La doar 5 zile de la schimbarea conducerii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), această instituție iese din adormire și ia o decizie majoră. IICMER s-a autosesizat și va cerceta atitudinea mincinoasă a diplomatului Teodor Meleșcanu, de apărare a regimului Ceaușescu, pe 19-20 decembrie 1989, la Viena, după crimele de la Timișoara.
Marți, 14 ianuarie, premierul Ludovic Orban l-a schimbat pe Radu Preda de la conducerea IICCMER. Acesta fusese numit de premierul Victor Ponta, în 2014. Sub conducerea lui Radu Preda, timp de aproape 6 ani, activitatea Institutului a fost ca și inexistentă, doar bugetul a fost tocat cu tenacitate.
Joi, 16 ianuarie, premierul Ludovic Orban a numit-o pe Alexandra Toader în funcția de președinte executiv al IICCMER. Până la preluarea acestei instituții, Alexandra Toader a fost membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
Marți, 21 ianuarie, la doar 5 zile de la numirea noii conduceri, IICCMER s-a autosesizat „cu privire la împrejurările și condițiile în care domnul Meleșcanu Teodor Viorel a acționat, ca reprezentant al delegației române la reuniunile de la Viena din perioada 19-20 decembrie 1989, în contextul săvârșirii de infracțiuni contra umanității de către autoritățile regimului comunist”.
IICCMER face referire la prezența lui Teodor Meleșcanu pe 19-20 decembrie 1989 la Viena, la o reuniune a OSCE, când actualul șef al Senatului s-a opus ținerii unui moment de reculegere pentru victimele Revoluției de la Timișoara.
Atitudinea descalificantă a lui Meleșcanu a fost semnalată în telegramele trimise de doi ambasadori acreditați la Viena: cel al Canadei (pe 19 decembrie) și cel al SUA (pe 20 decembrie).
„Având în vedere informațiile apărute în presă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) s-a sesizat din oficiu cu privire la împrejurările și condițiile în care domnul Meleșcanu Teodor Viorel a acționat, ca reprezentant al delegației române la reuniunile de la Viena din perioada 19-20 decembrie 1989, în contextul săvârșirii de infracțiuni contra umanității de către autoritățile regimului comunist în timpul evenimentelor de la Timișoara, soldate cu numeroase pierderi de vieți omenești și rănirea gravă a multor persoane.
Potrivit telegramelor diplomatice, Meleșcanu Teodor Viorel ar fi participat, în calitate oficială, la dezinformarea și diversiunea exercitate de regimul totalitar comunist, prin inducerea în eroare a reprezentanților diplomatici prezenți la eveniment cu privire la crimele și abuzurile săvârșite la Timișoara, plasând infracțiunile comise de reprezentanții comuniști în categoria „zvonurilor colportate în scopuri dușmănoase” și a „știrilor de presă neconfirmate”. Analizând faptele cu posibile consecințe penale săvârșite de domnul Meleșcanu Teodor Viorel, IICCMER a declanșat procedura de investigație specifică.
În cauză au fost dispuse cercetări ale documentelor de arhivă și identificare de martori, urmând a fi administrate probe și derulate alte activități specifice activității de investigații a IICCMER.
În cazul în care vor fi identificate indicii concrete privind săvârșirea unor fapte de natură penală, IICCMER poate notifica organele competente, urmând să transmită Ministerului Public toate datele și probele rezultate în urma cercetărilor.
Potrivit cadrului legal de funcționare, Institutul este abilitat să efectueze investigații științifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.”
Depeșa canadiană și cea americană
Teodor Meleșcanu a lucrat în Ministerului Afacerilor Externe (MAE) începând din 1966. În regimul comunist, el a ajuns la gradul de ambasador. Anul 1989 l-a găsit cu rangul de secretar I la Departamentul Securitate Internațională și Dezarmare din MAE, după ce, mai mulți ani, fusese detașat ca secretar II la Misiunea Permanentă a României de pe lângă Organizația Națiunilor Unite (ONU) și alte organizații internaționale de la Geneva (Elveția).
După Revoluţie, Meleşcanu a continuat să activeze în MAE, ajungând chiar ministrul Afacerilor Externe, ministrul Apărării Naționale și directorul SIE (șeful spionilor). În prezent este președintele Senatului, a doua funcție ca importanță în statul român.
