Majoritatea PSD-ALDE din Senat a respins marți definitiv proiectul de lege al USR care prevedea desființarea Secției Speciale de anchetare a magistraților înființată de Tudorel Toader în 2017 la ordinul lui Liviu Dragnea.
În plenul Senatului, 76 de voturi au fost împotriva proiectului USR, 41 pentru proiect și 14 abțineri. Senatul este for decizional în acest caz.
Desființarea Secției Speciale este cerută de toate instituțiile europene, dar și de asociațiile magistraților din România și de societatea civilă
Secția Specială (SS) pentru investigarea infracțiunilor în Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost gândită de Dragnea și Tăriceanu, imediat după ce PSD a câștigat alegerile din 2016, ca un instrument de control, amenințare și represiune a magistraților – deopotrivă judecători și procurori.
În mai multe rânduri, ministrul Justiției care s-a ocupat cu cele mai mari ticăloșii din perioada Dragnea, odiosul Tudorel Toader, a încercat s-o propulseze pe procuroarea Adina Florea în fruntea SS. Au fost 7 tentative, toate eșuate.
De-a lungul timpului, anchetele secției s-au îndreptat predilect către procurorii care anchetau oligarhi, demnitari sau politicieni și către judecători care au dat sentințe cu condamnare pentru diverse “gulere albe”, apropiați ai puterii PSD. Printre cei hărțuiți s-a numărat și Laura Codruța Kovesi pe când era procuror-șef al DNA.
În toamna lui 2019, Comisia Europeană a trimis către Curtea de Justiție a Uniunii Europene un punct de vedere în care menționa că înființarea Secției Speciale pentru magistrați încalcă legislația europeană. Toate instituțiile europene au criticat, dealtfel, înființarea SS și au cerut desființarea sa. Printre cerințele UE adresate României, de revenire la statul de drept și îndreptare a pagubelor făcute legilor justiției de către regimul PSD – Dragnea în perioada 2017-2019, se află și acest punct.
De la schimbarea Guvernului, din toamna lui 2019, și până în prezent, România nu a anulat niciuna dintre modificările nocive făcute în legislația anticorupție de către PSD. Acest lucru a fost observat de Comisia Europeană, care a atras atenția asupra situației și a cerut măsuri urgente de îndreptare într-un raport dat publicității acum câteva luni. Inclusiv fondurile europene pe care ar urma să le primească țara noastră – 79,9 miliarde de euro în perioada 2021-2027 – sunt condiționate de respectarea statului de drept.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Înalți oficiali ai Comisiei Europene au denunțat miercuri public, în numele UE, campania de dezinformări pe care Rusia și China o duc pe tema epidemiei de coronavirus în Europa. Teorii precum aceea privind “Covid-19 este o infecție provocată de elitele globale pentru a reduce populația” sunt date ca exemplu de fake-news fabricat în laboratoarele de propagandă de la Moscova și Beijing.
Acuzația este un gest fără precedent din partea Uniunii Europene, care în premieră condamnă direct și fără perdea cele două puteri totalitare.
Teoria privind „virusul fabricat de elitele lumii pentru a reduce populația“ este de proveniență ruso-chineză. UE acuză public cele două dictaturi de atac hibrid
Cehoaica Vera Jourova, vicepreședinta Comisiei Europene, și spaniolul Josep Borell, înalt reprezentant al Comisiei Europene pe afaceri de politică externă și securitate, au dat publicității un raport în care, în premieră, indică direct Rusia și China ca state ostile UE.
În documentul numit “Combaterea dezinformării legate de Covid-19” se scrie, textual, că “actori străini și anumite terțe țări, în special Rusia și China, s-au angajat în operațiuni de influență țintite și campanii de dezinformare pe tema Covid-19 în UE, în vecinătatea ei și la nivel global, căutând să submineze dezbaterea democratică, să exacerbeze polarizarea socială și să-și îmbunătățească propria imagine în contextul Covid-19”.
Același fel de concluzie s-a tras și în România, în urmă cu câteva săptămâni, de către specialiștii unui institut care lucrează sub patronajul Secretariatului General al guvernului.
“Sfatul” să bem clor sau alcool pur pentru a ucide virusul e tot de proveniență ruso-chineză. Vicepreședinte UE: “E momentul să spunem adevărul!”
Raportul UE vine cu exemple concrete. Propagate pe rețelele sociale și pe site-urile conspiraționiste, valurile de dezinformări și teorii alarmiste fac parte dintr-un atac sistematic și organizat al Rusiei și Chinei la Uniunea Europeană, cu scopul destrămării acesteia.
Printre fake news-urile nominalizate în raportul Comisiei Europene ca fiind produsul celor două puteri ostile se numără “consumul de clor sau de alcool protejează de coronavirus” sau afirmația că virusul a fost “provocat de elitele lumii pentru a reduce populația”.
Vera Jourova avertizase încă de marți: „Pentru prima dată am decis să numim China în raportul nostru. Îmi pare bine că am făcut asta pentru că dacă avem suficiente dovezi, trebuie să o spunem. Este momentul să spunem adevărul”.
Rusia este un client vechi al UE, al SUA și al NATO.
Centrul de coordonare al atacurilor rusești asupra UE, SUA și NATO este Agenția de cercetare pentru internet de la Moscova
Acțiunile de propagandă online și de subversiune sunt purtate prin Agenția de cercetare pentru internet a Rusiei. Printre țările atacate foarte puternic în ultimele luni s-a numărat și România. Conjunctural sau nu, Rusia a purtat campania de subversiune din țara noastră cu sprijinul PSD și al partidului lui Victor Ponta, Pro România.
Activiști pro-ruși și membri ai PSD au organizat chiar câteva încercări de mobilizare a populației, la mijlocul lunii mai, pornind de la teoria că starea de urgență a fost impusă de Iohannis pentru a instaura dictatura și a introduce vaccinarea obligatorie.
Toate aceste teme se regăsesc printre narațiunile susținute de Moscova. Concomitent cu susținerea acestui atac mediatic, Putin a interzis, în propria sa țară, orice știre sau aluzie la faptul că virusul n-ar exista sau că epidemia ar fi inventată.
