ziaristii.com

Etichetă: UE

  • Efectul Brexit: Scoţia se pregătește să revină în UE ca naţiune independentă, ruptă de Marea Britanie

    Premierul scoţian Nicola Sturgeon şi-a exprimat speranţa că Scoţia îşi va obţine independenţa de Marea Britanie şi că va putea „să se alăture” Uniunii Europene. Sturgeon a spus că Brexit-ul s-a făcut contrar voinţei scoţienilor, care au votat masiv împotriva lui.

    „Suferim acum un Brexit dur împotriva voinţei noastre, în cel mai prost moment posibil, în mijlocul unei pandemii şi al unei recesiuni economice”, a spus Nicola Sturgeon pe site-ul partidului său pro-independenţă, SNP, la două zile de la ieşirea Regatului Unit din piaţa unică şi uniunea vamală.

    Premierul scoţian şi-a exprimat din nou determinarea de a organiza un nou referendum privind independenţa Scoţiei, după cel pierdut de tabăra sa în 2014, atunci când 55% dintre scoţieni au votat pentru a rămâne în Regatului Unit.

    Însă decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris Johnson, care refuză cu fermitate. Totuşi, o victorie detaşată a SNP la alegerile locale din luna mai 2022 ar întări presiunea asupra Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare.

    Potrivit ultimului sondaj efectuat de institutul Savanta ComRes pentru ziarul „The Scotsman”, la jumătatea lunii decembrie 2020, 58% dintre scoţieni susţin acum o ruptură de Regatul Unit, cea mai mare proporţie de până acum.

    Dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului la referendumul din 2016, scoţienii i s-au opus în proporţie de 62%.

    „În cursul celor aproape 50 de ani de apartenenţă, am beneficiat enorm de cele patru libertăţi ale pieţei unice, inclusiv libertatea de mişcare. Peste 230.000 de persoane din toată Europa au ales domiciliul în Scoţia”, a mai spus Nicola Sturgeon.

    Odată cu Brexit-ul, „cetăţenii noştri vor fi mai puţin în siguranţă şi dreptul lor de a munci, studia şi a lucra în altă parte în Europa va fi restrâns”, a adăugat Sturgeon.

    Sunt argumente invocate insistent de Nicola Sturgeon pentru ca Scoția să revină în Uniunea Europeană, de data asta ca națiune independentă.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • UE plătește construcția drumului expres de la Uzinele Dacia până la autostrada A1. Proiectul este vital pentru supraviețuirea fabricii de la Mioveni

    Uniunea Europeană va finanța drumul expres pe care constructorul francez și sindicatele de la Uzinele Dacia îl cer de peste 20 de ani și care va lega fabricile auto de autostrada București – Pitești. Investiția este fundamentală pentru supraviețuirea celui mai important producător auto din România.

    Drumul va avea 20 de kilometri și va lega, în sfârșit, fabricile unde se produc mașinile Duster și Logan de arterele internaționale de transport.

    Din cauza faptului că nu exista un drum adecvat, eficiența economică a uzinelor Dacia era mult îngreunată. Timpii de livrare a mașinilor creșteau foarte mult, afectând competitivitatea într-o industrie în care lupta este extrem de strânsă. Nemulțumiți, francezii de la Renault au invocat chiar posibilitatea relocării producției – unele modele au și fost mutate, dealtfel, în Maroc, la Tanger, pentru că acolo statul a construit mai repede autostrăzile necesare și mâna de lucru e mai ieftină decât în România.

    Pe lângă uzinele Dacia, pe platforma industrială de la Mioveni mai sunt zeci de alte firme producătoare de componente auto. Aici se asigură nu doar zeci de mii de locuri de muncă, dar și circa 3% din PIB-ul României.

    Lucrul la studiul de fezabilitate pentru drumul expres Pitești – Mioveni a început de două luni. Elaborarea proiectului durează 9 luni, iar alte 9 luni va dura execuția celor 20 de kilometri. În toamna lui 2022 ar trebui ca drumul expres Pitești – Mioveni să fie gata.

    Valoarea proiectului este de 222,7 milioane de lei fără TVA. 85% din bani vin de la Uniunea Europeană.

    Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România, a sintetizat situația: “Viitorul drum expres Piteşti-Mioveni, ce va fi o prelungirea a Autostrăzii A1, este unul extrem de important pentru industria auto românească. Este un proiect de infrastructură esenţial. S-au pierdut multe proiecte în industria auto în ultimii ani din cauza lipsei infrastructurii din ţara noastră“.

