ziaristii.com

Etichetă: Uniunea Europeana

  • Propunere-șoc a premierului Olandei: eliminarea Poloniei și Ungariei din Uniunea Europeană! Discuția, provocată de regimurile autoritare instaurate în aceste țări

    O propunere șocantă a lui Mark Rutte, premierul Olandei, de la tribuna Parlamentului, a făcut deja ocolul cancelariilor europene, fiind preluată de EU Observer și de jurnalistul Ovidiu Nahoi, la RFI: înființarea unei noi Uniuni Europene, dar fără Polonia și Ungaria!

    Ideea a apărut în contextul în care occidentalii sunt tot mai exasperați de ceea ce se întâmplă la Varșovia și Budapesta, unde regimuri autocrate au sufocat democrația și drepturile omului, favorizează corupția și blochează sistematic acordurile între țările UE.

    Statele membre UE se pot retrage din actuala organizație și, simultan, reînființa o nouă Uniune Europeană, fără țările căzute sub cizma dictatorilor

    Picătura care a umplut paharul este intenția Poloniei și a Ungariei de a folosi dreptul de veto pentru a bloca legarea planului european de recuperare post-criză, în valoare de 750 de miliarde de euro, de respectarea statului de drept.

    “Poate fi adoptat bugetul într-o formulă interguvernamentală sau poate fi re-fondată Uniunea Europeană fără Ungaria și Polonia?”, a întrebat premierul Rutte în Parlamentul olandez, pe 9 septembrie.

    Este pentru prima oară când liderul unei țări UE propune public ca această organizație să meargă mai departe fără statele care profită, pe de o parte, de banii contribuabililor europeni, pentru a consolida, pe de altă parte, niște sisteme autocratice, care se îndreaptă rapid spre dictatură.

    Jurnalistul Ovidiu Nahoi, specializat în politică externă, afirmă că, așa cum arată azi tratatele, nimic nu poate opri țările membre UE să devieze spre dictatură, pentru că nu există mecanisme pentru a fi eliminate. Articolul 7 prin care se pot institui sancțiuni unui stat membru, trebuie să fie votat în unanimitate, lucru imposibil azi. Eroarea celor care l-au redactat a fost să nu ia în calcul posibilitatea de a exista simultan mai multe țări unde la putere au ajuns lideri autoritari, aceste state susținându-se reciproc.

    Pe de altă parte, tot perfect legal este ca țările să se retragă din această Uniune Europeană și să înființeze, simultan, o altă organizație, dar fără țările-problemă.

    Lucrurile nu sunt însă simple, iar Ungaria și Polonia, intrate într-o zonă gri în care se scaldă azi, de exemplu, Belarus și Moldova, ar aluneca mult mai rapid și sigur spre dictatură.

    În acest moment, Uniunea Europeană are de răspuns – scrie EU Observer – la o întrebare fundamentală: continuă să includă și să subvenționeze state tot mai autocrate sau își va proteja valorile fundamentale, indiferent cât de costisitor și dificil ar fi acest lucru?

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • Veste uriașă: Comisia Europeană a aprobat alocarea a 875,5 milioane de euro din fonduri UE pentru construcția autostrăzii Sibiu-Pitești!

    Comisia Europeană a aprobat joi alocarea a 875,5 milioane de euro din fondurile de coeziune ale UE pentru construirea autostrăzii Sibiu – Pitești. Este o veste uriașă pentru România, care la 102 ani de la Marea Unire încă nu are o autostradă care să lege Vechiul Regat de Transilvania. De 30 de ani se fac nenumărate proiecte, dar costurile de execuție și incapacitatea guvernelor au amânat acest proiect la nesfârșit.

    Autostrada Sibiu – Pitești, în lungime de 12 de kilometri, face parte din traseul coridorului IV paneuropean, care pornește din două terminale, Dresda și Nurnberg, se unifică la Praga, apoi merge pe traseul Viena – Bratislava – Gyor, Budapesta – Arad, apoi se bifurcă din nou: o linie merge pe direcția Sibiu – Pitești – București – Constanța, iar cealaltă pe direcția Craiova, Sofia, de unde o ramură se va termina la Salonic, iar alta la Istanbul.