China primește consultanță de la Rusia pentru a-și perfecționa tactica în materie de fake news. În schimb, UE preferă să păstreze libertatea de expresie chiar cu riscul de a suferi noi atacuri
În ceea ce privește China, această țară e un actor relativ nou pe scena atacurilor asimetrice. Autocratul rus Vladimir Putin și dictatorul chinez Xi Jinping au încheiat un acord prin care rușii, cu o expertiză de 100 de ani în acțiunile subversive purtate în alte țări, au oferit consultanță puterii din Beijing.
Josep Borell, oficial UE, a lăsat de înțeles miercuri că vor fi mobilizare resurse suplimentare pentru a bloca atacurile lansate dinspre Extremul Orient.
Într-o echilibristică delicată între necesitatea de a stopa atacurile Chinei și Rusiei, pe de o parte, și respectarea celui mai de preț atu în fața regimurilor dictatoriale – libertatea indivizilor, UE caută cu precauție soluțiile. Vicepreședinta Jourova a menționat că se vor lua măsuri de contracare a atacului, dar că acestea nu vor fi dure, preferându-se o abordare care păstrează libertatea de exprimare a cetățenilor.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Parchetul European (EPPO) ar putea să-și amâne începerea activității din cauza Maltei. Guvernul din insula mediteraneeană încearcă să bage în echipa de procurori europeni condusă de Laura Codruța Kovesi o persoană aservită politic și controlabilă, lucru pe care Comisia Europeană nu-l acceptă.
EPPO e programat să-și demareze activitatea în noiembrie, cei 27 de procurori proveniți din statele membre urmând să investigheze fraude cu bani europeni, deturnări de TVA și fapte de corupție. De România se vor ocupa procurori din Franța, Germania și Bulgaria.
Malta ar vrea să bage în EPPO un fost procuror care acum, ca avocat, îl apără pe cel care a pus la cale asasinarea unei jurnaliste de investigații
Malta este, cu adevărat, un stat-problemă al UE. Guvernul n-a vrut, inițial, să intre în EPPO. Ulterior, a trimis doar două propuneri pentru postul de procuror de legătură, deși procedura prevede trei propuneri. Sistemul de lucru al EPPO se bazează pe o colaborare a procurorilor din Luxemburg (unde va fi sediul instituției) cu omologi desemnați ca fiind procurori de legătură în fiecare din țările membre. Aici s-a împotmolit procedura UE, pentru că Malta ar vrea ca acest procuror de legătură să fie o persoană “prietenoasă” cu cercurile care controlează insula.
Statul e capturat de rețele mafiote foarte puternice și periculoase. În urmă cu câțiva ani, o jurnalistă de investigații a fost asasinată la comanda unui ministru.
Acum, Malta ar vrea să-l vadă procuror în EPPO pe Charles Mercieca, fost procuror, devenit avocat penal care-l apără pe intermediarul care s-a ocupat de asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia, în 2017.
Tatăl candidatului propus de guvernul maltez este un apropiat al fostului premier Joseph Muscat, acuzat că a protejat suspecți în cazul asasinării jurnalistei.
UE a respins candidatura procurorului-avocat Mercieca. Însă n-a fost bine nici așa, pentru că un alt candidat propus de Malta, Yvonne Farrugia, este inspector în poliția economică, socotită cea mai coruptă dintre toate forțele de ordine ale minusculului stat. Caracterizarea a fost făcută chiar de Evarist Bartolo, ministrul de Externe maltez!
Laura Codruța Kovesi insistă ca UE să-i pună la dispoziție mai mulți procurori și mai multe resurse, pentru a putea să facă din EPPO o instituție eficientă. Într-un interviu acordat unei publicații belgiene luna trecută, procuroarea română a afirmat că sunt sute de dosare care așteaptă deja să fie preluate și că estimează un flux de circa 3.000 de noi cazuri pe an.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Laura Codruța Kovesi, actualul procuror-șef al Parchetului European, a câștigat un nou proces împotriva instituțiilor judiciare PSD-izate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul Inspecției Judiciare, care încerca să obțină sancționarea fostei șefe a DNA, anunță G4Media.ro.
Procesul câștigat de Kovesi cu Inspecția Judiciară are o valoare simbolică. PSD nu a reușit nici s-o blocheze pentru a ajunge șefa Europarchetului, nici să obțină o condamnare a sa în țară
Pe 15 februarie 2018, în plină teroare a regimului Dragnea – PSD asupra Justiției și a societății românești, Inspecția Judiciară a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de sancționare a Codruței Kovesi.
La acel moment, Kovesi era încă prim-procuror al DNA și toată forța distructivă a mafiei se concentra pe obiectivul eliminării sale din sistem.
Inspecția Judiciară, instituție căzută în mâna bandei lui Dragnea, a invocat faptul că, într-un comunicat de presă dat publicității de DNA, fuseseră inserate fragmente din înregistrările unor discuții din sediul DNA Ploiești.
Datele procesului și soluția pe scurt publicate pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție
Secția de procurori a CSM a respins pe 24 iunie 2019 (după ce Dragnea intrase la închisoare) cererea Inspecției Judiciare, care a înaintat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Între timp, Kovesi fusese destituită ilegal (așa cum a stabilit luna trecută CEDO) de la șefia DNA, dar pentru PSD și oligarhia politico-economică din România miza rămăsese mare.
După îndepărtarea sa de la DNA, în vara lui 2018, Kovesi și-a depus dosarul la Bruxelles, pentru a candida la postul de procuror-șef al nou-înființatului Parchet Europeană.
Nicio acțiune în interesul României nu a mobilizat PSD atât de tare ca încercarea de a o discredita pe Kovesi la Bruxelles și Strasbourg
Panica a fost uriașă și PSD a depus eforturi incredibile, fără echivalent în nicio altă cauză privind soarta României, pentru a convinge europarlamentarii de la Strasbourg și membrii Comisiei Europene să n-o aleagă pe Kovesi.
Tăcuți și indolenți când era vorba de interesele țării la nivelul UE, membrii coaliției de guvernare de atunci (PSD – ALDE) s-au mobilizat exemplar într-un mecanism complex, menit să o discrediteze pe procuroare. S-au făcut petiții, s-au trimis anonime, s-au bombardat telefoanele și e-mailurile funcționarilor europeni cu SMS-uri și „dezvăluiri” despre Kovesi.
