publică germană prezintă lansarea noului pod feroviar.
Reprezentanții Uniunii Europene consideră că această acțiune prin care Putin încearcă izolarea Crimeei de Ucraina.
”Legătura feroviară este un pas în plus către o integrare forţată a peninsulei anexate ilegal de Rusia şi către izolarea Crimeei de Ucraina, din care rămâne parte”, a denunţat înr-un comunicat un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.
VIDEO. Postarea pe pagina lui Vladimir Putin despre inaugurarea podului.
Pentru a lega peninsula de Rusia a fost necesar să se construiască un pod feroviar pe care vor rula garniturile de tren. Podul limitează trecerea navelor prin Strâmtoarea Kerci către porturi ucrainene din Marea Azov. Uniunea Europeană aşteaptă de la Rusia să asigure o trecere liberă şi neîngrădită prin Strâmtoarea Kerci, conform dreptului internaţional”, a adăugat șeful diplomației europene.
Podul de cale ferată asigură legătura între Peninsula Kerci, din Crimeea, şi Peninsula Taman, în sudul Rusiei. Vladimir Putin a efectuat prima traversare – cu o lungime de 19 de kilometri – în cabina unei locomotive, alături de conductor, anunță AFP, citată de News.ro.
Partea feroviară a podului o dublează pe cea rutieră care a fost inaugurată în mai 2019. Putin a efectuat atunci traversarea acestuia la volanul unui camion portocaliu, în fruntea unei coloane de zece vehicule.
Construcţia căii feroviare a fost lansată în februarie 2016 şi a fost încredinţată miliardarului Arkadi Rotenberg, un partener de judo al lui Putin.
Trenurile urmează să asigure de-acum legătura între Moscova sau Sankt Petersburg cu Simferopol, capitala Crimeei. Se preconizează că acestea urmează să transporte 14 milioane de pasageri în 2020.
Rusia a invadat Peninsula Crimeea în martie 2014, apoi a organizat un referendum denunţat de Kiev şi Occident.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Boris Johnson a anunțat că orice relație cu Uniunea europeană va fi întreruptă în decembrie 2020, iar până atunci e termenul limită până la care se poate încheia un acord cimercial cu Uniunea Europeană.
Marea Britanie va ieși din UE la data de 31 ianuarie 2020 printr-un acord încheiat între ambele părți. Acest document prevede o perioadă de 11 luni de tampon în care nu se va schimba nimic în relațiile dintre UK și UE, iar în această perioadă ar trebui să se negocieze un acord comercial.
Reprezentanții Uniunii Europene au cerut prelungirea acestei perioade, considerând că e practic imposibil să se ajungă la un acord într-o perioadă atât de scurtă. Boris Johnson a refuzat.
Un asemenea demers, dezvăluit de postul ITV, ar lăsa guvernului britanic doar 11 luni pentru a negocia viitoarea sa relaţie cu Uniunea Europeană (UE), după realizarea Brexitului, prevăzută la 31 ianuarie, anunță News.ro.
Partidul Conservator al lui Boris Johnson, care a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative de joi, a promis în campania electorală că perioada de tranziţie nu va fi prelungită după decembrie 2020, cu toate că aceasta poate fi prelungită până în decembrie 2022, aşa cum prevede acordul pe care l-a încheiat cu Bruxellesul.
Majoritatea absolută de care dispune în Camera Comunelor îi oferă acum şefului în exerciţiu al guvernului posibilitatea de a amenda legislaţia şi de a transmite mesaje Bruxellesului, însă negociatorul-şef UE al Brexitului Michel Barnier a avertizat deja că 11 luni sunt insuficiente în vederea unui acord comercial global.
Neajungerea la un acord ar însemna că după cele 11 luni, relațiile comerciale dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană vor fi reglementate conform principiilor Organizației Mondiale a Comerțului, reguli care ar dezavantaja economia Marii Britanii, spun experții.
Legislaţia care pune în aplicare ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să fie prezentată vineri în noul parlament rezultat din alegerile legislative anticipate de joi, a anunţat un purtător de cuvânt al lui Johnson.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Într-un discurs ținut de Viktor Orban, luni la Timișoara, cu ocazia a 30 de ani de la începutul Revoluției, liderul maghiar l-a invitat pe Klaus Iohannis să se implice în reconstrucția „Europei Centrale”.