    De ce nu s-a făcut nimic până acum

    Mare parte din această autostradă care va lega Balcanii de Occident s-a făcut deja. Problemele sunt în România, unde de aproape 20 de ani guvernele se codesc să pornească șantierul din munți.

    Începând din 2000, au fost cel puțin două guverne PSD care s-au opus explicit acestui proiect făcut, în mare parte, cu banii UE: cabinetul Adrian Năstase (2000-2004) și regimul Dragnea (2017-2019). Năstase a ignorat ofertele UE de finanțare și a semnat cu Bechtel, în condiții dezastruoase pentru România, contractul pentru Autostrada Transilvania (București – Ploiești – Brașov – Cluj – Oradea). Țara noastră a plătit, pentru acest contract, 1,25 miliarde de dolari, fără ca americanii să construiască autostrada. Năstase n-a fost niciodată tras la răspundere pentru această înțelegere, iar în timpul guvernării Ponta (2012-2015) contractul a dispărut de la Ministerul Transporturilor.

    După venirea lui Dragnea la putere, proiectul autostrăzii Sibiu – Pitești a fost abandonat pentru că presupunea fonduri europene, de care guvernarea PSD a fugit precum dracul de tămâie.

    Costurile totale ale autostrăzii: 2,7 miliarde de euro. 33% din sumă vine din fondurile de coeziune ale UE

    Costurile totale ale Autostrăzii Sibiu – Pitești se cifrează la 2,7 miliarde de euro plus TVA. Dintre aceștia, 875,5 milioane vor veni de la UE. Construcția va fi așa scumpă pentru că lucrările vor fi foarte dificile, urmând să fie străpunși Munții Carpați.

    Proiectul depus de România astă-toamnă a fost aprobat de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că lucrările nu se mai pot opri. Autostrada ar trebui terminată în 2026.

    În schimb, apariția acestei autostrăzi se estimează că va aduce un boom economic. Fabricile de mașini de la Pitești și Craiova își vor putea exporta mai ușor produsele. Legăturile economice cu UE se vor îmbunătăți substanțial, cheltuielile de transport pentru mărfuri vor scădea, viteza de deplasare va scădea, iar portul Constanța va crește în importanță, odată cu realizarea legăturii între inima Germaniei și acest terminal maritim.

    Alocarea acestor bani din partea UE este o imensă victorie pentru România. Premierul Ludovic Orban a ținut să-și arate satisfacția joi: “Chiar dacă decizia s-a luat în ceasul al 12-lea, pe finalul încheierii exercițiului bugetar 2014-2020, este o garanție că banii vor veni. Aş vrea să felicit Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, de asemenea, Ministerul Mediului şi pe cei care au lucrat documentaţiile de mediu pentru această reuşită. Deci, este o garanţie în momentul de faţă că avem banii alocaţi pentru a construi un tronson de autostradă fundamental, primul tronson de autostradă care traversează munţii“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Conflict de amploare între Turcia și Grecia. Dictatorul Erdogan își amenință vecinii cu războiul

    Turcia amenință Grecia cu războiul, într-o prelungire a șirului de acțiuni pe care această țară, devenită agresivă și expansionistă după instaurarea dictaturii lui Erdogan, l-a inițiat în ultimii ani.

    Turcii au început în mările limitrofe explorări ale unor perimetre unde există potențialul unor zăcăminte de hidrocarburi. Una din zone se află în Marea Neagă, lipită de un perimetru al României, dar nu acesta este mărul discordiei deocamdată, ci alte câteva aflate în Marea Mediterană de Est.

    Uniunea Europeană și Grecia consideră că locurile unde turcii fac acum explorări de zăcăminte sunt în afara zonei economice a acestui stat. În ultimele săptămâni, numeroase incidente au avut loc în aceste zone. Franța a intrat în conflict diplomatic cu Turcia când această țară s-a arătat agresivă cu una din navele guvernului de la Paris.