În țară, Inspecția Judiciară a făcut recurs la decizia CSM de a nu o sancționa pe Kovesi. La Bruxelles și Strasbourg, această acțiune a fost folosită pentru a li se arăta aleșilor și miniștrilor UE că românca este o posibilă penală, o persoană abuzivă, care are probleme cu justiția în țară.
PSD și ALDE erau însă, la acea oră, deja complet discreditate în UE. Kovesi a fost numită procuror-șef al Parchetului European.
Din noiembrie, instituția începe să funcționeze și va ancheta infracțiunile cu bani europeni și corupția inclusiv din România, spre spaima oligarhilor și politicienilor din țară. De fraudele din România se vor ocupa, conform algoritmului, procurori din Franța, Germania și Bulgaria.
Decizia venită marți, 2 iunie, la Înalta Curte de Casație și Justiție are o valoare simbolică. ICCJ a respins recursul Inspecției Judiciare aservite PSD, considerându-l nefondat. „Minuta deciziei nr. 75: Respinge cererea de suspendare formulată de recurenta Inspecţia Judiciară. Respinge recursul formulat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva hotărârii nr. 5P din 24 iunie 2019, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru Procurori în materie disciplinară, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 iunie 2020“, scrie pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ce ar putea face România cu cele 33 de miliarde de euro pe care le-ar primi de la UE, potrivit planului de redresare gândit de Comisia Europeană și dat publicității miercuri?
Incredibil, dar un calcul estimativ arată că am putea reconstrui întreaga țară. Cu o condiție, bineînțeles: să nu se fure! Sau, în orice caz, să nu se fure la proporțiile de până acum.
Ce se poate face cu cele 33 de miliarde: aproape tot. Lista proiectelor este incredibil de lungă și tot ar mai rămâne bani!
Planul de redresare propus de Comisia Europeană, dezvăluit miercuri, 27 mai, la Bruxelles, și care se va discuta pe 18-19 iunie, într-un summit al șefilor de state din UE, prevede că România ar urma să primească, în total, 33 de miliarde de euro. Ar fi vorba de circa 21 de miliarde sub formă de ajutoare, deci bani nerambursabili, și alte circa 12 miliarde sub formă de împrumut în condiții foarte avantajoase, cu dobândă aproape 0.
Banii, așa cum au precizat din capul locului membrii guvernului european, sunt alocați investițiilor, dezvoltării, digitalizării și nu pomenilor electorale, cheltuielilor cu salarii și pensii. Este vorba de o investiție uriașă în viitorul comun al europenilor, în îmbunătățirea performanțelor și a calității vieții. Oamenii o vor duce mai bine nu pentru că vor putea cumpăra un kilogram de parizer și o sticlă de băutură în plus, ci pentru că ei și copiii lor vor locui în orașe mai curate și mai puțin poluate, vor învăța în școli digitalizate, vor fi tratați în spitale dotate cu ultima tehnologie și vor circula mai repede și mai sigur pe drumuri moderne.
Acesta este viitorul pe care-l propune Uniunea Europeană inclusiv pentru România.
Legarea Transilvaniei de Moldova și Țara Românească prin autostrăzi, 8 spitale regionale ultraperformante, digitalizarea învățământului, refacerea căilor ferate, reforma administrației
Pornind chiar de la calculele făcute de UE și de autoritățile române, Ziaristii.com a pus pe hârtie câteva proiecte care ar putea fi finanțate, pe repede înainte, din fondurile planului de redresare. Trebuie menționat însă că e vorba doar de un exercițiu, iar o parte din aceste proiecte sunt deja demarate tot cu bani europeni, dar din alte surse (cum ar fi fondul de coeziune structurală sau cel pentru digitalizare). Dar, chiar dacă nu ar fi așa, iar totul s-ar finanța din cei 33 de miliarde de euro suplimentari puși la dispoziție de UE prin programul de redresare, iată ce ar ieși:
> 8 spitale regionale – 3 miliarde de euro
Așa ar urma să arate, în principiu, spitalele regionale pe care le finanțează UE în România
Am avea spitale ultraperformante, “care ar presupune regândirea totală a protocoalelor existente acum în spitalele județene”, în orașe din toate regiunile istorice: București, Constanța, Craiova, Iași, Suceava, Cluj, Timișoara, Oradea.
Potrivit documentației făcute de experți UE împreună cu Ministerul Sănătății și dată publicității în 2018 de Pressone.ro, un spital regional ar costa, în total, 376 de milioane de euro: 300 de milioane construcția propriu-zisă, 76 de milioane echipamente și tehnologie. Acest cost este calculat pentru o capacitate de 849 de paturi de spital, împărţite astfel:
300 de paturi pentru tratament,
369 de paturi pentru secţiile de chirurgie,
75 de paturi pentru maternitate,
81 de paturi pentru terapie intensivă,
12 paturi pentru mari arși și
12 paturi pentru născuți prematur.
Spitalul ar urma să dispună de:
23 de săli pentru imagistică medicală,
22 de săli pentru chirurgie,
6 săli pentru proceduri endoscopice,
3 săli pentru chirurgie cardiacă,
3 săli pentru neurologie şi
2 săli pentru cardiologie neinvazivă.
> Autostrada Comarnic – Brașov – 1,8 miliarde euro
Comarnic – Brașov, celebra „străpungere” a Carpaților, pe care România n-a fost în stare s-o facă în 100 de ani, s-ar putea executa acum gratis, cu banii UE
Ar fi vorba de 53 de kilometri, iar prețul de 1,8 miliarde euro a fost anunțat oficial de fostul premier Victor Ponta în 2015, atunci când s-a făcut ultima tentativă de semnare a unui contract pentru executarea lucrării.
S-ar realiza astfel, pe banii UE, un proiect vechi de peste 100 de ani, de la Marea Unire, și pe care niciun guvern n-a fost în stare, până acum, să-l pună în execuție: “străpungerea” Carpaților cu o autostradă care să lege zdravăn Transilvania de Vechiul Regat.
>Autostrada Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea – 5,3 miliarde euro
E vorba de 416 kilometri reprezentând o parte a fostei autostrăzi Transilvania. Dintre aceștia s-au dat în folosință doar 75 de kilometri. Ar mai fi de terminat circa 341 de kilometri. Prețul inițial, din 2004, s-a dublat (atunci se discuta de 2,8 miliarde), dar în mare parte din motive obiective. S-a reproiectat o parte din traseu, a apărut un tunel foarte lung (inexistent inițial), prețul mâinii de lucru și al materialelor au crescut substanțial etc.