  • Alarmă în Europa: o nouă tulpină Covid, mult mai contagioasă, a erupt în Marea Britanie. Șefii UE țin ședință de urgență, zborurile către Insulă suspendate

    Alarmă în Europa: o nouă tulpină Covid, mult mai contagioasă, a erupt în Marea Britanie. Șefii UE țin ședință de urgență. România suspendă zborurile spre Insulă.

    Conducătorii Comisiei Europene și șefii principalelor state UE au intrat în ședință de urgență după ce, în Marea Britanie, a luat viteză o mutație a Sars-CoV-2 care face virusul mult mai contagios decât vechile tulpini. Din cauza acestei noi versiuni a virusului, numărul cazurilor de Covid a crescut substanțial în Insulă, iar autoritățile britanice au decretat nivel de restricții maximal în Londra și mai multe provincii.

    Începând de luni seară, legăturile aeriene ale României cu Marea Britanie se suspendă, au anunțat duminică seară autoritățile. Același lucru l-au făcut deja Austria, Belgia, Olanda și Italia. Germania studiază în regim de urgență o decizie similară.

    Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a avut o primă discuție cu Charles Michel, președintele Consiliului European, cu cancelara germană Angela Merkel și cu președintele francez Emmanuel Macron. Acesta din urmă a convocat urgent și o reuniune a Consiliului Național de Apărare al Franței, pentru a discuta ce e de făcut, date fiind legăturile foarte strânse ale țării sale cu britanicii.

    Ministerul de Externe de la Paris a comunicat că Franța presează pentru ca UE să aibă o poziție coordonată în această nouă criză.

    Potrivit autorităților medicale britanice, noua tulpină de coronavirus a fost identificată în țară în septembrie, iar acum e pe cale să fie producă majoritatea infectărilor. Pentru că e mult mai contagioasă, această nouă formă a Covid a dus la creșterea puternică a numărului de cazuri. La sfârșitul lui septembrie, în Marea Britanie erau circa 10.000 de cazuri pe zi. În ultimele zile, numărul lor a fost de 28-35.000.

    Hotărârea nr. 61 / 20.12.2020 a Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU)

    „Având în vedere apariția unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2 la nivelul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, solicitarea Institutului Național de Sănătate Publică, precum și analiza factorilor de risc privind apariția noii tulpini întocmită la nivelul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției,

    Luând în considerare persistența unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul național, precum și apariția zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, atât prin circulația virusului pe teritoriul național cât și prin importarea acestuia odată cu revenirea în țară a persoanelor posibil infectate aspecte care generează o presiune constantă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ-teritoriale și a sistemului sanitar, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 republicată, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, art. 32 alin. 2, art. 37 și art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, art 4. din Anexa nr. 3 la H.G. 1.065 din 14 decembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata aceteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, ale art. 2 20 lit. l) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea şi componența Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,

    Comitetul Național pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta HOTĂRÂRE:

    Art. 1. (1) Se aprobă introducerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în lista țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.

    (2) Măsura prevăzută la alin. (1)se aplică începând cu data de 21.12.2020 ora 00.00.

    Art. 2. Se aprobă suspendarea zborurilor spre/dinspre Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din/către România, pentru toate aeroporturile din România, pe o perioadă de 14 zile, începând cu data de 21.12.2020 ora 19.00, cu excepția zborurilor prevăzute la art. 4 pct. 2 din Anexa nr. 3 la H.G. 1.065 din 14 decembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 decembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid -19.

    Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Uniunea Barourilor îl apără pe avocatul condamnat în lotul „Ferma Băneasa”. Ce-i promitea Robert Roșu prințului-de-tinichea

    * Escrocii Beny Steinmetz și Tal Silberstein, dați în urmărire generală după condamnările din dosarul „Ferma Băneasa”

    * Un preot din Craiova denunță mascarada anti-mască a unui deputat AUR

    * „Busu” de la Meteo, în direct la Pro TV: „Eu cred că virusul ăsta n-a apărut aşa, din neant! A fost creat! Marile companii n-au fost afectate“

    * Falsul revoluționar „Mitralieră” țipă împotriva DNA: „Anchete staliniste și gestapoviste!”

    * VIDEO. Mirel Palada – doar 9 luni de închisoare cu suspendare pentru că l-a bătut pe senatorul Goțiu în studioul B1 TV

    * După ce a făcut publice datele unui client nemulțumit, Banca Transilvania contestă amenda și acuză omul că a trimis un e-mail cu “conținut defăimător”

    * TABEL. România depășește deja 7 țări UE la consumul pe cap de locuitor. Suntem peste Ungaria și la egalitate cu Polonia, dar sub ele la productivitate

  • TABEL. România depășește deja 7 țări UE la consumul pe cap de locuitor. Suntem peste Ungaria și la egalitate cu Polonia, dar sub ele la productivitate

    Ultima analiză Eurostat, dată publicității marți, 15 decembrie, scoate în evidență, în privința României, o anomalie foarte periculoasă generată de politica PSD din ultimii ani: consumul pe cap de locuitor a crescut foarte puternic, cu mult peste productivitate. 