Președintele României a fost prezent marți, 17 decembrie, la Timișoara unde a comemorat martirii orașului care în urmă cu 30 de ani au reușit să elibereze orașul de comunism, dând o lovitură mortală regimului Ceaușescu.
Întrebat de un reporter cum răspunde invitației făcute de premierul maghiar, Klaus Iohannis a spus că el se implică în proiecte „pentru Uniunea Europeană”, acest răspuns fiind un refuz adresat lui Viktor Orban, dar și o critică la adresa acestuia pentru încercările sale repetate de a fragiliza Uniunea Europeană.
„Eu mă implic pentru Uniunea Europeană, nu pentru altă entitate pe care am crea-o în plan mai mic. Nu sunt de părere că trebuie să deschidem noi falii în cadrul Uniunii Europene, ci trebuie să ne implicăm, cum putem fiecare, să închidem faliile deja existente. Avem deja o falie Est-Vest care are origini istorice, fiind un efect al Cortinei de Fier. Eu mă implic pentru a o închide. Există și abordări diferite pe partea Nord-Sud. Eu nu o să mă implic niciodată pentru a deschide noi falii. Este o abordare pe care nu o voi sprijini”, a declarat Klaus Iohannis.
Răspunsul tranșant al lui Iohannis nu-i va cădea bine lui Viktor Orban care militează pentru a crea un centru de putere alternativ în interiorul Uniunii Europene, pe teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar.
Premierul maghiar este contestat intens la Bruxelles pentru iliberalismul său, are o relație specială cu Vladimir Putin, iar în Ungaria deține, practic, toată puterea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că poziţia Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov care a premers declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial este o „minciună neruşinată”, potrivit DPA, citat de Agerpres.
Parlamentul European a adoptat în urmă cu două luni o rezoluţie care afirmă că pactul de neagresiune din 1939 dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, numit după diplomaţii care l-au semnat la Moscova, „a deschis calea pentru izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Rusia a menţinut poziţia sovietică potrivit căreia pactul a fost un rău necesar pentru a preveni ofensiva nazistă asupra Uniunii Sovietice, care s-a produs totuşi după doi ani de la semnare, când Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică în 1941.
La o întâlnire cu oficialii care organizează festivităţile pentru marcarea a 75 de ani de la sfârşitul războiului, Putin a spus că poziţia Uniunii Europene „nu se bazează pe nimic real”, conform unui transcript al Kremlinului.
Pactul Ribbentrop-Molotov este rar discutat în Rusia astăzi, în timp ce victoria Aliaţilor, şi în special a URSS, asupra Germaniei naziste, care a pus capăt războiului în Europa, rămâne o sursă de mândrie naţională puternic celebrată.
Rezoluţia Parlamentului European susţine că pactul stabilea împărţirea Europei „între două regimuri totalitare”, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică.
Istoricii spun că liderul sovietic Iosif Stalin a folosit pactul ca o oportunitate de a anexa teritorii care, înainte de revoluţia comunistă din 1917, au aparţinut Imperiului Rus, dar și teritorii care n-au aparținut niciodată Moscovei.
În timp ce Germania nazistă a intrat în vestul Poloniei, Uniunea Sovietică a ocupat teritoriile baltice şi estul Poloniei
Românii cheltuie pentru mâncare şi băuturi răcoritoare cel mai mult din Uniunea Europeană.
27,8% din totalul cheltuielilor lor de consum se duc pe produse alimentare, ponderi mari fiind consemnate şi în Lituania (20,9%) şi Estonia (19,6%), cu mult peste media europeană de 12,1%, potrivit datelor aferente anului 2018 publicate luni de biroul european de statistică Eurostat, anunță News.ro.
Ponderi de sub 10% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor au fost înregistrate în patru state membre: Marea Britanie (7,8%), Irlanda (8,7%), Luxembourg (9,1%) şi Austria (9,7%).
În 2018, gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit pentru alimente şi băuturi răcoritoare peste 1.047 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu 6,6% din PIB-ul UE.