> Autostrada Unirii – 8,9 miliarde euro
Traseul creionat pentru Autostrada Unirii, care ar lega Moldova de Transilvania. FOTO: stirileprotv.ro
E vorba de un traseu care 320 de kilometri, pe ruta Tg. Mureș – Ditrău – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, care ar opera o a doua străpungere majoră a Carpaților și ar lega Moldova de Transilvania și, implicit, de Occident. Ar fi un pas uriaș spre scoaterea Moldovei din starea de înapoiere și sărăcie în care se află. Conectarea la restul lumii ar aduce, estimează specialiștii în economie, un val de investiții, străine și românești, care ar schimba foarte rapid și radical fața acestei provincii azi stăpânite feudal de baroni primitivi.
> Digitalizarea învățământului: 120 de milioane de euro
Digitalizarea învățământului n-ar fi chiar așa scumpă, dar ar fi una dintre cele mai profitabile destinații pe care România le poate da banilor europeni. FOTO: unsplash.com
Calculul care estimează la 120 de milioane de euro digitalizarea învățământului datează din 2017 și le aparține chiar instituțiilor guvernamentale.
Proiectul de acum trei ani prevedea conectarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice la o bibliotecă virtuală, locul în care ar urma să fie postate toate manualele. Era vorba și de o platforma naţională de educaţie, instrument online unde urmau să fie disponibile gratuit cursurile, cărţile, dar și jocuri, teste, chiar şi teme pentru acasă. Chiar presupunând că prețul ar fi aproape dublu, 200 de milioane de euro, saltul ar fi fantastic.
> Infrastructura feroviară – 12 miliarde de euro
Documente oficiale din Strategia pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, publicate anul trecut de Ministerul Transporturilor, arată că reabilitarea căilor ferate din România ar avea nevoie de aproape 59 de miliarde de lei – echivalentul a circa 12 miliarde de euro.
Banii ar fi pentru – refacerea terasamentelor, – a șinelor și a podurilor, modernizarea materialului rulant, cu rezultat imediat în – creșterea vitezei de circulație, – creșterea eficienței economice, – menținerea la un nivel ridicat a siguranței, – creșterea eficienței energetice, – reducerea poluării, – îmbunătățirea conexiunilor între diversele tronsoane.
> Reforma administrației publice
Un total al tuturor acestor proiecte ne-ar “scoate” la 31,12 miliarde euro. Ar mai rămâne, astfel, bani suficienți pentru digitalizarea și reformarea din temelii a anacronicei administrații locale, interconectarea bazelor de date ale diferitelor instituții și mult-așteptata reformă a ANAF.
S-ar câștiga, astfel, un număr uriaș de ore pe care altfel oamenii le petrec anual bătând drumurile între instituțiile statului. În același timp, ar fi posibilă și disponibilizarea, pentru piața muncii, a circa 600.000 de oameni care azi sunt “ascunși” în aparatul bugetar fără să fie nevoie de ei acolo.
România avea în 1989, la o populație de 23 de milioane de locuitori și o înapoiere tehnologică vecină cu secolul XIX, circa 800.000 de angajați în aparatul bugetar. Azi, când au mai rămas 18-19 milioane de locuitori, iar posibilitățile tehnologice sunt unele la care nici nu ne puteam gândi acum trei decenii, statul român suportă peste 1,2 milioane de bugetari.
Specialiștii spun că, la un nivel mediu de modernizare a administrației, aparatul birocratic n-ar avea nevoie de mai mult de 600.000 de angajați.
Restul ar putea fi redirecționați către economia privată, unde se resimte din plin lipsa forței de muncă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România are alocată a 7-a cea mai mare sumă dintre țările membre ale Uniunii Europene în planul formidabil de relansare și dezvoltare economică de după criza Covid-19.
Potrivit documentelor oficiale, țara noastră ar avea dreptul să primească, sub formă de ajutoare și împrumuturi în condiții foarte avantajoase, până la 33 de miliarde de euro din totalul de 750 de miliarde puse la bătaie de UE.
Cum se împart, pe țări, banii UE din planul de redresare. România este pe locul 7 în clasamentul finanțării
Felul în care se vor împărți banii din planul de redresare a țărilor din UE
Planul, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, este puternic sprijinit de majoritatea țărilor membre, inclusiv Germania și Franța. Se opun patru state: Olanda, Danemarca, Austria și Suedia.
În timp ce planul prezentat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede împrumuturi de 250 de miliarde de euro și ajutoare de 500 de miliarde, cele patru state care se opun ar fi preferat să se acorde numai împrumuturi. Proiectul Comisiei Europene va intra în dezbatere la următorul summit european, din 18-19 iunie.
Acest plan gigantic de ajutor acordat țărilor membre UE este nu doar ocazia nesperată de a redresa economia continentului, dar și de a reduce puternic decalajele dintre diversele țări. Așa cum e el conceput, planul de redresare vine să demonteze toate teoriile conspiraționiste pe care Rusia și euroscepticii le-au pompat în opinia publică europeană, în încercarea de a o dezmembra.
După cum se vede, țările cel mai grav afectate de criza Covid-19, Italia și Spania, primesc cei mai mulți bani. Tocmai italienii, cei care s-au plâns cel mai tare că UE i-a abandonat, beneficiază acum de 20% din suma totală acordată pentru redresare.
La o foarte mare distanță se situează Franța, de asemenea cu un număr mare de victime și grav afectată economic de restricții.
Germania, cea mai puternică economie și cea mai populată țară, e abia pe locul 5, urmând să fie primească o sumă cu aproape 13 miliarde mai mică decât Polonia
România urmează să primească, sub formă de ajutoare și împrutumuri în condiții foarte avantajoase, 33 de miliarde de euro de la UE. Banii sunt destinați redresării economice și dezvoltării țării. Suntem pe locul 7 în topul finanțării UE
Deși cea mai puternică și cea mai populată țară a UE, Germania este abia a cincea țară în ordinea sprijinului financiar, cu 51,75 miliarde de euro, mult în urma Poloniei, cu 64,5 miliarde – care încasează cea mai mare sumă dintre țările estice.