    Stastisticile Eurostat, care vizează perioada 2017-2019, arată că România a crescut, la consumul pe cap de locuitor, de la 70% din media UE în 2017 și 79% în 2019. Progresul este absolut spectaculos și ar trebui să fie și îmbucurător, dacă n-am vedea alături și tabelul cu PIB-ul/cap de locuitor, care a crescut de la 64% din media UE în 2017 la 70% în 2019. Asta înseamnă că România și-a sporit deficitul dintre consum și productivitate în intervalul 2017-2019.

    Depășim 4 state din UE la productivitate și 7 la consum

    Pe scurt, pentru a traduce aceste cifre, salariile din România au crescut fără să aibă acoperire în productivitate. Alte state au o situație inversă, care le asigură o stabilitate superioară și rezistență mai mare la crize precum cea neașteptată venită în 2020, din cauza coronavirusului.

    Slovenia era în 2019 la 83% din media UE la consum, dar la 89% din media UE la productivitate. Ungaria era la 67% din media UE la consum și la 73% ca productivitate. Cehia era la 85% ca nivel de consum și la 93% ca productivitate.

    Dincolo de această observație îngrijorătoare se impune o altă constatare, de data aceasta îmbucurătoare. România progresează masiv ca economie și, deja, nu mai este printre ultimele din UE nici ca PIB/locuitor, nici ca nivel de consum/locuitor. Cifrele confirmă că, la 13 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România trăiește cea mai prosperă perioadă din istoria sa. Niciodată românii nu au fost atât de aproape de nivelul de trai al Centrului și Vestului Europei.

    În 2017, încă ne mai aflam pe al treilea loc din coadă în Uniunea Europeană ca productivitate, având 64% din media UE (sub noi erau doar Bulgaria, cu 50%, și Croația, cu 63%).

    În 2019, România are deja în urmă 4 țări cu PIB/locuitor mai mic decât noi: Letonia (69% din media UE), Grecia (67%), Croația (65%), Bulgaria (53%). Am egalat, în acest top, Slovacia, care are la fel ca și noi – 70% din media PIB-ului UE.

    Consumul s-a turat însă mult mai tare și. În 2017 depășeam 4 țări UE (Slovacia – 68%, Ungaria – 65%, Croația – 64%, Bulgaria – 55%). În 2019 eram deja peste 7 țări UE la consum/locuitor: Grecia – 78%, Estonia – 76%, Letonia – 71%, Slovacia – 69%, Ungaria 67%, Croația – 66% și Bulgaria – 58%.

    Germania are un PIB/locuitor de 120% din media UE, iar Franța – 106%. Turcia e pe tobogan, a ajuns la 59% din media UE

    Primele 5 țări din UE ca PIB/locuitor sunt: 1. Luxemburg – 260% din media Uniunii Europene, 2. Irlanda – 193%, 3. Danemarca – 130%, 4. Olanda – 128%, 5. Austria – 126%.

    Germania are un PIB de 120% din media UE, iar Franța (celălalt “motor” al UE) – 106%.

    Cele trei țări asociate UE au următoarele valori ale PIB: Elveția – 158% din media UE, Norvegia – 147%, Islanda – 126%.

    Dintre țările învecinate care vor sau au fost la un moment dat în cărți să adere la UE, Turcia are acum 59% din media PIB-ului Uniunii Europene. Regimul Erdogan gestionează o veritabilă catastrofă internă, pentru că Turcia se prăbușește economic. În doar 3 ani, a pierdut 7 procente, pentru că vine de la 66% din media UE la PIB/locuitor.

    Marea Britanie este în scădere, de asemenea, iar în 2019 era la 104% din media UE, după ce în 2017 fusese la 107%.

    Luxemburg, Germania și Austria stau cel mai bine la consumul/locuitor. Turcia e la 67% din media UE, iar vecina Serbia – abia la 49%

    La nivelul consumului pe cap de locuitor, primele 5 țări din UE sunt: 1. Luxemburg – 135% din media Uniunii Europene, 2. Germania – 122%, 3. Austria – 118%, 4. Danemarca – 116%, 5. Belgia și Olanda – cu câte 114%.

    Franța are un consum de 109% din media UE.

    Cele trei țări asociate UE stau în felul următor la consum: Norvegia – 131%, Elveția – 124%, Islanda – 116%.

