Interdicția de a intra pe teritoriul SUA este aplicată de guvernul american nu doar lui Liviu Dragnea, ci și familiei acestuia. Prima victimă: Alexandra Dragnea (24 de ani), fiica fostului lider al PSD. Aflată în California, aceasta va fi expulzată.
Alexandra Dragnea se află la studii la o facultate din Los Angeles (California, SUA), unde studiază actoria. Ea locuiește împreună cu iubitul ei, Alexandru Mațaev.
Fiica lui Liviu Dragnea se bucura în SUA de banii furați de tatăl ei în anii când avea România la picioare. Comportament tipic de beizadea: fură tata, cheltuie fata.
Anunțul privind interdicția aplicată familiei Dragnea a fost făcut joi de Departamentul de Stat al SUA, prin purtătorul de cuvânt al secretarului de stat american, Mike Pompeo. Acesta a precizat că măsura punitivă împotriva fostului lider al PSD reprezintă angajamentul american în lupta împotriva corupției și sprijinirea statului de drept în România.
Departamentul de Stat al SUA a anunțat că Liviu Dragnea „nu este eligibil pentru intrarea pe teritoriul Statelor Unite”. Interdicţia a fost aplicată pentru implicarea fostului președinte al Camerei Deputaților în „acţiuni de corupţie semnificativă” și este valabilă şi pentru cei doi copii ai acestuia, Valentin Ştefan Dragnea şi Maria Alexandra Dragnea.
Desemnarea publică a lui Liviu Dragnea ca persona non grata pe teritoriul SUA s-a făcut potrivit legilor americane, pe baza „informațiilor credibile pe care secretarul de stat al Statelor Unite le are în privința oficialilor guvernelor străine că sunt implicați în fapte de corupție”.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Nu doar relațiile României cu Uniunea Europeană sunt puse în pericol de guvernarea PSD-ALDE, ci și cele cu partenerul strategic de peste Ocean. Două voci importante de la Washington – un congresman și un ministru – atrag atenția asupra pătrunderii periculoase a Chinei la Centrala nucleară de la Cernavodă.
Secretarul american al Energiei, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că Guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat, într-o dezbatere din Subcomisia pentru energie a Congresului SUA, dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de kilometri distanță de baza militară de la Mihail Kogalniceanu, Perry a spus „Da”, informează G4Media.ro.
Adam Kinzinger, congresman din Illinois, i-a adresat ministrului Perry următoarea întrebare: „Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de Guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.), unde avem soldați americani. Din punctul de vedere al securității naționale, sunteți îngrijorat din cauza acestei investiții a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”. Perry a răspuns: „Da”.
Dialogul Kinzinger – Perry, în imaginile de mai jos, de la minutul 1.44.00.
Congresmanul i-a adresat secretarului Perry o nouă întrebare: „Cum ne putem angaja cu România astfel ca procesul de selecție (la Cernavodă) să fie transparent și corect?”.
Secretarul american al Energiei a spus că va merge în România „în prima săptămână din iunie”, după ce recent s-a întâlnit la Bruxelles cu vicepremierul României. Perry a mai spus că Guvernul SUA este într-un „dialog activ cu prietenii noștri pe câteva proiecte nucleare”.
Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar), și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.
Administrația Trump a avertizat în repetate rânduri în legătură cu influența politică și economică în creștere a Chinei în Europa.
Viorica Dăncilă a efectuat zilele trecute o „vizită de lucru” (conform siteului guvernului) în Statele Unite ale Americii, descrisă de jurnalistul Mircea Marian, de la Newsweek România, drept „cea mai dezastruoasă și penibilă vizită externă a vreunui demnitar român, din 1990 până azi.”
Viorica Dăncilă a fost evitată de oficialii americani, reuşind să se întâlnească doar cu secretarul Comerțului, Wilbur Ross (în urma unor eforturi uriaşe şi, foarte posibil, scump plătite) şi să îşi facă o poză cu vicepreşedintele Mike Pence, pe holul AIPAC.