O altă teorie cade astfel: aceea că nemții, “stăpânii Europei”, își trag partea leului și îi exploatează pe ceilalți ca pe niște colonii economice. Tocmai Germania și Franța au stat în spatele acestui plan de redresare.
Așa cum a explicat Adina Vălean pentru hotnews.ro, în calcul s-au luat foarte multe criterii, atunci când s-au împărțit banii. A contat nu doar gradul în care a lovit criza pandemică, dar și nivelul de dezvoltare a țărilor, cât de îndatorate sunt acestea, cât de necesare sunt investițiile pentru a le redresa.
Așa se face, de exemplu, că Grecia e pe locul 6, deși a fost mai puțin afectată de criza Covid-19, din punct de vedere medical. Pe plan economic, Grecia a fost însă extrem de afectată, pentru că e o țară bazată masiv pe turism, iar turismul a fost cel mai lovit în această perioadă (practic, n-a mai existat).
Deși li s-au șters multe datorii și și-au revenit parțial, grecii sunt și azi puternic îndatorați, ca stat, așa că vor beneficia, prin programul de redresare, de 43,5 miliarde de euro.
Banii UE sunt condiționați de foarte puține lucruri. Nu se dau pentru pomeni electorale, pentru pensii și salarii, și nici ca să fie furați. În rest, liber la investiții!
Pagina 51 a documentului făcut public de Comisia Europeană miercuri, 27 mai 2020
România este pe locul 7 în acest impresionant top. 33 de miliarde de euro sunt puse la bătaie pentru repornirea și reconstrucția țării. Sunt puține restricții în acest plan: UE nu ni-i dă ca să-i fure politicienii sau ca să fie plătite pomeni electorale, să fie băgați în salariile bugetarilor sau în pensii.
În rest, se poate face aproape orice: construcția de autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, spitale, școli, conducte de gaze și canalizare, irigații, asfaltarea drumurilor, digitalizarea învățământului și a administrației, ecologizarea țării etc. Mai rămâne ca politicienii să-și dorească acest formidabil salt spre viitor la care are ocazia acum România.
Ce criterii au contat: populația, media șomajului, PIB-ul, considerente politice și sociale
Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a descris criteriile care s-au luat în calcul la împărțirea banilor: „Există un mecanism sofisticat de calcul care a dus la aceste rezultate, iar el, în principiu, include totalul populației, media șomajului din ultimii cinci ani comparată cu media Uniunii sau PIB-ul. Cum există diferențe între țările Uniunii, s-au plafonat niște cifre la anumiți parametri. Dincolo de calculul economic, există niște considerente politice și sociale ale alocării. În acest caz de care vorbiți, al pre-alocării naționale, ați putut observa că țările care au beneficiat de cele mai mari sume sunt și țările care au suferit cel mai mult de pe urma crizei economice“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Comisia Europeană propune astăzi un plan de salvare pentru ţările afectate de pandemia Covid-19, în valoare de 750 de miliarde de euro, anunţă EUObserver.
Aaprobarea alocării acestei sume imense este un proces complicat, din cauza diferendelor dintre ţările bogate şi cele mai sărace, ceea ce ar putea necesita chiar „summit”-uri personale în care procesul să fie deblocat.
Pe acest teren al relaţiilor directe, liderii Germaniei şi Franţei au dat primul semn de impulsionare a negocierilor, chiar dacă suma pe care ei o susţin diferă de cea anunţată azi de Comisie.
Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron și-au exprimat deja disponibilitatea de a sprijini un fond de 500 de miliarde de euro, finanțat cu datorii europene, care ar fi injectat în totalitate sub formă de subvenții. Scepticii acceptă crearea fondului, dar cer să-l limiteze la doi ani și să fie canalizat sub formă de împrumuturi.
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, încearcă să găsească un compromis între cele două poziții care să faciliteze aprobarea rapidă atât a planului de recuperare, cât și a cadrului financiar multianual (2021-2027) al UE, de care este legat ajutorul asupra căruia au convenit liderul francez și cel german.
Grupul „ofensiv” al Comisiei, condus de francezul Thierry Breton și de italianul Paolo Gentiloni, solicită o propunere echivalentă cu 10% din PIB-ul UE, adică 1.500 de miliarde de euro, proiect care va ieși la lumină azi, din ședința de la Bruxelles.
Acest lucru ar permite economiei europene să ofere balansul pe care Bruxelles-ul așteaptă să-l piardă într-un an și să transmită un semnal puternic piețelor privind apărarea monedei unice.
„Pentru prima dată, [nordul și sudul] avem un numitor comun despre obiectivele pe care le împărtășim pentru viitor”, a declarat marți, la o întâlnire organizată de think tank-ul FEPS, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Francezul Thierry Breton și italianul Paolo Gentilloni
În absența cifrei finale, Ursula Von der Leyen are deja conturată o structură aproape definitivă a planului. Intenția sa este să propună creșterea temporară a pragului de resurse proprii ale UE din bugetul clubului (un fel de plafon de cheltuieli), care ar merge de la 1,2% la 2% din Venitul Național Brut al UE.
Marja suplimentară, de peste 100 de miliarde de milioane de euro, ar fi utilizată sub formă de garanții de stat pentru emiterea de datorii comune ale UE. Emisiunea ar putea varia de la 300 de miliarde de dolari la 500 de miliarde de dolari și ar fi amortizată pe viitoarele cadre bugetare ale UE, pe o perioadă de 20-30 de ani.
Resursele obținute astfel vor fi canalizate, cu prioritate, către statele și sectoarele cele mai afectate de pandemie. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că Spania ar putea primi între 65 și 100 de miliarde de euro, echivalent cu 5-8% din PIB-ul ţării.
Planul va fi articulat în trei piloni
Noua Comisiei Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, şi-a intrat în rol
Primul pilon (80% din bani) va fi destinat recuperării economiilor ţărilor UE, dar fără a pierde din vedere prudenţa macroeconomică (mărirea deficitelor). Sumele vor merge către acoperirea cheltuielilor statelor din cauza scăderii veniturilor lor bugetare urmare a crizei Covid.
Sistemului îi lipsește „dinții”, adică agresivitatea sa redusă înseamnă că majoritatea recomandărilor sunt ignorate an de an de către statele membre, potrivit unor surse comunitare.