    Turcia este la 67% din media consumului/locuitor în UE. Un alt vecin al României, Serbia, este abia la 49% din media UE.

    Marea Britanie este într-un ușor regres în ultimii ani. În 2017 avea un consum/cap de locuitor la 116% din media UE, iar în 2019 – de 113% din media UE.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Facebook și Instagram amenință că se retrag din țările Uniunii Europene! Compania, nemulțumită că nu mai e lăsată să transfere în SUA informațiile despre utilizatori

    Gigantul american Facebook, Inc. amenință Uniunea Europeană că va retrage atât Facebook, cât și Instagram din țările membre. Nemulțumirea companiei fondate de Mark Zuckerberg este că, printr-o decizie a Curții de Justiție a UE, nu mai este lăsată să transfer în SUA datele utilizatorilor europeni.

    Judecătorii au motivat decizia prin faptul că informațiile despre cetățenii UE ajung astfel în mâna serviciilor de informații și a companiilor americane.

    Pe de altă parte, Facebook pretinde că nu va mai putea furniza servicii în UE, dacă nu e lăsată să transfere datele utilizatorilor.

    Potrivit unui specialist în securitate cibernetică intervievat de Digi 24 pe această temă, o soluție există – și încă foarte simplă: Facebook ar trebui să stocheze datele pe teritoriul UE, dezvoltând aici o infrastructură similară cu cea din SUA. Uniunea Europeană nu vizează doar Facebook, ci toate companiile care activează pe teritoriul statelor sale. Cele mai multe se conformează, în timp ce Facebook a ales pozițiile de forță, amenințând că părăsește Europa dacă nu mai e lăsat să dispună cum vrea de datele personale ale utilizatorilor.

    „Este platforma lor, o pot face disponibilă cui doresc dânșii. Dar trebuie să înțelegem că aceste reglementări din UE nu se aplică doar celor de la Facebook, se aplică tuturor companiilor care gestionează datele cetățenilor Uniunii Europene. Iar Facebook trebuie să se conformeze acestor norme. Cea mai comună practică este ca o astfel de companie să-și replice infrastructura din SUA în Europa, astfel încât să se asigure că datele utilizatorilor din UE sunt gestionate în Europa”, a declarat specialistul Alex Bălan pentru Digi 24.

    Comportamentul agresiv al Facebook la adresa UE este destul de bizar. Rusia a înlocuit Facebook cu propria rețea de socializare, V-Kontakte.

    China cenzurează masiv Facebook. Rețeaua a căzut, în zona Chinei, de câte ori a avut nevoie guvernul de la Beijing să cadă. Protestele din Hong Kong și evoluția pandemiei de Covid-19 pe continent au fost masiv ocultate pe respectiva rețea de socializare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • Tensiune maximă: Erdogan și-a trimis navele de foraj în apele Ciprului. UE somează Turcia să le retragă, dictatorul turc replică dur: “Ne apărăm interesele în Mediterana!”

    Tensiunea în apele Mediteranei de Est continuă să fie la cote maxime. Erdogan a trimis o altă navă turcă de foraj, Yavuz, în apele maritime unei țări membre UE, Cipru, după ce făcuse același lucru cu nava Oruc Reis în apele Greciei.

    Uniunea Europeană i-a cerut dictatorului să dispună retragerea navei Yavuz, care caută zăcăminte de petrol și gaze în apele cipriote, dar Erdogan refuză.

    În urmă cu câteva zile, după eforturi conjugate ale UE și SUA, se reușise evacuarea navei Oruc Reis din apele grecești.

    Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est

    “Recenta retragere a navei de cercetări seismice Oruc Reis este o etapă importantă care deschide calea spre un dialog semnificativ între Grecia şi Turcia. UE lansează un apel la o decizie similară în ce priveşte Ciprul“, a declarat Peter Stano, un reprezentant al lui Josep Borrell, șeful diplomației UE. În caz contrar, afirmă diplomatul european, „se vor alimenta tensiunile şi lipsa de securitate în Mediterana de Est într-un moment în care este posibilă detensionarea imediată şi reluarea dialogului şi negocierilor, singura cale spre soluţii durabile”.

    Dincolo de limbajul de lemn al diplomației stau faptele. Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est. Grecia a cumpărat în regim de urgență 18 avioane de vânătoare Rafale de la francezi. Președintele american Donald Trump a purtat lungi conversații cu cei doi aliați din NATO, președintele turc Erdogan și premierul grec Mitsotakis.