Ponderea de 12,1% a cheltuielilor pentru alimente şi băuturi răcoritoare în totalul cheltuielilor de consum pe gospodărie este a treia mare categorie de cheltuieli la nivelul Uniunii Europene, după ”îngrijirea locuinţei, apă, electricitate, gaze şi alţi carburanţi”, care au reprezentat anul trecut 24% din total, şi ”transporturi”, care au reprezentat 13,2% din total.
În perioada 2008-2018, ponderea alimentelor în totalul cheltuielilor pe gospodărie a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre pentru care au fost disponibile date în 2018.
Cea mai mare scădere a avut loc în Lituania, de la 24,8% din totalul cheltuielilor pe gospodărie în 2008 la 20,9% în 2018 (-3,9 puncte procentuale), urmată de Polonia (-3,4 puncte procentuale) şi Malta (-3 puncte procentuale).
În schimb, cheltuielile pentru alimente ale gospodăriilor au crescut în 10 state membre pentru care au fost disponibile date în 2018. Cele mai mari creşteri au avut loc în Cehia şi Slovacia (în ambele cu 1,4 puncte procentuale), Olanda (1 punct procentual) şi Ungaria (+0,8 puncte procentuale).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liderul PSD a nimerit la congresul socialiștilor din Madrid parcă din întâmplare. Cu doar câteva zile înainte, apropiații săi știau că nu va merge. Victor Ponta, fost lider PSD, anunța public faptul că Dragnea nu e binevenit la acest eveniment. Și nu era pentru că în luna decembrie ținea un discurs violent la Consiliul Național al partidului unde-i acuza pe liderii politici europeni că fac rău României.
De ce s-a dus Dragnea la Madrid și de ce n-a obținut nimic? Un discurs în care îl atacă pe Timmermans
Liviu Dragnea susținea că nu vrea să se întâlnească și să negocieze cu aceștia cu orice preț. Era un mesaj prin care președintele PSD anunța o ruptură de Frans Timmermans și de socialiștii europeni care i-au cerut să respecte principiile și regulile europene.
„Stimați colegi, nu poate să-mi ceară nimeni, să mă oblige nimeni, dar nimeni, să vreau neapărat să mă bag în poză cu cineva care dușmănește România, cu cineva care a nedreptățit România! Niciodată! Nu o să mă bag în poză niciodată cu oameni care fac rău țării mele. Nu pot! Eu înțeleg că suntem într-o familie politică europeană, nu vrem neapărat să ne ajute cu ceva, dar măcar să ne asculte”, a spus Liviu Dragnea în decembrie la Consiliul Național al PSD, comentând absența sa de la Congresul PSE (Partidul Socialist European). La acel congres de la sfârșitul anului trecut, Frans Timmermans a fost nominalizt candidatul socialiștilor europeni pentru poziția de președinte al Comisiei.
Suveraniștii, o încercare de apropiere cu un scop precis
La două luni după acel discurs, opinia publică din România află că au existat tatonări făcute de reprezentanți ai PSD la italienii din Liga Nordului, formațiunea condusă de Mateo Salvini, ministrul de Interne al Italiei.
Din perspectiva alegerilor europarlamentare, populiștii europeni și-au propus să formeze un grup comun, intitulat Frontul Suveraniștilor. Acesta e format din două mari formațiuni de dreapta, Frontul Național din Franța, condus de Marine Le Pen, și Liga Nordului din Italia, condusă de Mateo Salvini.
Suveraniștii își doresc propriul candidat în alegerile europene pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, iar Salvini face un lobby puternic pe lângă Viktor Orban, premierul Ungariei, să i se alăture, FIDESZ fiind încă membru în PPE (Partidul Popular European).
Reprezentanții lui Dragnea au intrat în legătură cu cei din Liga, dar negocierile nu prea au avansat. Există posibilitatea ca liderul PSD să fi folosit aceste discuții ca să-l poată „șantaja” pe Frans Timmermans, amenințându-l că există posibilitatea să plece din PES.
Social-democraților sunt cotați să obțină 10 mandate în alegerile europarlamentare din luna mai. Grupul socialiștilor, conform ultimului sondaj, ar obține în jur de 135 de mandate la nivelul întregii Uniuni Europene, fiind a doua forță politică după popularii europeni, cu 183 de mandate.