Al doilea pilon al planului, de aproximativ 15%, va merge „la relansarea economiei”, potrivit unor surse comunitare. Este vorba despre consolidarea planului de investiții cunoscut sub numele de InvestEU. Dar include și două mari noutăți. Un element de finanțare a ajutoarelor pentru companii din sectoare a căror vulnerabilitate a fost dezvăluită în timpul pandemiei, cum ar fi asistența medicală și produsele farmaceutice. Și un instrument care să faciliteze recapitalizarea companiilor din țările care întâmpină dificultăți bugetare și nu își pot permite asta din conturile publice.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a explicat, luni, că Germania concentrează 47% din toate ajutoarele de stat aprobate de Bruxelles. Acestea sunt urmate, la mare distanță, de Italia (18%), Franța (16%) și Spania (4%).
Al treilea pilon, care ar absorbi aproximativ 5% din plan, va fi utilizat pentru a consolida mecanismele de protecție civilă și de urgență deja disponibile pentru UE.
Noi impozite pentru finanţarea recuperării economice
De asemenea, Comisia intenționează să propună noi surse de finanțare pentru bugetul UE, prin impozite legate de cele două domenii principale ale programului său: Mediu și Digital.
Aprobarea de către Comisie a planului de marți marchează începutul unei dezbateri previzibil tensionate în Consiliul UE.
Președintele Consiliului, Charles Michel, a declarat marți că este încrezător că diferențele pot fi soluționate cât mai repede posibil, având în vedere urgența nevoii de recuperare. Dar este un proces complicat și care în aproape toate etapele sale necesită unanimitatea celor 27 de state UE.
În plus, extinderea plafonului de cheltuieli al bugetului UE va necesita aprobarea parlamentelor tuturor partenerilor, ceea ce poate duce la un proces de ratificare complicat, având în vedere fragmentarea în multe dintre ele. Acest lucru ar putea întârzia demararea sa, ceea ce afectează mai ales țările din sudul continentului.
Sarcina legislativă necesară pentru întregul plan este, de asemenea, considerabilă. Comisia Europeană va aproba miercuri toate proiectele care trebuie să servească drept bază, care includ 12 regulamente, modificarea altor șase regulamente, o decizie a Consiliului și a Parlamentului, modificarea acordului bugetar instituțional și, poate cel mai delicat, modificarea Deciziei Consiliului de stabilire a plafonului de cheltuieli.
Instituțiile au arătat deja în timpul crizei că procesul legislativ poate fi accelerat până la extreme fără precedent, așa cum s-a observat odată cu relaxarea normelor privind ajutoarele de stat și cu reforma regulilor fondurilor structurale, pentru a accelera plata lor. „Dacă există un acord politic, termenele și procedurile nu vor fi un obstacol”, prezice o înaltă sursă comunitară. Michel și Von der Leyen trebuie să găsească acum acel acord politic care permite sosirea primelor fonduri de recuperare în acest an.
Siegfried Mureşan: „Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei”
Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL din Grupul PPE, a publicat pe pagina sa de socializare un mesaj entuziast despre planul pregătit de Europa pentru refacerea economiilor din UE după pandemie. Redăm textul integral.
„Zi importantă pentru toți europenii: astăzi, la ora 14.30, în Parlamentul European, va fi prezentat Planul de redresare după criza generată de pandemia de COVID-19. Planul avea la bază un pachet de 750 de miliarde de euro prin care să alocăm țărilor membre fonduri europene suplimentare și împrumuturi în condiții avantajoase.
Este un proiect nou, cu fonduri suplimentare, nu este o adaptare a unor proiecte existente. Tocmai de aceea impactul său este foarte mare.
Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei și a efectelor sale fiindcă își propune să sprijine fiecare cetățean european afectat de criza COVID-19, fie că ne referim la angajați, fermieri, mici întreprinzători, medici, cercetători sau categorii sociale vulnerabile. De săptămâni întregi lucrăm în Parlamentul European și cu celelalte instituții la un plan de redresare economică robust, bazat pe un fond prin care să sprijinim toate țările membre. Am adoptat acum două săptămâni o rezoluție a Parlamentului European în care prezentam clar ce așteptări are Parlamentul de la acest plan de redresare economică. Astăzi, Comisia Europeană prezintă acest plan ținând cont de solicitările Parlamentului European. Planul propus astăzi este un prim pas. Acum va începe munca legislativă pentru a oferi cât mai repede bază legală, iar acești bani să ajungă rapid acolo unde este nevoie de ei. Este foarte important ca Parlamentul European, instituția democratică a Uniunii Europene, să fie implicat în tot procesul de implementare a acestui plan de redresare. Noi, europarlamentarii, cunoaștem cel mai bine situația din fiecare regiune și oraș din Europa și trebuie să fim implicați în dezvoltarea și implementarea acestui plan pentru a-l putea îmbunătăți în folosul cetățenilor, acolo unde este nevoie.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Antiviralul Remdesivir, folosit de profesorul Virgil Musta în schema de tratament care a vindecat pacienții de Covid-19 la Timișoara, va fi autorizat pentru comercializare în Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de Guido Rasi, directorul executiv al Agenției Europene a Medicamentului.
Este o veste excelentă, spune profesorul universitar Doina Azoicăi, de la UMF Iași. Remdesivir acționează țintit asupra virusului Sars-CoV-2 și rata excelentă de vindecare din România se datorează folosirii acestui antiviral în schemele de tratament.
Remdesivir și-a dovedit eficiența în schema de tratament aplicată la Timișoara, Iași și București, unde s-au obținut rate foarte bune de vindecare
Remdesivir, un antiviral care exista deja pe piață și care și-a dovedit deja eficiența în cazul pacienților infectați cu Covid-19 în unele țări, printre care și România, va fi autorizat pentru a fi comercializat în Uniunea Europeană în zilele următoare.
Emiterea unor astfel de autorizații ține de autoritățile europene și de cele naționale, care iau decizia în funcție de studiile clinice: eficacitatea medicamentului și constatări privind efectele sale secundare.
În cazul pandemiei actuale de coronavirus, urgența situației (există deja sute de mii de morți) a grăbit procedurile, iar Agenția Europeană a Medicamentului a recomandat deja uzul Remdesivir și administrarea acestuia înainte de autorizarea oficială.