    Turcia „e dispusă la negocieri“, dar doar dacă primește zăcămintele din apele teritoriale ale Greciei și Ciprului

    Alternativ cu chemările la negocieri și reținere, există și avertismente. Charles Michel, președintele Consiliului European, a mers la Nicosia, capitala Ciprului, unde a declarat că „trebuie să fim fermi când vine vorba despre a apăra drepturile tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ciprului“.

    Statele membre UE se întâlnesc la Bruxelles, pe 24-25 septembrie, să discute dacă vor impune sancțiuni Turciei.

    Erdogan, care revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi în zone maritime ale Greciei și Ciprului, nu se arată deloc impresionat. Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO, după SUA, iar în ultimii ani s-a apropiat de Rusia, de unde a cumpărat sisteme antiaeriene.

    În timpul unei videoconferințe cu cancelarul german Angela Merkel, dictatorul turc n-a ezitat să-i spună direct, acesteia, că Turcia “își va apăra interesele în Marea Mediterană”. Erdogan este tot mai tentat să recurgă la forța armată pentru a smulge Greciei și Ciprului perimetrele cu hidrocarburi la care râvnește.

    Angela Merkel încearcă să medieze între Turcia și Grecia, dar președintele turc, considerând că este avantajat de superioritatea militară a țării sale, este puțin dispus la compromisuri. El i-a atras atenția cancelarei germane că dezacordurile din Mediterana de Est pot fi soluționate prin negocieri doar dacă va fi “echitate” – cu alte cuvinte, Cipru și Grecia să împartă resursele lor naturale cu Turcia. Acest stat „va continua să pună în aplicare o politică decisă şi activă pentru a-şi apăra drepturile”, a avertizat Erdogan.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • SUA calcă pe urmele Rusiei și ale Chinei: americanii vor să dea în folosință un vaccin anti-Covid înainte de finalizarea testelor clinice! E o premieră periculoasă

    SUA ar putea omologa și pune în vânzare către publicul larg un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 înainte de încheierea testelor clinice pe oameni din faza a treia, a anunțat Stephen Hahn, șeful Agenției Americane a Medicamentului (FDA).

    Dacă acest lucru se va întâmpla, se va înregistra o premieră în lumea democratică și, în același timp, americanii ar păși pe urmele rușilor, care au anunțat acum câteva săptămâni că au vaccinul, fără să prezinte și rezultatele efectelor la oameni.

    Faza a treia a testelor pentru vaccin e crucială – se testează, pe mii de voluntari, ce efecte secundare pot apărea la oameni

    Normele de siguranță respectate până acum prevedeau, în cazul dezvoltării și fabricării vaccinurilor, că acestea sunt puse în circulație numai după ce trec mai multe etape (numite faze) de verificări.

    Cea de-a treia fază vizează testarea clinică pe mii de oameni, voluntari, apoi studierea efectelor – atât asupra virusului vizat, cât și cele secundare (dacă există). Acest amănunt este foarte important, în general concluziile clare asupra unui medicament putând fi trase abia după 3-5 ani de la darea în folosință.

    SUA ia acum în discuție posibilitatea de a sări peste finalizarea fazei a treia, a testării clinice pe mii de voluntari.

    Este o decizie fără precedent în lumea democratică. Stephen Hahn a declarat pentru „Financial Times” că FDA așteaptă ca marile companii farma care lucrează la vaccinuri să depună dosarele pentru omologare. FDA va lua o decizie evaluând riscurile și avantajele.

    Agenția Americană a Medicamentului este puternic presată de președintele Trump. De ce au luat China și Rusia riscanta decizie de a omologa vaccinuri netestate

    Deși Stephen Hahn neagă acest lucru, decizia FDA e foarte probabil să fie influențată de criticile și presiunile președintelui american Donald Trump, care a acuzat instituția că frânează omologarea unui vaccin.

    Este o imixtiune politică având un potențial extrem de periculos. Rusia și China, țări cu regimuri dictatoriale, au făcut același lucru în ultimele săptămâni – au omologat vaccinuri anti-Covid sărind peste testele clinice de faza a treia.

    Lumea științifică internațională – inclusiv experți de nivel mondial din SUA – a criticat vehement decizia celor două state, prezentând riscurile uriașe pentru populație. Practic, se vor face experimente în masă pe oameni cu produse ale căror efecte – inclusiv secundare – sunt încă necunoscute.

    La mijloc nu este nicio teorie a conspirației, ci o explicație de un pragmatism împins până la cinism. Realitatea este că pandemia de Covid a aruncat omenirea într-o recesiune brutală. Statele lumii sunt foarte grav afectate din toate punctele de vedere. Economiile înregistrează contracții uriașe (Germania anunță o micșorare a PIB cu 9,1% în acest an, cea mai mare de la Al Doilea Război Mondial), modul de trai al oamenilor a fost perturbat masiv, obiceiurile de consum s-au schimbat, cheltuielile cu sistemul sanitar și cel social au explodat, veniturile statelor au scăzut dramatic, sistemul de învățământ a fost dat peste cap și se discută despre o catastrofă educațională etc.