Ziarul Libertatea a descoperit două documente diplomatic, scrise de ambasadorul canadian la Viena (pe 19 decembrie 1989) și de omologul său american (pe 20 decembrie 1989), care arată că Teodor Meleșcanu a apărat cu înverșunare regimul dictatorial de la București. Documentele au fost publicate de jurnalistul și profesorul canadian Stanley Tromp, pe blogul lui.
Meleșcanu a catalogat drept „zvonuri și relatări de presă nefondate” informațiile potrivit cărora Armata a deschis focul asupra oamenilor la Timișoara.
Depeșa canadiană
Documentul canadian relatează faptele petrecute pe 19 decembrie 1989, în reuniunea diplomatică la nivel OSCE de la Viena. Atitudinea exprimată de Meleșcanu apare consemnată în corespondența dintre ambasadorul canadian la Viena și Ministerul de Externe de la Ottawa.
În relatarea trimisă de ambasadorul canadian se arată că ambasadorul Spaniei, San Gil, „a folosit o reuniune uzuală pe tema Tratatului privind forţele Armate Convenţionale în Europa pentru a exprima, în numele statelor occidentale, dezgustul și dezaprobarea față de agresiunea brutală a forțelor de securitate împotriva cetățenilor români, la Timișoara, fapt care reprezintă o încălcare flagrantă a Tratatului de la Helsinki”.
„Meleșcanu, șeful delegației României, care era și purtătorul de cuvânt al statelor din Est, nu a răspuns imediat. Dar problema a fost ridicată a doua oară, de reprezentantul Ungariei, (David) Meiszter, care, fără a se referi la declarațiile ambasadorului Spaniei, a pomenit despre protestul exprimat de Adunarea Națională a Ungariei cu privire la evenimentele din România”, relatează depeșa diplomatică canadiană.
Abia după ce diplomatul maghiar „a afirmat că Ungaria va ridica problema și la ONU”, a venit și reacția delegatului român.
„Într-o aparentă încercare de a minimaliza problema, Meleșcanu a ales să răspundă reprezentantului spaniol și celui maghiar abia după un lung răspuns la o întrebare a ambasadorului Austriei, despre folosirea armamentului militar în scopuri civile. (Potrivit unor relatări din presă, forțele de securitate din România trăseseră în mulțime din elicoptere)”, scrie în document.
Meleșcanu s-a declarat șocat de graba și de duritatea cu care este criticat guvernul său, critici bazate pe ceea ce îi par a fi doar” zvonuri și relatări nefondate din presă”.
Conform sursei citate, Meleșcanu a adăugat că subiectul Timișoara, unde fuseseră omorâți zeci de oameni, e „nepotrivit” cu tema reuniunii OSCE.
Ambasadorul danez, William Friis-Moller, a spus că, „dacă relatările presei sunt incomplete, atunci autoritățile române ar trebui să furnizeze informații complete despre ce s-a întâmplat”.
Din documentul purtând ștampila Ministerului de Externe canadian rezultă că „reprezentanții statelor membre ale Comunității Europene plănuiau să facă o declarație comună, la reuniunea de a doua zi, cu privire la evenimentele din România”.
Depeșa americană
A doua zi, pe 20 decembrie 1989, Teodor Meleșcanu s-a opus propunerii reprezentantului Austriei de a păstra un moment de reculegere, relevă informarea expediată la Despartamentul de Stat de la Washington de către ambasadorul SUA la Viena, document obținut de jurnalistul Stanley Tromp.
„La criticile venite din toate părțile, Meleșcanu, din partea României, a afișat o atitudine lipsită de emoție, dură. Întâi, a blocat consensul la propunerea Austriei, privind păstrarea unui moment de reculegere, în memoria victimelor de la Timișoara (ambasadorul Republicii Federale Germania a trecut peste asta, incluzând momentul de reculegere în propria lui intervenție de la tribună). În mod clar, autoritățile române au decis să se țină pe poziții. Meleșcanu a negat informațiile privind presupusele evenimente, catalogându-le drept «relatări de presă neconfirmate»”, relata diplomatul american.
Teodor Meleșcanu a negat afirmațiile din documentul american. „Este o aiureală. Ceea ce am spus, și ar trebui să fie și pe bandă, este că sunt într-adevăr informații de presă și că dacă s-a întâmplat o represiune sângeroasă, așa cum spun acele informații, cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere”, a spus fostul ministru de Externe pentru Libertatea. El a negat și faptul că ar fi blocat momentul de reculegere – „Nu a fost niciun moment de reculegere!” -, în ciuda afirmațiilor din telegrama diplomatică americană.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