    Grecia, aflată la granița cu Turcia, este în prima linie a presiunilor regimului Erdogan.

    Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat, în această săptămână, că apele teritoriale ale țării sale vor fi extinse de la 6 la 12 mile nautice (de la 11 la 22 de kilometri) în partea sa vestică, spre Italia, și că ar putea fi luată aceeași măsură și în alte zone.

    Turcii, care își văd periclitate forările declarate ilegale de Uniunea Europeană, au reacționat violent, iar Mevlut Cavusoglu, ministrul de Externe al lui Erdogan, a răspuns că “acesta este un motiv de război”. Într-un interviu acordat postului de radio Al Haber, omul dictatorului de la Ankara a susținut că grecii “nu își pot extinde apele teritoriale la 12 mile în Marea Egee”.

    Sub Erdogan, Turcia a devenit un focar de instabilitate. Dictatorul a intrat în conflict cu aproape toți vecinii

    Între Grecia și Turcia există conflicte mai vechi – ținute însă sub control până acum – pe tema zonei limită a intererelor comerciale dintre cele două state.

    Lucrurile s-au schimbat după ce s-a aflat că în Mediterana de Est sunt zăcăminte de gaze. Scandalul a început efectiv când nava de explorări Oruc Reis a fost trimisă de turci în apele insulei grecești Kastellorizo, în iulie acest an.

    Comportamentul tot mai violent al Turciei confirmă tiparul déjà cunoscut istoricilor, potrivit căruia dictaturile sunt mult mai predispuse să devină centre de turbulență și focare de război decât democrațiile.

    Sub Erdogan, Turcia calcă apăsat pe urmele Rusiei lui Putin. Regimul “noului sultan” a înlănțuit provocările în ultimii ani. A atacat regiunile kurde de dincolo de graniță, intrând cu trupe și bombardând teritoriile altor state din Est – Siria și Irak. A transformat catedrala Sfânta Sofia din muzeu în moschee. A intrat în conflict cu Grecia, evenimentele escaldând rapid.

    Turcia e acum în conflict cu aproape toți vecinii. Relațiile cu Siria, controlată de un alt dictator, Al-Assad, sunt înghețate. După atacurile în Irak, nici legăturile cu această țară nu sunt normalizate. Rusiei i-a fost doborât un avion militar de către turci, acum câțiva ani. De atunci, dictatorii Erdogan și Putin s-au întâlnit de câteva ori și au discutat, dar cele două țări continuă să aibă interese antagoniste aproape peste tot – în Marea Neagră, Siria și Libia. Grecii au fost amenințați deja cu războiul. Erdogan practică un șantaj la adresa Uniunii Europene, amenințând că-i trimite la granițe milioane de migranți dacă nu primește miliarde de euro.

    Președintele american Donald Trump a încercat să intervină acum câteva zile, având discuții telefonice separate cu dictatorul turc Recep Erdogan și cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Atât Turcia, cât și Grecia sunt state membre NATO.

    Turcia a semnat un tratat cu Libia, Grecia a semnat cu Egiptul. Prevederile celor două înțelegeri sunt incompatibile

    În timp ce Erdogan a continuat să susțină că guvernul său e dispus la dialog, partenerii din NATO n-au fost deloc convinși de sinceritatea spuselor sale. „Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a comentat Judd Deere, subsecretar de presă la Casa Albă, într-o postare pe Twitter. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut și el un apel: „Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată cu respectarea dreptului internaţional”.

    Turcia, care s-a implicat militar nu doar în Siria, ci și în Libia, unde susține una din facțiunile militare aflate în lupta pentru putere, a anunțat că va face în Mediterana de Este manevre militare cu trageri de război.

    Parlamentul elen trebuie să voteze ratificarea acordului semnat cu Egiptul pentru demarcarea aşa-numitelor „Zone Economice Exclusive” (ZEE), acord care intră în coliziune directă cu pretenţiile Turciei. Regimul Erdogan a semnat cu Libia un tratat similar cu cel eleno-grec, în noiembrie 2019.