Profesorul universitar Doina Azoicăi, medic epidemiolog, a declarat pentru Ziaristii.com că vestea autorizării pentru comercializare este una excelentă: “Domnul profesor Musta, de la Timișoara, dar și colegii de la Iași și de Institutul Matei Balș, de la București, au folosit deja acest antiviral în tratamentul infecțiilor cu Sars-CoV-2 și au obținut rezultate foarte bune. Este un medicament utilizat de mai mult timp, un preparat antiviral. Toate studiile făcute demonstrează că este un medicament care poate fi folosit ca terapie țintită în infecția aceasta cu Sars-CoV-2. E utilizat și în România. Pacienții tratați cu Remdesivir au o rată mult mai bună de vindecare. Remdesivir este cel mai apreciat dintre medicamentele utilizate împotriva Sars-CoV-2 după studii efectuate pe cohorte mai mari“.
Pacienții tratați cu Remdesivir s-au recuperat, în marea lor majoritate, în doar câteva zile, deși aveau inițial forme servere de boală, cu pneumonie și febră
Autorizarea cu întârziere a comercializării acestui medicament își are explicațiile sale bine fundamentate, spune Doina Azoicăi: “Trebuie făcute întâi studii foarte bine aprofundate, care să lămurească toate efectele unui medicament. Remdesivir s-a dovedit că dă rezultate foarte bune în Europa, unde sunt în special caucazieni. La fel, s-a demonstrat că e foarte eficient la populația României. Nu e obligatoriu să fie aceleași rezultate ale terapiei în Statele Unite, de exemplu. Acolo sunt multe alte populații, pe lângă caucazieni, și efectele pot diferi”.
Studii efectuate și în alte țări au arătat că pacienţii cu Covid-19 care primesc Remdesivir şi-au revenit rapid, iar cei mai mulţi au mers acasă în câteva zile. Pacienţii aleşi pentru studiul clinic au avut simptome respiratorii severe şi febră. După administrarea Remdesivir au fost capabili să părăsească spitalul după mai puţin de o săptămână de tratament.
Totuși, comercializarea antiviralului nu înseamnă și că îl vom putea cumpăra din farmacie, pe rețetă de la medic. Acordul primit de la autoritățile sanitare ale UE înseamnă că Remdesivir va putea fi distribuit în sistemul național de sănătate, așa cum au fost distribuite și alte antivirale. El va fi administrat sub supravegherea strictă a medicilor epidemiologi, după evaluarea pacienților, de la caz la caz.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Funia se apropie de par inexorabil pentru mafia politico-economică răspunzătoare, în ultimii 30 de ani, pentru corupția și subdezvoltarea României. Într-un interviu acordat Euractiv.com și preluat de G4Media.ro, procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a detaliat demersurile pe care le face pentru a spori eficiența instituției prevăzută să-și înceapă activitatea în noiembrie 2020.
Procuratura europeană va investiga prioritar infracțiunile cu fonduri UE, infracțiunile cu TVA, dar și cele de corupție și de spălarea banilor, a anunțat Kovesi, care acum depune eforturi pentru a obține buget pentru mai mulți procurori.
Din noiembrie, Parchetul European începe să funcționeze. Infracțiunile cu fonduri UE, cu TVA, dar și cele de corupție și spălarea banilor – prioritare
Regimul PSD-ALDE, susținut de mafia politică și economică, a făcut eforturi colosale, în ultimii 6 ani, pentru a o elimina din sistem pe Kovesi.
Afaceriști conectați la serviciile secrete și cu legături în fosta coaliție de guvernământ au plătit agenți care au lucrat în Mossad pentru a obține informații compromițătoare despre procuroare în 2016, când aceasta conducea DNA.
Ulterior, PSD și ALDE au atacat frontal instituția anticorupție, după ce au câștigat alegerile parlamentare din toamna lui 2016. Sub comanda lui Dragnea și cu sprijinul direct al baronilor și al mai multor afaceriști condamnați sau cercetați de DNA pentru diverse infracțiuni economice, legislația anticorupție din România a fost modificată succesiv, pentru ca DNA să rămână în imposibilitatea de a mai derula eficient anchete.
A început numărătoare inversă pentru mafia care a ruinat finanțele României și a furat banii europeni alocați pentru drumuri, spitale, școli și dezvoltare
Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au dus, în numele sistemului oligarhic care jefuiește România, un război pe viață și pe moarte cu DNA. Din noiembrie, actul de justiție va ieși de sub controlul ocult al mafiei politico-economice autohtone
Într-un final, în vara lui 2018, sub comanda lui Dragnea și Tăriceanu, PSD și ALDE au instrumentat, împreună cu judecătorii Curții Constituționale controlați politic, un simulacru de procedură prin care Kovesi a fost dată afară de la DNA.
În urmă cu o săptămână, însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o sentință în care stabilește că demiterea Codruței Kovesi de la DNA a fost ilegală, iar Curtea Constituțională a României a încălcat drepturile omului.
După ce a fost eliminată din sistemul judiciar românesc, Kovesi și-a depus candidatura la funcția de procuror-șef al Parchetului European, instituție nou-înființată.
PSD și ALDE au făcut eforturi disperate să îi blocheze candidatura, inclusiv inventând niște anchete și punând-o sub acuzare în România, dar și ducând o agresivă campanie la Bruxelles împotriva procuroarei. Eforturile au fost zadarnice, iar Kovesi a fost numită șefa Parchetului European. Din acest moment, a început numărătoarea inversă pentru mafia politică specializată în devalizarea fondurilor europene și infracțiunile economice de anvergură care au ruinat finanțele României.
Citiți mai jos câteva fragmente din interviul acordat de Kovesi pentru publicația euractiv.com.
Veți vedea, sistemul gândit este unul care să garanteze independența totală a procurorilor. Kovesi se așteaptă să aibă, încă din prima zi de funcționare, 3.000 de dosare de mare corupție pe masă. Apoi, în fiecare an, alte 2.000 se vor adăuga.
Pe lângă acestea, Procuratura Europeană va primi și sesizări de la persoane fizice și companiile private care se vor confrunta cu corupția în țările membre UE.
Laura Codruța Kovesi: „Prioritare vor fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special cele cu fonduri europene, cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor“
„Știu că există așteptări mari. EPPO este o structură foarte complexă, astfel încât obiectivul nostru este să îmbunătățim nivelul de protecție pentru banii europeni și vom face acest lucru prin investigarea infracțiunilor legate de fraudele financiare.