În urma acestei vizite, Premierul României a reuşit să dinamiteze relațiile diplomatice cu țările arabe, mințind că va muta Ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Redăm postarea integrală de pe facebook a jurnalistului Mircea Marian:
„La ora la care scriu, premierul Dăncilă se întoarce în România, de la Washington, din ceea ce este fără îndoială cea mai dezastruoasă și penibilă vizită externă a vreunui demnitar român, din 1990 până azi.
Doamna Dăncilă, în pofida unor eforturi subterane uriașe (și, mă tem, scump plătite), nu fost primită decât de secretarul Comerțului, Wilbur Ross. După această întrevedere, nici Ross, nici Departamentul Comerțului, nu au emis vreun comunicat sau măcar un mesaj pe Twitter. Ross s-a văzut tot ieri cu ministrul Economiei din Brazilia, fapt pe care l-a făcut public. Doamna Dăncilă nu s-a văzut nici cu președintele SUA, nu a fost primită nici la Pentagon, nici la Departamentul de Stat și nu s-a întâlnit cu vreun membru al Congresului. Zero. Fake news: Dăncilă a avut o întrevedere cu vicepreședintele Mike Pence. Fals! Au făcut o poză, au schimbat trei vorbe, în picioare pe holul AIPAC, și atât.
Singurul moment important al acestei vizite de patru zile (cât shopping o fi putut face?) a fost discursul ținut la AIPAC, unde a reușit: 1) să-i mintă pe israelieni, 2) să distrugă relațiile cu țările arabe și să anuleze vizita în România a regelui Iordaniei (după Tăriceanu în Maroc nu plâng), 3) să spargă frontul comun al UE și 4) să saboteze efortul României de a obține un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU.
În Japonia, acum 100 de ani, după un asemenea dezastru, își făceau harakiri în masă, toți cei implicați. În secolul XXI, se demisionează în orice țară condusă de oameni decenți. În România, nesimțita se va duce la Antena 3…”
Ultimatumul de 8 zile dat de marile puteri europene dictatorului Nicolas Maduro, să organizeze alegeri prezidențiale libere în Venezuela, a expirat duminică, 3 februarie. Cum Maduro i-a sfidat pe europeni, 19 țări au anunțat luni că-l recunosc ca președinte al țării sud-americane pe Juan Guaido, președintele Parlamentului.Cele 19 țări pro-Guaido: Germania, Franța, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg, Cehia, Polonia, Austria, Ungaria, Croaţia, Suedia, Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia.Cele 9 țări cu opțiune confuză: Italia, Irlanda, România, Bulgaria, Grecia, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta.
Am blocat declarația comună europeană
Poziția României este o nebuloasă. Nici Ministerul de Externe (ministru: Teodor Meleșcanu), nici Președinția sau Guvernul nu au făcut comunicări lămuritoare pe această temă. Este cu atât mai grav, cu cât România este ţara care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Teodor Meleșcanu
Prin bizara opțiune pe „cazul Venezuela”, România a întors spatele marilor puteri europene Germania, Franța, Marea Britanie și Spania, precum și unor țări influente precum Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Finlanda. De asemenea, România și-a sfidat și partenerul strategic, SUA, prima țară care l-a recunoscut pe Guaido.
Cele 19 țări din „clubul european (din care România s-a autoexclus) recunosc dreptul preşedintelui interimar Juan Guaido de a convoca alegeri prezidenţiale, pe care liderul chavist Maduro le refuză.Divergenţele dintre membrii UE au împiedicat-o pe italianca Federica Mogherini, comisarul european pentru politică externă, să emită o declaraţie în sprijinul ofensivei diplomatice împotriva regimului Maduro. Mai multe ţări, cu Italia în frunte și cu România printre ele, au refuzat să-și asume acest text, care necesită aprobare unanimă.Dar cea mai mare parte a țărilor UE a optat în mod clar pentru izolarea internaţională a lui Maduro. Într-o declaraţie comună, cele 19 țări „îl recunosc şi sprijină pe Guaido, pentru a cere alegeri prezidenţiale libere, corecte şi democratice”.