    Uniunea Europeană sprijină punctul de vedere al Greciei în ceea ce priveşte demarcarea Zonei Economice Exclusive.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Acord istoric: liderii UE au semnat planul de redresare economică post-Covid! Iohannis a obținut pentru România 79,9 miliarde de euro

    Liderii țărilor UE și ai Comisiei Europene au ajuns marți dimineață, după cele mai lungi negocieri din istoria organizației, la un acord privind planul de relansare economică post-Covid. La capătul a 4 zile și 4 nopți de discuții foarte tensionate, s-a convenit ca Uniunea Europeană să împrumute 750 de miliarde de euro pe care să-i distribuie țărilor componente.

    Aceasta este marea victorie obținută în principal de Germania și Franța, care au reușit să convingă grupul celor 4 sceptici (Olanda, Austria, Danemarca, Suedia) să accepte acest plafon fabulos.

    390 de miliarde bani nerambursabili, 360 de miliarde împrumuturi cu dobândă aproape zero

    Discuțiile și neînțelegerile au pornit de la forma sub care urma să se acorde acești bani. Grupul celor 4 cerea ca sumele să fie acordate sub formă de împrumuturi țărilor membre, și nu sub forma granturilor nerambursabile.

    Principala temere – justificată, dealtfel – era că țările din Sudul continentului, care refuză să facă reformă economică și administrativă, vor cheltui ineficient niște bani împrumutați de UE “pe spatele” Olandei, Austriei, Danemarcei și Suediei, cele mai solvabile țări.

    “Cei 4 frugali”, așa cum au fost numiți opozanții planului, sunt singurii din UE care au economia în casa AAA, iar împrumuturile pe care le va face Comisia Europeană vor avea dobânzi foarte mici în principal datorită acestor țări. Liderii “celor 4 frugali” au obiectat că, în timp ce ei și-au stăpânit corupția și au administrat judicios resursele, reușind să-și facă economiile performante, alții (aluzie mai ales la Italia și Grecia) s-au îndatorat ineficient, direcționând resursele către acțiuni populiste, fără să lupte cu corupția și să-și reformeze instituțiile.

    Până la urmă, s-a bătut palma pentru următoarea formulă: 390 de miliarde de euro acordate țărilor membre sub formă de granturi nerambursabile și 360 de miliarde de euro împrumuturi la dobânzi foarte mici (aproape zero).

    Grila împărțirii celor 750 de miliarde de euro stabilită astă-primăvară de Comisia Europeană

    România ar urma să primească 79,9 de miliarde de euro, din care 33 de miliarde în planul de redresare economică. E cea mai mare sumă de care a dispus vreodată țara noastră pentru modernizare

    Conform tabelului inițial publicat astă-primăvară de Comisia Europeană, României îi revin 33 de miliarde de euro din acești 750 de miliarde. Banii nu sunt însă pentru măriri de salarii și pensii, ci vor putea fi folosiți exclusiv la dezvoltarea țării: autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, școli, spitale, ecologizarea mediului, reforma Administrației, a Învățământului și Educației etc.

    Este cea mai mare sumă de care a dispus vreodată țara noastră pentru a investi în modernizare și o ocazie unică de a recupera, practic pe gratis, decalajul care ne separă de Occident.

    Există și niște condiții pe care țările vor trebui să le respecte, pentru a primi acești bani, dar niciuna nu este absurdă. Printre altele, se cere respectarea statului de drept.

    Cele 750 de miliarde din planul de relansare economică post-Covid se alătură celor 1.074 de miliarde de euro reprezentând bugetul pe următorii 7 ani din Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene.

    Suma care va ajunge la cele 27 de state membre se ridică, așadar, la un total de 1.820 de miliarde în următorii 7 ani. Suma cuvenită României din acest total ar fi de 79,9 de miliarde de euro.