PSD e un partid mare în grupul socialiștilor, plecarea acestuia reprezentând o pierdere pentru Timmermans care vizează postul de conducător al Comisiei Europene și, în cel mai rău caz, păstrarea actualei poziții de vicepreședinte.
PSD are nevoie ca de aer de susținerea socialiștilor europeni
Călătoria lui Dragnea la Madrid a reprezentat o încercare extremă a acestuia de a obține sprijinul socialiștilor europeni. Liderul PSD își dorește mesaje de susținere din partea lui Timmermans, mesaje de care are nevoie ca de aer pentru a se menține la conducerea PSD și pentru a câștiga alegerile europarlamentare.
Mai mult, cu o guvernare în degringoladă, fără buget, cu două ordonanțe care au produs dezastre în economie și în justiție, Liviu Dragnea are nevoie de o mână de ajutor din partea lui Timmermans.
Nu sunt informații despre discuțiile dintre lideri, dar reacția lui Frans Timmermans în urma negocierilor cu Liviu Dragnea l-a enervat teribil pe acesta din urmă.
„Dragnea doreşte să vorbească cu noi, nu vrea să părăsească familia (socialiştilor europeni), doreşte să acţioneze pentru ca posibilele neînţelegeri să fie lămurite. În următoarele săptămâni vom vedea dacă se va putea face acest lucru”, a declarat liderul european după întâlnirea cu președintele PSD, citat de News.ro.
Mai mult, Timmermans a declarat pentru Politico.eu că nu știe „dacă Dragnea crede ceea ce spune”, comentând declarația liderului PSD care a susținut, nici mai mult nici mai puțin, că „toate problemele au fost rezolvate”.
„Am avut o întâlnire cu France Timmermans. O discuţie lungă şi, după părerea mea, bună, în care fiecare cred că am înţeles cum stăm şi fiecare a înţeles de la celălalt ce îşi doreşte. Am convenit ca în perioada următoare să avem discuţii în aşa fel încât să nu mai existe informaţii nereale care să circule de la unul la celălalt”, a declarat Liviu Dragnea, citat de News.ro.
Liviu Dragnea, un politician izolat pe plan internațional
Trebuie precizat că președintele PSD, din cauza condamnării penale definitive și a dosarului aflat pe rol la Curtea Supremă, nu are prea multă trecere în străinătate. A încercat în nenumărate rânduri să ajungă în SUA, dar se află în pericol din cauza problemelor penale. Ultima tentativă de a ajunge la Casa Albă, la un eveniment social al președintelui american, a fost un eșec din cauza anchetei desfășurate de FBI cu privire la donațiile străine făcute cu ocazia inaugurării mandatului lui Donald Trump din ianuarie 2017.
Să amintim că Liviu Dragnea a participat la acel eveniment împreună cu Sorin Grindeanu, premierul de atunci.
Din declarațiile celor doi lideri se înțelege că discuția de la Madrid s-a încheiat cu o promisiune făcută de Liviu Dragnea că „în următoarele săptămâni” va rezolva problemele din cauza cărora a fost marginalizat la nivel european.
Promisiunile lui Dragnea nu valorează nimic în România
Pentru cetățenii români care sunt martori la degradarea societății zi de zi, care asistă la blocarea sistemului de justiție, la prăbușirea economiei, promisiunile lui Dragnea nu mai valorează prea mult.
În PSD sunt lupte interne. Premierul Dăncilă nu are niciun fel de autoritate. Guvernul nu are soluții să păstreze echilibrul economic, în timp ce corupția face ravagii. Dragnea nu are niciun fel de susținere, iar partidul se prăbușește în sondaje.
Într-un astfel de context, Dragnea nu are ce să-i ofere lui Timmermans decât demisia sa din pozița de lider al PSD, demisie care ar duce la formarea unui nou guvern. Doar așa ar putea să apară o detensionare a societății românești și o relansare economică.
E puțin probabil ca fostul baron de Teleorman să aibă un astfel de plan. Cel mai mare pericol e să fi procedat la fel ca în România, promițând ceva pentru ca apoi să facă exact contrariul.
De exemplu, că va „consolida independența justiției” prin Ordonanța 7. Dacă e să te iei după ce spune Liviu Dragnea, el de doi ani a luptat să consolideze statul de drept. E atât de consolidat că mai are puțin și-și dă duhul.
