Am blocat declarația comună europeană
Poziția României este o nebuloasă. Nici Ministerul de Externe (ministru: Teodor Meleșcanu), nici Președinția sau Guvernul nu au făcut comunicări lămuritoare pe această temă. Este cu atât mai grav, cu cât România este ţara care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Prin bizara opțiune pe „cazul Venezuela”, România a întors spatele marilor puteri europene Germania, Franța, Marea Britanie și Spania, precum și unor țări influente precum Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Finlanda. De asemenea, România și-a sfidat și partenerul strategic, SUA, prima țară care l-a recunoscut pe Guaido.
Cele 19 țări din „clubul european (din care România s-a autoexclus) recunosc dreptul preşedintelui interimar Juan Guaido de a convoca alegeri prezidenţiale, pe care liderul chavist Maduro le refuză.Divergenţele dintre membrii UE au împiedicat-o pe italianca Federica Mogherini, comisarul european pentru politică externă, să emită o declaraţie în sprijinul ofensivei diplomatice împotriva regimului Maduro. Mai multe ţări, cu Italia în frunte și cu România printre ele, au refuzat să-și asume acest text, care necesită aprobare unanimă.Dar cea mai mare parte a țărilor UE a optat în mod clar pentru izolarea internaţională a lui Maduro. Într-o declaraţie comună, cele 19 țări „îl recunosc şi sprijină pe Guaido, pentru a cere alegeri prezidenţiale libere, corecte şi democratice”.
România, alături de două țări-problemă
România s-a plasat, ciudat, alături de țări-problemă ale Uniunii Europene, precum Italia și Grecia. Alte două țări-problemă, Polonia și Ungaria, au semnat totuși declarația anti-Maduro și pro-Guaido, alegând „tabăra democrațiilor europene” în acest caz.Italia are o situație complicată, guvernul de coaliţie fiind împărţit: Mişcarea „5 Stele” respinge recunoaşterea lui Guaido, iar Liga Nordului este favorabilă recunoașterii. Preşedintele Sergio Mattarella a solicitat o aliniere la poziţia europeană, dar cerinţa sa a fost ignorată de „5 Stele”.
Dictatorul venezuelan Nicolas Maduro a întâmpinat deciziile europene cu obişnuita sa retorică anti-imperialistă. El a ameninţat Europa cu revizuirea relaţiilor bilaterale cu guvernele care l-au recunoscut pe Guaido. Cel mai dur atac a fost îndreptat împotriva premierului spaniol Pedro Sanchez, pe care l-a definit drept „un papagal care a intrat în serviciul politicii războinice a lui Donald Trump”.
America și Europa ne roagă, noi facem pe placul Rusiei!
Rusia și-a exprimat poziția prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Recunoaşterea lui Guaido este un amestec în afacerile interne ale Venezuelei”. Exact la fel se exprimă și Mişcarea „5 Stele”, care guvernează în Italia.La această neutralitate, care e pe placul Rusiei lui Putin, a aderat, din păcate, și România, alături de mai multe țări din „zona gri” a Europei – Balcanii (Grecia, Bulgaria, Slovenia) și câteva țări mici (Cipru, Malta, slovacia). Doar Irlanda e un caz ciudat, greu explicabil în acest context.Mike Pompeo, secretarul de stat american, a făcut apel la cele 9 ţări – printre care și România – să-l recunoască pe Guaido.Și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut un apel similar către țara sa: „Italia trebuie să-şi facă curaj, să urmeze sfatul şefului statului şi să-l recunoască pe Guaido drept preşedinte interimar, pentru a putea permite noi alegeri în Venezuela. Sunt dezamăgit. Mă simt jignit ca italian. Nu înțeleg de ce guvenul italian nu a recunoscut preşedinţia interimară a lui Guaido în Venezuela şi s-a dat de partea unui dictator brutal precum Maduro”.Bulgaria, prin Ministerul său de Externe, dă semne că s-ar alinia poziției europene, sporind astfel la 20 numărul țărilor pro-Guaido. Rețineri mai există doar din partea președintelui pro-rus Rumen Radev, care îndeamnă la „prudență”.