    Liderii europeni și-au strigat satisfacția mai întâi pe Twitter

    Anunțul istoric a fost făcut, marți dimineață, de Charles Michel, președintele Consiliului European, care a transmis pe Twitter: “Acord!”. Înțelegerea s-a semnat la ora locală 5.30, iar la conferința de presă care a urmat, același Michel a exclamat: “Am reușit! Europa este puternică! Europa este unită!”. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a adăugat că, dacă în general UE e acuzată că ia deciziile cam târziu, nu e cazul și acum: “Am negociat timp de 4 zile și nopți, peste 90 de ore, dar a meritat”.

    „Zi istorică pentru Europa”, a scris pe Twitter și Emmanuel Macron, președintele Franței și unul dintre artizanii acordului, alături de cancelara germană Angela Merkel.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * INTERVIU-EVENIMENT. Andreea Esca, în lacrimi: „Am fost infectați eu, soțul meu și fiul nostru. Mi-am pierdut complet gustul și mirosul, nu mai simțeam usturoiul și parfumurile tari”

    * VIDEO. Caraghioșii din Piața Victoriei: „Suntem ultimi rezistenți în fața tiraniei!”. S-a scandat „Jos nazismul!”

  • Ce lucrări de infrastructură feroviară va finanța UE în România. Comisia Europeană injectează 2,2 miliarde de euro în 140 de proiecte pe tot continentul

    Comisia Europeană a selectat mai multe tronsoane de cale ferată din România printre cele 140 de proiecte pe care le va finanța, la nivelul întregului continent, cu suma de 2,2 miliarde de euro. 

    Proiectul vizează construirea, de-a lungul Uniunii Europene, a legăturilor care lipsesc acum și care vor sprijini transportul sustenabil, crearea locurilor de muncă și plusvaloare. Potrivit calculelor Comisiei Europene, cele 2,2 miliarde de euro investite vor atrage, în final, investiții de alte 5 miliarde de euro în regiunile respective.

    UE va finanța modernizarea rutelor care leagă Moldova de Transilvania și Oltenia de Muntenia. De asemenea, calea ferată Gara de Nord – Aeroportul Otopeni

    În România, au fost selectate pentru a fi finanțare de UE:

    – lucrările de la linia de cale ferată București Nord – Aeroportul Otopeni (Henri Coandă),

    – studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată Apahida (intrarea în Cluj) – Suceava,

    – studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova,

    – studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată Coșlariu (sat în apropiere de Alba Iulia) – Cluj.

    După cum se poate vedea, e vorba de tronsoane vitale pentru transportul pe calea ferată în România: mult-așteptata legătură dintre Gara de Nord și Aeroportul Otopeni, ruta Cluj – Suceava (deci traversarea munților și legarea Transilvaniei de Moldova), ruta București – Craiova și ruta dinspre Cluj spre Sibiu-Brașov.

    Comisia Europeană a optat pentru cele 4 proiecte dintr-o listă pe care a trimis-o Guvernul României în octombrie și noiembrie anul trecut.

    Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, a explicat că aceste investiții în infrastructura vitală de transport sunt făcute cu scopul de a sprijini redresarea și creșterea economică. „Contribuţia UE în cuantum de 2,2 miliarde euro la această infrastructură de transport esenţială va contribui la impulsionarea redresării; ne aşteptăm ca această contribuţie să genereze investiţii în valoare de 5 miliarde euro. Investim în diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe căi navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviară de mari dimensiuni”, afirmă Adina Vălean, citată de Agerpres.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Evenimentul zilei”, fake news grosolan cu două victime: Șerban Huidu și Andreea Esca

  • Dezvăluire șocantă: UE a fost pe punctul de a se rupe în noaptea de 7 spre 8 aprilie, sub presiunea crizei Covid-19! 3 femei au salvat Europa

    Uniunea Europeană a fost pe punctul de a suferi o ruptură catastrofală și iremediabilă în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2020, sub presiunea crizei provocate de pandemia de coronavirus, a dezvăluit Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei, într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel.