    UE a încheiat un precontract pentru un vaccin produs de cercetătorii de la Oxford. Europenii n-au anunțat, deocamdată, că iau în calcul omologarea produsului înainte de finalizarea tuturor testelor

    În acest context, se așteaptă începând din toamnă un al doilea val al epidemiei, mult mai mare decât primul. Guvernele sunt puternic presate să găsească soluții, iar urgentarea apariției unui vaccin pe piață a fost soluția găsită în țările dictatoriale. China și Rusia au decis să riște, introducând vaccinuri cu efecte necunoscute încă, încercând astfel să stopeze epidemia. SUA, sub presiunea unui președinte cu veleități autoritare, se pregătește acum de același lucru.

    Guvernul american a încheiat deja preacorduri cu mai multe companii farma care lucrează la diferite tipuri de vaccin anti-Covid. E vorba de sute de milioane de doze destinate populației SUA.

    Și Uniunea Europeană a încheiat un acord cu o companie farma care dezvoltă un vaccin în cooperare cu cercetătorii de la Oxford. Acest vaccin este, de asemenea, în faza a treia de testare clinică, dar UE n-a exercitat presiuni și nici n-a anunțat, deocamdată, că e dispusă să omologheze produsul înainte de încheierea tuturor verificărilor.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • România va primi a doua cea mai mare cantitate de Remdesivir din UE: 25.157 de doze vor ajunge pentru 5.000 de pacienți în stare critică

    România va primi 25.157 din cele 150.000 de doze de Remdesivir pe care Comisia Europeană le-a comandat, în cadrul unui contract de 63 de milioane de euro, pentru a fi distribuite țărilor membre aflate în luptă cu epidemia de coronavirus. Remdesivir este un medicament antiviral care și-a dovedit eficacitatea împotriva virusului Sars-CoV-2, deși inițial era destinat altor afecțiuni.

    România a primit a doua cea mai mare cantitate din întreaga Uniune Europeană, după Spania, în primul rând pentru că revirimentul epidemiei este foarte violent în țara noastră și estimările indică o creștere masivă a numărului de cazuri grave.

    Dozele vor veni în 3 tranșe: 7 august, 11 septembrie, 9 octombrie. Un pacient are nevoie de 5 doze de Remdesivir

    În ultimele săptămâni, aproape zi de zi s-a bătut recordul persoanelor internate la terapie intensivă. Luni, 3 august, s-a ajuns la 419 bolnavi de Covid la ATI. „Repartiția realizată de reprezentanții Comisiei Europene ține cont de numărul cazurilor la 14 zile și, în acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate după Spania“, au explicat reprezentanții Ministerului Sănătății.

    UE a negociat în numele țărilor membre și a obținut 150.000 de doze de la compania care produce Remdesivir (Veklury). Dintre acestea, 25.157 vor ajunge în România, în 3 tranșe. Pentru tratarea unui pacient e nevoie de 5 doze, deci țara noastră va acoperi necesarul pentru puțin peste 5.000 de oameni în stare critică.

    Prima tranșă intră în câteva zile, pe 7 august – 6.026 de flacoane, informează Ministerul Sănătății. Vor putea fi tratați puțin peste 1.200 de bolnavi.

    Cea de-a doua tranșă va fi primită pe 11 septembrie – 10.336 flacoane care vor ajunge pentru 2.067 pacienți.

    Cea de-a treia tranșă este prevăzută pentru 9 octombrie – 8.795 de flacoane suficiente pentru 1.759 de pacienți.
    În varianta cea mai optimistă, România va reuși să stopeze valul epidemic, iar cea de-a treia tranșă poate că nu va mai fi necesară. Acest scenariu este însă socotit puțin probabil.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Finul Negoiță o pulverizează pe nașa Firea: “E foarte periculoasă. Minte cu o lejeritate dezarmantă. Îmi spunea să ne facem partid și să plecăm împreună din PSD”

    * Sondaj IMAS: PNL – 33,4%, PSD – 23,4%, USR-PLUS – 17,2%. Pro România scade sub 10%, ALDE se stinge

  • Comisia Europeană a rezervat 300 de milioane de doze ale viitorului vaccin anti-Covid. Ca membri ai UE, românii vor avea acces prioritar la imunizare

    Comisia Europeană a precontractat 300 de milioane de doze din viitorul vaccin anti-Covid pe care-l dezvoltă compania Sanofi. Cetățenii Uniunii Europene vor avea astfel prioritate la imunizarea împotriva virusului. Vor fi perfectate înțelegeri asemănătoare și cu alte companii care lucrează la vaccinuri împotriva noului coronavirus.

