Necazuri pentru Marcel Pușcaș, președintele clubului de fotbal U Craiova 1948 și fost fotbalist la Steaua. Soția sa, judecătoarea Elena Burlan Pușcaș, a fost condamnată vineri, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru luare de mită.
Curtea de Apel București a decis vineri, în primă instanță, condamnarea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare a judecătoarei Elena Burlan Pușcaș pentru luare de mită. Tototdată, instanța i-a interzis acesteia să mai ocupe funcția de judecător pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale a dispus confiscarea sumei de 10 000 de euro. Decizia poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Elena Burlan Pușcaș este soția lui Marcel Pușcaș, fost fotbalist și apoi conducător la clubul Steaua București, în prezent președinte la FC Universitatea Craiova 1948 (care tocmai a promovat în Liga a 2-a).
DNA: Judecătoarea a luat mită ca să scape de închisoare infractori periculoși, judecați pentru tentativă de omor
Potrivit rechizitoriului DNA, care a stat la baza condamnării judecătoarei Elena Burlan Pușcaș, aceasta a primit mită 50.000 de euro de la patru inculpați pe care-i judeca pentru infracțiuni cu violență, în anii 2009-2010. Doi dintre mituitori erau cercetaţi pentru tentativă de omor calificat.
„Banii respectivi au fost primiţi de magistrat pentru a dispune faţă de cei doi inculpaţi cercetaţi pentru tentativă de omor calificat înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, lucru care s-a şi întâmplat în perioada 1 octombrie 2009 – 26 ianuarie 2010. De fiecare dată, aceste soluţii au fost desfiinţate de instanţa superioară de control judiciar”, arată DNA.
În februarie 2010, judecătoarea Elena Burlan Pușcaș a pronunţat sentințe cu suspendare față de toţi inculpaţii din cazul respectiv. La apel, în decembrie 2010, sentința a fost anulată. Curtea de Apel București a pronunțat pedepse de 8 ani, respectiv și 7 ani și 6 luni, cu executare, pentru cei doi autori ai infracțiunii de tentativă de omor calificat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A picat escrocul care conducea Unifarm din 2012, când a fost numit de Guvernul Ponta! Adrian Ionel a căutat să se îmbogățească pe seama urgiei abătute asupra românilor. El și-a negociat o șpagă grasă prin restaurante. Partea lui: 760.000 de euro. Șpaga întregului grup infracțional: 1.100.000 de euro.
Societatea Națională Unifarm SA funcționează în subordinea Ministerului Sănătății. Guvernul Orban, prin miniștrii Victor Costache și Nelu Tătaru, nu l-a schimbat pe Adrian Ionel de la conducerea Unifarm, mai ales că a venit pandemia.
Dar Adrian Ionel a continuat să tragă sfori, sabotând eforturile Guvernului de a limita ravagiile pandemiei și batjocorindu-i pe cetățenii români, inclusiv pe medici și personalul medical, cărora le-au fost date măști neconforme. Și din cauza asta s-au îmbolnăvit mulți angajați din spitale!
Operațiunea „Șpagă pentru măști”, coordonată de Adrian Ionel, a avut loc în luna martie, când în România era o mare criză de măști de protecție, inclusiv în spitale.
Adrian Ionel va fi cercetat sub control judiciar, insituit pe 60 de zile.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 23 iunie 2020, a inculpatului
IONEL EUGEN ADRIAN, director general al Companiei Naționale Unifarm SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– luare de mită;
– abuz în serviciucu obținere de foloase necuvenite;
– complicitate la trafic de influență;
– instigare la fals intelectual;
– folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În calitate de director general al C.N. Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 de euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul Covid-19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).
Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură.
În plus, cele un milion de măști livrate și receționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.
Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.
Pentru acest «serviciu», persoana intermediară a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din C.N. Unifarm S.A., suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm. Din această sumă, inculpatul Ionel Eugen Adrian urma să primească suma de 760.000 de euro convenită cu intermediarul.
Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18% convenit, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A., a decis rezilierea unilaterală a contractului.
Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv un milion de măști (care, de altfel, nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.
Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul C.N. Unifarm S.A., reprezentând contravaloarea celor un milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.
Separat de cele anterior menționate, s-a mai reținut că Ionel Eugen Adrian ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm S.A., la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale. Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al C.N. Unifarm S.A.
Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 de lei (în perioada 14 iulie 2016 – 25 mai 2020).