    Oficialul francez a povestit că soarta UE a atârnat, realmente, de un singur fir de păr, și că situația a fost salvată de câțiva oameni, în cele din urmă.

    Ministrul francez al economiei povestește că soara Uniunii Europene a atârnat de un fir de păr în noaptea de 7 spre 8 aprilie, când s-a evitat la limită o catastrofă

    În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2020 a avut loc o conferință video a miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, în care se dezbătea problema financiară și economică provocată de criza Covid-19. “Europa a evitat catastrofa la milimetru în acea noapte”, spune acum Bruno Le Maire în Der Spiegel, preluat de rfi.ro.

     

    ”Negocierile au fost extrem de dificile și dure și chiar și după câteva ore nu ne puseserăm încă de acord. În jurul orei 5.00 dimineața, am spus că era rușinos faptul că, într-un moment în care acest continent își număra morții, toată lumea se uita la bugetul propriu, la propriile lui rezerve în euro. Mi-a fost foarte teamă că totul se va sfârși cu un dezastru”, relatează francezul.

    Situația s-a deblocat foarte greu, prin eforturile tuturor, dar mai ales ale câtorva persoane. ”Aș fi mai înclinat să spun că președintele francez (Macron – n. red.) și trei femei au salvat acest continent pe fondul uneia dintre cele mai grave crize ale sale: Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, care inițial a pus la dispoziție 750 de miliarde de euro, apoi încă 600 de miliarde. Este fără precedent în istoria Europei. Acest lucru arată, de asemenea, că avem valori diferite aici, comparativ cu ​​SUA și China”, a comentat Bruno Le Maire.

    Compromisurile tuturor și planul anunțat de Merkel și Macron au deblocat situația

    Compromisuri au făcut însă cu toții. Francezii au renunțat la a include în planul de redresare economică plata datoriilor vechi ale altor țări – obiecție ridicată de Germania.
    S-a evitat menționarea obligațiunilor Euro sau Corona – de asemenea, neacceptate de nemți.

    La câteva zile după ce proiectul pachetului de salvare scos astfel la liman a fost transmis Comisiei Europene, în scenă au apărut Merkel și Macron, care au anunțat planul franco-german de redresare prin care cele două țări veneau cu 500 de miliarde de euro și își asumau în comun datoriile.

    Ministrul francez spune că, deși situația este mult mai bună acum, pericolul n-a trecut în totalitate, pentru că există încă 4 țări care fac opoziție: Austria, Olanda, Danemarca și Suedia. Sunt însă semne că acestea pot fi convinse să renunțe la veto.

    Conform planului de salvare, România primește 33 de miliarde de euro pentru marile proiecte de infrastructură și de modernizare

    Conform planului de redresare economică susținut de “motorul” franco-german, țările UE ar urma să primească, pentru a-și finanța economiile, 750 de miliarde de euro. României îi revin 33 de miliarde de euro din acest buget.

    Oficialii români din Comisia Europeană au explicat că acești bani vor putea fi cheltuiți “aproape pe orice”, mai puțin pe pensii, salarii, ajutoare sociale.

    Dar se vor putea finanța, în schimb, autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, școli, spitale, modernizarea și tehnologizare administrației și a învățământului etc. Totul, pe repede înainte, banii urmând a fi alocați în procedură simplificată.

    Este cea mai mare sumă alocată pentru investiții și modernizare de care a dispus vreodată România. 21 de miliarde din acești bani vor fi nerambursabili, iar 12 miliarde – împrumuturi în condiții foarte avantajoase (cu dobândă aproape 0).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Comedia Brexit. Noile pașapoarte britanice, simbol al ieșirii din UE, tipărite în Polonia de o firmă franco-olandeză

    Pentru Boris Johnson și susținătorii Brexit-ului, noul pașaport britanic, fără însemnele Uniunii Europene reprezintă simbolul victoriei. Dar pentru că Brexit-ul, de multe ori, are și o parte comică, licitația pentru realizarea noilor pașapoarte a fost câștigată de o companie franco-olandeză, iar tipărirea lor va avea loc în Polonia.