    La doar câteva săptămâni după ce s-a stabilit planul de redresare economică al țărilor din UE – 750 de miliarde de euro din care România ar urma să primească 33 de miliarde –, negocierea pentru vaccin arată din nou beneficiile pe care le au țările de pe continent când negociază împreună. România singură, spre exemplu, ar fi fost aproape imposibil să obțină o asemenea precontractare a viitorului vaccin, iar românii ar fi fost nevoiți să aștepte până când cetățenii altor țări, mai bogate, ar fi fost imunizați primii. Negociind însă pentru 450 de milioane de locuitori și având în spate cea mai mare forță economică a lumii, Comisia Europeană poate obține condiții preferențiale.

    Comisia Europeană a achiziționat prioritar și Remdesevir pentru tratarea a 30.000 de pacienți din țările UE cu forme severe de Covid. România are acum peste 400 de bolnavi în stare critică

    Miercuri, Comisia Europeană anunțase că a încheiat un alt acord, cu compania americană Gilead, pentru a cumpăra doze de Remdesivir necesare la tratarea a 30.000 de pacienți cu forme severe de Covid-19. Medicamentul va fi livrat tuturor țărilor din UE care au nevoie de el. Cum România este într-o creștere susținută a numărului de pacienți în stare critică la terapie intensivă, din nou inițiativa Comisiei Europene este mană cerească.
    Compania farmaceutică Sanofi dezvoltă vaccinul anti-coronavirus împreună cu firma GaxoSmithKline, din Marea Britanie. „Contractul avut în vedere cu Sanofi ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE”, a anunțat Comisia Europeană într-un comunicat.

    Înțelegerea e simplă: deoarece producerea unui vaccin este foarte scumpă și niciodată sigură (nu se știe de la început dacă se va obține un rezultat eficient), companiile farmaceutice caută sprijin. Entități foarte puternice, precum SUA sau Uniunea Europeană, au puterea economică să cofinanțeze cercetările, primind în schimb garanția că, dacă vaccinul va fi eficient, cetățenii lor vor avea prioritate la imunizare. Atât SUA cât și UE merg pe mai multe piste, încheind înțelegeri și cu alte companii.

    Vaccinul elaborat de Sanofi și GSK este unul în două doze, astfel că vor putea fi imunizați 150 de milioane de locuitori din cei 450 de milioane ai UE. Aceste doze vor merge la toate țările de pe continent, urmând a fi distribuite către categoriile de populație cele mai predispuse la complicații.

    SUA a încheiat același tip de acord cu Sanofi și GSK, urmând să primească 100 de milioane de doze (deci, pentru 50 de milioane de americani), atunci când vaccinul va fi disponibil.

    UE merge simultan pe mai multe piste, pentru a se asigura că locuitorii săi vor avea prioritate la imunizarea în fața noului coronavirus

    Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a explicat: „Comisia Europeană face tot posibilul pentru a se asigura că cetățenii europeni au acces rapid la un vaccin care este sigur și îi protejează împotriva COVID-19. Etapa realizată astăzi cu Sanofi este o primă piatră de temelie a unei strategii europene în materie de vaccinuri mult mai cuprinzătoare. Cu toate că nu știm, astăzi, care este vaccinul care se va dovedi a fi cel mai eficace în cele din urmă, Europa investește într-un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza diferitelor tipuri de tehnologii. Această strategie ne sporește șansele de a obține rapid un remediu eficace împotriva virusului”.

    O altă pistă pe care înaintează UE este cea a vaccinului dezvoltat de cercetătorii de la Oxford în colaborare cu compania farmaceutică AstraZeneca.
    În timp ce așteptările pentru un eventual vaccin făcut de Sanofi și GSK ar fi pentru anul viitor, cei de la Oxford și AstraZeneca speră ca vaccinul lor să fie disponibil pe piață până la sfârșitul anului.

    Deși semnalele sunt încurajatoare, trebuie spus că nimeni nu are încă siguranță 100% că lucrurile vor merge. De aceea marile puteri (între care și UE) merg simultan pe mai multe piste.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Firea, dezarticulată mental după înțelegerea PNL-USR/PLUS: „Bulversant! Eclatant! Vezuvian! Dacă nu ar fi de râs, ar fi chiar de plâns!”