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligații între care:
– să nu exercite funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație al C.N. Unifarm S.A.;
– să nu părăsească teritoriul Municipiului București și județul Ilfov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului;
– să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care-i revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
DNA a dat o lovitură spectaculoasă: l-a înhățat pe un polițist incredibil de corupt. Individul se numește Marius-Aurelian Fleancu și este ofițer de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Altfel spus, el lucra împreună cu procurorii pentru prinderea infractorilor. Dar marele infractor era chiar el!
Marius Fleancu este acuzat de luare de mită și trafic de influență. Procurorii DNA au documentat faptul că escrocul și-a folosit poziția de anchetator pentru a pretinde „în mod repetat”, unei persoane cercetate, suma de 1.100.000 euro.
Fleancu i-a transmis posibilului mituitor, prin intermediar, că banii nu sunt doar pentru el, ci îi împarte cu procurorul de caz și procurorul șef de secție.
În schimbul acestei șpăgi enorme, Fleancu i-a transmis asigurări persoanei cercetate că dosarul va fi instrumentat în așa fel încât să se ajungă la o soluție de clasare.
Marius Fleancu a fost reținut pentru 24 de ore, urmând a fi dus în fața instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 1 mai 2020, a inculpatului FLEANCU MARIUS-AURELIAN, ofițer de poliție judiciară în cadrul I.G.P.R. – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – aprilie 2020, inculpatul Fleancu Marius-Aurelian, în calitate de ofițer poliție judiciară delegat să efectueze activități de urmărire penală într-un dosar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J), ar fi pretins în mod repetat suma de 1.100.000 euro, pentru sine, pentru procurorul de caz și procurorul șef de secție. Banii ar fi fost pretinși prin intermediar, de la o persoană vizată în dosarul în care ofițerul fusese delegat să efectueze activități de urmărire penală, în schimbul promisiunii că: – acesta ar face cercetări într-un anume sens, astfel încât probele strânse să conducă la desființarea concluziilor expertizei deja făcute în cauză și în cele din urmă la o soluție de clasare – acesta ar interveni la procurorul de caz și la procurorul ierarhic superior, (asupra cărora a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență) astfel încât să se dispună soluția clasării, iar eventualele plângeri față de clasare să fie respinse.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 2 mai 2020, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dezvăluiri zguduitoare în cazul flagrantului care a dus-o în arest pe Sorina Pintea, directoarea Spitalului Județean Maramureș și fost ministru al Sănătății în Guvernul Dăncilă.
Ionuț Pintea, fiul Sorinei Pintea, a explicat într-o serie de înregistări video, făcute astăzi – sâmbătă, 29 februarie -, că în dimineața acestei zile s-a întâlnit cu Mihai Costea, denunțătorul din dosarul mamei sale.
Întâlnirea a avut loc pentru că așa i-a cerut Liviu Marian Pop, senator PSD de Maramureș, cel căruia Sorina Pintea i-a cedat locul în Senat în februarie 2017. Liviu Pop este un apropiat al denunțătorului Mihai Costea, căruia i-a cununat fiul. Așadar, o relație naș-fin.
Ionuț Pintea dezvăluie că Mihai Costea i-a spus că șpăgile „interceptate” de procurorii DNA (120.000 de lei vineri, în biroul mamei sale, și 10.000 de euro anterior) au fost precedate de alte sume plătite de el, denunțătorul. Mai exact: 40.000 + 5.000 + 5.000 de euro, în total 50.000. Banii ar fi fost dați senatorului Liviu Pop, ca să ajungă la Sorina Pintea.
Denunțătorul nu știa dacă Liviu Pop i-a dat banii Sorinei Pintea sau i-a păstrat pentru el.
Senatorul PSD susține că el n-a primit niciun ban de la nimeni.
Ionuț Pintea a făcut publică mai întâi o serie de trei înregistrări video despre întâlnirea cu denunțătorul, din această dimineață, apoi a postat pe Facebook un alt material video despre același episod.
Ora 8.53: Primul mesaj al lui Ionuț Pintea
„Am fost sunat de către domnul senator Liviu Pop”
„Este dimineața zilei de sâmbătă, 29.02, ora 8.53. Am fost sunat de către domnul senator Liviu Pop să mă întâlnesc cu cineva la […], drept dovadă este apelul de pe WhatsApp. I-am zis că în 10 minute mă întâlnesc. Deci, indiferent ce e, există dovadă că m-am întâlnit cu el. Uitați ora… data… Se vede? Da, se vede! Deci, dacă e ceva, nu știu nimic, numa’ atât – m-a sunat, este și conversația pe WhatsApp, deci, în cazul în care îmi va servi la ceva această înregistrare.