    Noile pașapoarte britanice de după Brexit au devenit o afacere a Uniunii Europene. Această situație a stârnit un hohot de râs în multe cancelarii din Europa și a produs stupoare printre suporterii Brexit-ului din Marea Britanie.

    Revenirea la pașaportul albastru, culoarea pe care o avea actul de identitate înainte de aderarea la UE a fost un subiect de campanie pentru susținătorii Brexit-ului. Schimbarea culorii pașaportului a devenit un obiectiv politic, reprezentând „recâștigarea independenței”.

    Parlamentarii britanici, susținători ai rămânerii în cadrul UE, l-au luat peste picior pe premierul Boris Johnson când acesta a prezentat noul pașaport, spunând că marele simbol al independenței britanice a devenit o afacere a Uniunii Europene.

    „Chiar îmi place noul pașaport proiectat de francezi alături de olandezi și tipărit de polonezi, deși cel vechi era mult mai util – le oferea britanicilor posibilitatea să călătorească liberi oriunde în Europa, să locuiască, să învețe și să muncească oriunde și-ar fi dorit”, a declarat, ironic, Seb Dance, membrul al parlamentului, susținător al rămânerii în UE, citat de CNN.

    Noul pașaport reprezintă un nou moment de stânjeneală a lui Boris Johnson în fața susținătorilor Brexit și un motiv de glume și zâmbete pentru europeni.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Brexit, emoție și lacrimi. Ultima zi pentru aleșii britanici în Parlamentul Europei. S-a strigat: „Împreună pentru totdeauna!”

    Marți 29 ianuarie, prin vot, deputații europeni au validat acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acordul a fost votat de 621 de eurodeputați, 49 au fost împotrivă, iar 13 s-au abținut.

    VIDEO. Aleșii europeni s-au ridicat în picioare și cântă împreună

    Un val de emoție a cuprins aula Parlamentului European. Eurodeputații pro UE au plâns și au strigat în cor „Împreună pentru totdeauna!” (Forever United), arătându-și atașamentul față de Uniunea Europeană, furia și părerea de rău că părăsesc cea mai impozantă construcție politică a democrației europene.

    Mai mulți membrii ai parlamentului au fluturat steaguri și fulare pe care scria „Împreună pentru totdeauna”.VIDEO. Europarlamentarii laburiști au fluturat fulare prin care și-au arătat atașamentul față de Uniunea Europeană.

    Nigel Farage, liderul Partidului Brexit, a încercat să adopte o atitudine victorioasă, dar a sfârșit penibil, acoperit de valul de emoție și de solidaritate. Paradoxal, cariera lui politică s-a încheiat astăzi, odată cu zborul British Airways Bruxelles-Londra.

    VIDEO. Discursul de adio a lui Nigel Farage, liderul Partidului Brexit.

    „Să nu uitați că, astăzi, părăsiți Uniunea, dar veți în continuare parte a Europei”, a declarat David Sassoli, președintele Parlamentului European.VIDEO. Europarlamentari britanici au adus cimpoiul ca să arate că Scoția e profund  europeană

    Hugs and tears for @theSNP Euro MPs in Brussels as #Brexit deal is approved

    Piper playing Flower of Scotland and EU anthem Ode to Joy

    MEP @AileenMcLeodSNP in the debate appealed to EU to “leave a light on” for Scotland pic.twitter.com/6csb0BqSwV

    — Glenn Campbell (@GlennBBC) January 29, 2020

    Ultima zi a Marii Britanii în Uniunea Europeană este vineri, 31 ianuarie. Va urma un an în care Boris Johnson trebuie să încheie un acord comercial cu UE, unul obiectiv care nu va fi deloc dificil. De astăzi, începe greul.