Declarația lui Dragnea vine și ea să confirme acest raționament cum că în discuția cu Timmermans i-a spus acestuia că el, de fapt, e un mare luptător pentru democrație:
”Există o linie roşie şi în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale omului despre care eu am vorbit … Există o linie roşie care nu trebuie trecută de nimeni, nici de cei care încalcă Constituţia şi care fac abuzuri în numele unei aşa-zise luptei anticorupţie. Nici nu trebuie depăşită linia roşie, în încălcat Constituţia în ceea ce priveşte statul de drept şi, dacă toţi înţelegem lucrul acesta atunci putem avea o discuţie aşezată. Dacă nu, e care ţipă mai tare”, a declarat liderul PSD după întâlnirea cu Timmermans, citat de News.ro.
Călătoria lui Liviu Dragnea la Madrid a fost o încercare de a scoate PSD din izolare. Eșecul a fost confirmat la scurt timp prin vocea vicepreședintelui Comisiei Europene.
Dragnea va intra în campania pentru alegerile parlamentare fără sprijinul socialiștilor europeni, cu un partid măcinat de lupte interne și cu o presiune sufocantă a opiniei publice care așteaptă prima ocazie ca să se răzbune.
Punerea sub acuzare a fostului șef DNA de către procurorul Adina Florea, procuror susținut de ministrul Justiției Tudorel Toader, mută confruntarea dintre corupți și statul de drept de pe teritoriul României în cel al Europei.
În ciuda declarațiilor Adinei Florea, cum că respectă legea în desfășurarea acestei anchete, dosarul în care este cercetată Laura Codruța Kovesi este unul inventat. Procuroare secției de anchetare a magistraților a dat curs unei plângeri penale făcute de un corupt fugar, e vorba de Sebastian Ghiță.
„Nu antamăm activităţile şi nu antamăm niciun fel de subiect care să nu aibă o bază legală. Este o activitate în curs de urmărire penală, care prezintă o importanţă egală cu orice activitate de urmărire penală desfăşurată în orice altă speţă. Se respectă exact aceleaşi drepturi procesuale care i se respectă şi trebuie să fie cunoscute de fiecare persoană în parte”, a declarat procurorul Adina Florea jurnaliștilor la ieșirea de la CSM, citată de News.ro.
Pentru a câștiga o partidă, prețul plătit pentru o victorie nu trebuie să fie mai mare ca prețul înfrângerii. De aceea cred că Liviu Dragnea și acoliții săi nu vor fi dispuși să-și asume presiunea instituțiilor europene care, în final, îi poate distruge.
Numirea lui Kovesi a devenit, din cauza disperării corupților, o miză pentru Uniunea Europeană. Cei de la Bruxelles știu să joace astfel de partide.
Adina Florea, procurorul care încearcă s-o blocheze pe Kovesi, Foto:Digi24, captură video
10 motive pentru care Codruța Kovesi va ajunge procuror european. De ce nu o poate opri Dragnea?
1. Liderul PSD nu mai are nicio cale de comunicare cu Comisia Europeană cu care s-a războit tot timpul de când a venit la putere.
Toate mișcările lui sunt privite cu suspiciune. Acțiunea împotriva Codruței Kovesi va fi și ea privită ca un atac la principiile Uniunii Europene.
2. Această mișcare disperată de stopare a ascensiunii fostului procuror anticorupție confirmă oficial faptul că secția de anchetare a magistraților, înființată de Tudorel Toader, reprezintă un instrument de control politic al actului de justiție.
„Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate, un sistem nou de pensionare anticipată, restricții privind libertatea de exprimare în cazul magistraților și noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în raportul MCV, realizat de Comisia Europeană.
3. Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană și Parlamentul UE au emis documente și au votat rezoluții împotriva preluării controlului politic asupra sistemului de justiție.
E de așteptat ca reacțiile instituționale să fie puternice.
4. Își permite Liviu Dragnea s-o transforme pe Laura Codruța Kovesi în personalitatea în care românii au cea mai mare încredere?
O pierdere a poziției de procuror european o poate determina pe aceasta să intre în cursa electorală pentru Cotroceni la invitația, de exemplu, a unei alianțe USR-PLUS.