EPPO va fi independent și acest lucru este foarte important, deoarece independența instituției, independența procurorilor este prima premisă pentru a obține rezultate eficiente în combaterea corupției și a altor infracțiuni grave.
Rolul principal al EPPO va fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special infracțiunile cu fonduri europene, infracțiunile cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor, dacă aceste două infracțiuni sunt legate de competența noastră principală.”
Inițial, Comisia Europeană a alocat Parchetului UE 32 de procurori și un sfert!
„Problema principală când vorbim despre buget și resurse este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile.
În acest moment, sub asumarea inițială a Comisiei Europene, vom avea 32 de procurori și un sfert.
Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea. Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri.
Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.”
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare“
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare. Este foarte dificil să gestionezi sute de cazuri cu unul sau doi procurori.
Desigur, numărul de procurori europeni delegați care vor lucra în statele membre ar trebui să fie hotărât împreună de EPPO și de autoritățile naționale. Dar totul depinde de buget.
Dacă Comisia stabilește numărul și va rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient.”
Criza Covid-19 a creat oportunități noi de fraudă și corupție în utilizare fondurilor UE
„EPPO încă nu a început să investigheze cazuri, dar în acest moment, toate fraudele care sunt comise sunt sub jurisdicția noastră.
Acum avem un nou context cu această pandemie COVID-19. Există o mulțime de motive pentru a crede că competența noastră va crește.
Nu știm acum cum va arăta următorul CFM. Vor fi mai multe fonduri? Va exista mai multă flexibilitate pentru a le folosi? Dacă da, anticipez că va fi mai multă muncă pentru EPPO. Este logic.
Avem competență obligatorie, deci trebuie să investigăm toate cazurile care intră în jurisdicția noastră. Acesta este rolul nostru instituțional și nu putem negocia acest lucru.
Pe baza experienței mele anterioare și văzând avertismentele pe care alți profesioniști din întreaga Europă le-au emis în această perioadă, pot spune că, din păcate, mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE înseamnă oportunități pentru fraudă și pentru corupție.
În acest context, am citit și un raport Europol, care este foarte interesant. Grupurile criminale organizate sunt deosebit de puternice în anticiparea și exploatarea fiecărei oportunități, la scară industrială.
Trebuie să pregătim un răspuns adecvat și cred că cel mai bun răspuns este EPPO.”
„Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face treabă bună“
„Procurorul șef european ar trebui să decidă numărul procurorilor europeni cu autoritățile naționale. Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante. Am început negocierile în ianuarie.
Înainte de această criză, am vizitat 17 state membre și am început discuțiile cu miniștrii justiției, procurorii generali și toți reprezentanții autorităților naționale.
Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face o treabă bună. Problema principală este și modul în care vor lucra acești procurori. Există o presupunere că putem avea procurori cu fracțiune de normă. Pe baza experienței mele, pentru că procurorul să lucreze dimineața pentru EPPO și după-amiază pentru biroul său național, nu este ceea ce trebuie dacă vrem să avem o luptă eficientă împotriva criminalității financiare. În primul rând, se referă la independența procurorilor. Dacă vor fi dublaje, vor exista probleme cu independența lor tot timpul.
A doua problemă este legată de responsabilitate. Dacă un procuror ar avea cazuri europene, dar și naționale, va fi foarte dificil să-l facă responsabil dacă nu ar investiga cazurile la timp.
Acesta este motivul pentru care am insistat foarte mult să am doar procurori cu normă întreagă. Pentru independența, responsabilitatea lor și, mai important, pentru eficiență.“
„Ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri”
„Pe baza statisticilor primite de la statele membre, a consultărilor pe care le avem și a metodologiei noastre de calculare a numărului de cazuri, ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri.
Desigur, putem alege să abordăm doar unele dintre ele, dar acestea sunt doar cazurile trimise de statele membre, cele care sunt deja înregistrate.
Dar vom primi și reclamații de la persoane fizice, rapoarte de la alte instituții europene, astfel încât numărul total va depăși, evident, trei mii de cazuri.
În plus, ne așteptăm ca în fiecare an să primim 2.000 de cazuri noi. Deci, trebuie să fim pregătiți să începem viteza maximă din prima zi.
Prioritatea mea de șef al EPPO este să începem corect și să investigăm eficient toate cazurile pe care le vom primi.“
„Procurorii din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazurile din România“
„Procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât vor fi independenți. De asemenea, structura EPPO în sine va fi foarte importantă. Vom avea camera permanentă formată din trei procurori europeni din state membre diferite și vor supraveghea investigațiile în statele membre individuale.
De exemplu, procurorii europeni din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazuri din România.Acest lucru va face foarte dificil pentru oricine din țara respectivă să intervină în deciziile sale și numai această cameră permanentă va avea autoritatea de a supraveghea activitatea procurorilor delegați din țara respectivă.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Primul sprijin concret și consistent din partea Uniunii Europene pentru România, în legătură directă cu pandemia de coronavirus: 1,2 miliarde de euro, în regim de urgență (lunile martie și aprilie).
Comisia Europeană direcționează către România 1,2 miliarde de euro pentru sistemul medical și creditarea IMM-urilor, grav afectate de criza coronavirusului.
Comisarii europeni Elisa Ferreira (portugheză) și Nicolas Schmit (luxemburghez), ambii socialiști, au trimis o scrisoare în acest sens Guvernului României.
Astfel, pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeană va direcționa către România următoarele sume:
483 de milioane de euro – prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale;
637 de milioane de euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.
Fondurile vor urmări câteva scopuri:
sprijinirea sistemelor de sănătate prin finanțarea achizițiilor de echipamente de protecție, medicamente și teste;
adaptarea mediului de muncă din domeniul sanitar la situația actuală;
asigurarea accesului persoanelor vulnerabile la facilitățile medicale;
oferirea de credite pentru IMM-uri, pentru atenuarea șocurilor financiare provocate de criza COVID-19.
Scrisoarea adresată autorităților române de comisarii europeni Elisa Ferreira și Nicolas Schmit: AICI.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
De asemenea, Comisia intenționează să propună noi surse de finanțare pentru bugetul UE, prin impozite legate de cele două domenii principale ale programului său: Mediu și Digital.
Este un proiect nou, cu fonduri suplimentare, nu este o adaptare a unor proiecte existente. Tocmai de aceea impactul său este foarte mare. 