    * Finul Negoiță o pulverizează pe nașa Firea: “E foarte periculoasă. Minte cu o lejeritate dezarmantă. Îmi spunea să ne facem partid și să plecăm împreună din PSD”

    * Sondaj IMAS: PNL – 33,4%, PSD – 23,4%, USR-PLUS – 17,2%. Pro România scade sub 10%, ALDE se stinge

  • Avertisment dur al lui Cristian Diaconescu: Guvernul n-a luat nicio măsură de reparare a Justiției distruse de PSD, iar cele 80 de miliarde de la UE depind de statul de drept

    Uriașa sumă de 80 de miliarde de euro obținută de România de la Uniunea Europeană este în pericol din cauza faptului că Guvernul n-a făcut, în cele 9 luni trecute de la instalarea sa, nici cel mai mic efort de a repara stricăciunile produse în Justiție de PSD, a avertizat joi, la RFI, diplomatul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.

    Fondurile UE sunt, de-acum, legate de respectarea statului de drept și a democrației în țările beneficiare. Instituțiile europene au atras atenția României sistematic, în ultimii ani, că distrugerea legislației anticorupție, pe care PSD și ALDE au demolat-o efectiv în intervalul 2017-2019, trebuie stopată. Guvernul liberal, instalat în noiembrie 2019, n-a făcut nimic pentru a remedia situația, iar acest lucru ne poate costa financiar foarte scump.

    Cele trei cerințe ale UE, pentru a primi banii: să luptăm împotriva corupției, să reparăm legile Justiției, să prezentăm repede proiectele pe care le vrem finanțate

    Cristian Diaconescu a decriptat, pentru public, ce s-a ascuns în spatele negocierilor de la recentul summit al șefilor Uniunii Europene – la care România a fost reprezentată de președintel Klaus Iohannis. Pentru a lua cele 80 de miliarde, Guvernul trebuie:

    1. Să aplice recomandările UE privind repararea stricăciunilor aduse legilor justiției de guvernarea PSD – Dragnea,
    2. Să elaboreze cât mai repede programul economic în baza căruia putem primi banii, adică trebuie trimise la Comisie Europeană proiectele concrete pe care vrem să le finanțăm,
    3. Să lupte împotriva corupției.

    Iată pasajul relevant din avertismentul lui Cristian Diaconescu:

    „Atrag cât se poate de clar atenția celor care vor să audă și să asculte. Problema în legătură cu România va fi una extrem de sensibilă. Văd că ne bucurăm pe bună dreptate la București de cele 80 de miliarde, fonduri care ar putea fi accesate.

    Dar vreau să spun un lucru foarte clar. Pentru ca acești bani să vină în România avem nevoie de două domenii stabilite cât se poate de evident. Primul e programul economic, care să se bazeze pe recomandările semestriale ale Uniunii Europene.

    Atenție, în evaluarea pe România apar semnale foarte serioase în legătură cu o serie de probleme, care țin, mai ales, de deficite. În al doilea rând e modul în care vom trata, din punctul de vedere al folosirii fondurilor europene, regulile europene în ceea ce privește funcționarea statului de drept.

    Repet. Este cât se poate de posibil ca pe interese de tot felul, unele chiar politice sau de natură economică, la un moment dat să se pună o lumină nefavorabilă pe România.

    În acel moment, prin eforturi politice sau diplomatice, s-ar putea să apară o problemă cât se poate de complicată, câtă vreme în România, deocamdată, nu s-a luat absolut nicio măsură în ceea ce privește criticile din ultimii trei, patru ani în legătură cu funcționarea statului de drept. În al doilea rând, dacă ar fi să luăm numai domeniile agriculturii și dezvoltării rurale, în ultimii cinci ani, în evaluărille Uniunii Europene, România se află pe primul loc în ceea ce privește corupția.

    Din acest punct de vedere avem o istorie care nu ne ajută în niciun fel. Supărările pe malul Dâmboviței în legătură cu politizarea sau cât de rău se întâmplă și la alții nu vor conta atunci când se va discuta de fonduri.

    Din acest punct de vedere, măcar astăzi la București există un guvern care este partener cu zona Uniunii Europene.

    Dar măsuri concrete, deocamdată, lipsesc“.

    CITIȚI ȘI:

    * INTERVIU-EVENIMENT. Andreea Esca, în lacrimi: „Am fost infectați eu, soțul meu și fiul nostru. Mi-am pierdut complet gustul și mirosul, nu mai simțeam usturoiul și parfumurile tari”

     

    * “Minți cu nerușinare! Ai luat bani să spui că ai fost bolnavă! Te închini la Bahomet! Te-a plătit OMS!”. Andreea Esca, linșată de postaci după interviul în care a povestit cum s-a îmbolnăvit de Covid