Transformată într-un erou național, va fi greu de oprit din marșul către fotoliul de președinte.
Liviu Dragnea, pe un drum cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii
Liviu Dragnea a luat-o pe un drum strâmt, cu două opțiuni, ambele proaste – Foto Wikipedia
5. Liviu Dragnea, prin declanșarea planului de compromitere a doamnei Kovesi, a intrat pe un drum strâmt, cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii.
PSD e o formațiune care se dezintegrează. Conducerea acesteia a devenit o afacere personală a liderului ei.
Susținerea social-democraților se prăbușește, așa că într-o confruntare electorală, Dragnea nu mai are nicio șansă.
Pentru a supraviețui politic după luna mai când au loc alegerile europarlamentare trebuie să schimbe regulile jocului.
Mai are de făcut pasul cel mai greu – să ia toată puterea. Cum va face asta nimeni nu știe, dar a pornit pe acest drum.
6. E greu de presupus că reprezentanții Comisiei Europene vor depune armele la șantajul lui Liviu Dragnea și al acoliților săi.
În toate situațiile precedente, au ieșit învingători.
Exemple: criza din Grecia, negocierea pentru Brexit, dosarul populismului italian, statul de drept din Polonia.
O singură problemă nu a fost rezolvată până acum. Cea a lui Viktor Orban, Ungaria și asta pentru că FIDESZ, partidul aflat la putere, face parte din PPE (Partidul Popular European) cel care deține și, foarte probabil, va deține și după alegerile europene majoritatea în Parlamentul European.
Victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână
7. În cazul în care Parlamentul European va activa Articolul 7 împotriva României, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei și Ungariei, Liviu Dragnea va trebui să facă față unui val de proteste din partea opiniei publice nou și diferit.
Cetățenii români au o încredere de patru ori mai mare în Comisia Europeană în comparație cu Parlamentul României, conform unui sondaj INSCOP.
Activarea Articolului 7, pe lângă criza politică va genera rapid și una economică. El reprezintă un semnal de alarmă pentru investitori, pentru bănci, iar economia României e mult mai firavă și mai dependentă de UE decât cea a Ungariei și a Poloniei.
8. Reacția rapidă a Opoziției, care astăzi are o susținere publică mai mare decât majoritatea parlamentară, conform ultimelor sondaje, a ridicat nivelul dezbaterii publice. Reacția a atras atenția cancelariilor europene care, rând pe rând, au început să se miște.
Toate planurile gândite de Liviu Dragnea au o hibă majoră. Niciodată nu se gândește la consecințe.
Astfel ceea ce la început pare o mișcare genială, din punctul de vedere a liderului PSD, se transformă într-un mare eșec politic.
De exemplu, referendumul pentru familia tradițională, un plan în care Dragnea a investit masiv și care i-a explodat în nas. Alt exemplu, cel cu Vitamina D pentru copii, croit să-l scape de eticheta că a furat banii destinați minorilor în dosarul penal în care a fost condamnat în prima instanță pentru angajări fictive, a căzut în comisiile din Parlament.
9. Valul de proteste pe rețelele sociale, luările de poziție și încercarea disperată a televiziunilor de casă ale PSD de a susține acțiunea de compromitere a lui Kovesi au creat un scandal mult prea mare pentru a nu produce noi tensiuni în interiorul PSD, dar și în coaliția de guvernare.
Asta se întâmplă în condițiile în care actuala majoritate parlamentară a ajuns la mâna UDMR, adică la mâna lui Viktor Orban, premierul Ungariei.
Acesta are un atu senzațional în negocierile tensionate cu UE – oricând poate prăbuși guvernul de la București. Adică poate livra Bruxelles-ului capul lui Liviu Dragnea pe o tavă din aur pentru a-și rezolva „unele” probleme.
10. După gafa lui Liviu Dragnea cu punerea sub acuzare a fostului șef DNA, instituțiile europene nu mai pot rata numirea lui Kovesi.
O înfrângere a UE în fața unui condamnat penal ar fi rușinoasă și cu efecte negative pentru întreaga construcție europeană.
Uniunea Europeană ar fi compromisă de un corupt din România. Așa ceva e de neacceptat, mai ales că victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână.