România, alături de două țări-problemă
România s-a plasat, ciudat, alături de țări-problemă ale Uniunii Europene, precum Italia și Grecia. Alte două țări-problemă, Polonia și Ungaria, au semnat totuși declarația anti-Maduro și pro-Guaido, alegând „tabăra democrațiilor europene” în acest caz.Italia are o situație complicată, guvernul de coaliţie fiind împărţit: Mişcarea „5 Stele” respinge recunoaşterea lui Guaido, iar Liga Nordului este favorabilă recunoașterii. Preşedintele Sergio Mattarella a solicitat o aliniere la poziţia europeană, dar cerinţa sa a fost ignorată de „5 Stele”.
Dictatorul venezuelan Nicolas Maduro a întâmpinat deciziile europene cu obişnuita sa retorică anti-imperialistă. El a ameninţat Europa cu revizuirea relaţiilor bilaterale cu guvernele care l-au recunoscut pe Guaido. Cel mai dur atac a fost îndreptat împotriva premierului spaniol Pedro Sanchez, pe care l-a definit drept „un papagal care a intrat în serviciul politicii războinice a lui Donald Trump”.
Dictatorul Nicolas Maduro
America și Europa ne roagă, noi facem pe placul Rusiei!
Rusia și-a exprimat poziția prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Recunoaşterea lui Guaido este un amestec în afacerile interne ale Venezuelei”. Exact la fel se exprimă și Mişcarea „5 Stele”, care guvernează în Italia.La această neutralitate, care e pe placul Rusiei lui Putin, a aderat, din păcate, și România, alături de mai multe țări din „zona gri” a Europei – Balcanii (Grecia, Bulgaria, Slovenia) și câteva țări mici (Cipru, Malta, slovacia). Doar Irlanda e un caz ciudat, greu explicabil în acest context.Mike Pompeo, secretarul de stat american, a făcut apel la cele 9 ţări – printre care și România – să-l recunoască pe Guaido.Și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut un apel similar către țara sa: „Italia trebuie să-şi facă curaj, să urmeze sfatul şefului statului şi să-l recunoască pe Guaido drept preşedinte interimar, pentru a putea permite noi alegeri în Venezuela. Sunt dezamăgit. Mă simt jignit ca italian. Nu înțeleg de ce guvenul italian nu a recunoscut preşedinţia interimară a lui Guaido în Venezuela şi s-a dat de partea unui dictator brutal precum Maduro”.Bulgaria, prin Ministerul său de Externe, dă semne că s-ar alinia poziției europene, sporind astfel la 20 numărul țărilor pro-Guaido. Rețineri mai există doar din partea președintelui pro-rus Rumen Radev, care îndeamnă la „prudență”.
Matthew Boyse, noul asistent adjunct al secretarului de Stat al SUA, responsabil pentru afaceri europene, a declarat marți că Statele Unite ”urmăresc cu mare atenție” evenimentele legate de statul de drept și se așteaptă ca ”România să continue pe calea corectă”.
”Când a ales să intre în UE și NATO, România a adoptat principiile lor. România e o democrație care se luptă cu aceste probleme în mod cotidian (…) Discutăm în mod regulat cu guvernul”
a mai spus oficialul american într-o discuție cu ziariști români, citat de G4Media.ro
Matthew Boyse a vorbit și despre răspunsul societăților occidentale la amenințarea Rusiei: ”Sunt oameni în România care gândesc strategic și le pasă de aceste lucruri, le-au observat și sunt preocupați de ele. E încurajator să văd o înțelegere sănătoasă în societatea română, dar e o problemă pe termen lung, care va dura mulți ani. Aceasta nu e o simplă campanie, e o strategie pe termen lung”.
Matthew Boyse ocupă în Departamentul de Stat al SUA postul ocupat până la începutul anului de Hoyt Yee.