    „La revedere, Marea Britanie, te așteptăm înapoi”, a strigat un euro deputat!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • UE, sancțiuni proaspete pentru Putin: 44 de companii și 117 de persoane, interzise din cauza invaziei din Crimeea

    Uniunea Europeană a introdus marți, 28 ianuarie, noi sancțiuni pentru Rusia ca urmare a invadării de către acest stat a Peninsulei Crimeea în 2014. Acestea îi vizează pe cei care au organizat simulacrul de alegeri regionale în teritoriul invadat.

    VIDEO. Crimeea, alegerile regionale de după invazia Rusiei pentru care Putin a fost și este sancționat de SUA și Uniunea Europeană.

    Astfel de sancțiuni se iau de către Uniunea Europeană în unanimitate. Cipru a fost singurul stat membru care s-a opus deciziei mai multe săptămâni. Până la urmă, a cedat, iar sancțiunile au fost adoptate, anunță News.ro.

    Mulți miliardari ruși care gravitează în jurul lui Putin au achiziționat proprietăți și au investit în micuța insulă. Rușii fac presiuni puternice asupra guvernului cipriot, finanțând partide și grupări cu influență politică.

    Nicosia a justificat amânarea deciziei din ultimele săptămâni, cerând sancționarea și a Turciei pentru că forează fără drept în Marea Mediterană.

    Aceste sancţiuni vizează entităţi şi persoane care au legătură cu administraţia rusă a Crimeei.

    Printre cele şapte persoane ale căror nume au fost adăugate pe listă marţi se află și Iuri Goţaniuk, numit premier al guvernului regional prorus în urma alegerilor din 2019.

    În urma hotărârii de marţi, numărul persoanelor vizate de sancţiuni europene creşte la 177.

    În total 44 de companii sunt vizate de sancţiuni, care constau în blocarea activelor pe care acestea le deţin în UE,  persoanlee de pe listă au interdicţia de a călători în Uniunea Europeană.

    UE a impus de asemenea sancţiuni economice, vizând domeniile energetic, financiar şi industria armamentului, acestea fiind prelungite până la sfârşitul lunii iulie. O interdicţie de a face afaceri cu Crimeea este de asemenea în vigoare, până la sfârşitul lunii iunie din acest an.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • BREXIT: Boris, o victorie cât o înfrângere. „Marea Britanie a devenit o țară mică! E slabă în comparație cu UE”

    La 31 ianuarie, Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, iar în decurs de un an trebuie să încheie un acord comercial cu UE astfel încât să nu fie impuse taxe pe tranzacțiile comerciale.

    Michel Barier, negociatorul-șef UE cu Marea Britanie, anunță că partea europeană nu face compromisuri, iar o ruptură totală nu este exclusă.

    Deși Boris Johnson le „vinde” britanicilor ieșirea din UE ca o mare victorie, poziția Londrei s-a șubrezit mult în ce privește negocierea unui nou acord comercial.

    Uniunea Europeană are mult mai puțin de suferit decât Regatul Unit în cazul în care nu se va ajunge la încheierea unui acord comercial.

    „Marea Britanie este acum o țară mică. Are o poziție slabă în negocierea cu UE. Nu-și mai poate impune punctul de vedere. Influența ei a scăzut vizibil”, a declarat Leo Vardkar, premierul Republicii Irlanda, membru UE, citat de Daily Mail.

    ”Prima fază este de-acum încheiată şi trebuie să reconstruim totul”, a declarat Michel Barier cu patru zile înainte de divorţ, într-o conferinţă de presă, la Dublin, unde a discutat cu premierul irlandez Leo Varadkar, citat de News.ro.

    ”La sfârşitul anului (…), dacă nu avem un acord, vom ieiș din rutina obișnuită”, a subliniat el.

    ”Trebuie să înfruntăm riscul și să fim conștienți că ne aflăm pe marginea prăpastiei, mai ales în domeniul comerţului”, a avertizat el.

    În lipsa unui acord comercial, relaţiile economice dintre Bruxelles şi Londra urmează să fie reglementate de reglementările Orgaizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), mai puţin avantajoase, întrucât ele impun taxe vamale mărfurilor.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!