Ora 11.38: Al doilea mesaj al lui Ionuț Pintea
„I-am dat lui Liviu Pop 40.000 € și încă două tranșe de câte 5.000 €”
„Aceasta este mărturia mea în data de 29.02, este 11.38, cu privire la ceea ce s-a întâmplat astăzi. Am fost sunat de către Liviu Marian Pop, domnul senator, și mi-a spus că trebuie să mă duc să mă întâlnesc cu cineva obligatoriu. Este urgent. M-am dus la […]. Înainte de asta, m-am înregistrat dimineața, înainte să plec de acasă. M-am dus la […], m-am întâlnit cu un domn cu părul grizonant, care mi-a spus că urmează să se întâlnească cu Marius, finul lui Lucian Morar, primarul din Ulmeni, și după aceea vine la mine. Au trecut 15 minute, a venit la mine. Mi-a spus că, zice: «Să știi că procurorii nu știu de alte sume de bani». Zic: «Ce sume de bani? Despre ce vorbiți?». «Păi, a mai fost o sumă de 40.000 de euro pe care i-am dat lui Liviu Marian Pop, senatorul, să-i dea lui maică-ta, și au mai fost două tranșe de câte 5.000 de euro pe care i le-am dat tot lui Liviu Marian Pop să i le dea mamei tale. Nu știu dacă banii au ajuns la mama ta». Am întrebat: «Dar v-a cerut cineva un ban?». Zice: «Nu, am avut înțelegere cu Liviu Marian Pop». «Păi, de la cine ați avut banii?» «Păi, de la firma din București». Și am spus… am întrebat: «Dar dvs. cine sunteți?» «Eu sunt denunțătorul». În momentul ăla m-am speriat și am spus: «Îmi pare rău, eu cu dvs. nu am ce vorbi». Și așa că am plecat de acolo. Pe urmă m-a sunat Liviu Marian Pop o dată și mi-a trimis mesaj cu semnul întrebării, drept dovadă am conversația. Și asta este mărturia mea, care se încheie la 11.40, în data de 29.02.2020, după cum bine vedeți.”
Ionuț Pintea și mama sa, Sorina Pintea
Al treilea mesaj al lui Ionuț Pintea
„Denunțătorul a fost prins în parcarea unei bănci din București”
„Aceasta este încă o înregistrare, update la înregistrarea anterioară. Un lucru pe care am uitat să-l menționez – deoarece vă spun sincer că stresul și toate chestiile astea sunt puțin cam bulversante pentru mine – este faptul că mi-a spus denunțătorul că el a fost prins în parcarea unei bănci din București, în momentul în care a luat banii și din acel moment a fost urmărit, a fost înconjurat de mascați și a fost cablat, și de aceea nu a putut să anunțe pe nimeni, să spună… să atenționeze pe cineva în legătură cu ce se întâmplă… și așa mai departe. Deci, asta este un update la ceea ce mi-a spus, că denunțul a fost făcut în baza flagrantului pe care i l-au făcut procurorii în București. Nu mi-a spus exact ziua, parcă… nu știu, miercuri, joi, nu mai țin minte exact, pentru că eram puțin bulversat. Deci, asta este completarea la declarația mea anterioară.”
Al patrulea mesaj al lui Ionuț Pintea
„De ce ați luat banii ăia?” „Păi, trebuia să-i dau mai departe”
„Voi face o mărturie. Este vorba despre ceea ce mi s-a întâmplat astăzi. Dimineață am fost sunat de către senatorul de Maramureș, PSD, Liviu Marian Pop și m-a rugat să mă întâlnesc urgent cu cineva. Am coborât la mașină, m-am înregistrat înainte să mă întâlnesc, deoarece nu știam cu cine urma să mă întâlnesc și despre ce este vorba. (…). Am ajuns la Pizzeria M, în Baia Mare, unde după vreo 15 minute a venit la mine un domn mic de înălțime, cu părul grizonant. Mi-a zis că urmează să se întâlnească cu Marius, fiul primarului din Ulmeni. Mă rog, am zis că aștept… După alte 15 minute a venit la mine și mi-a spus că are niște informații care o pot ajuta pe mama. «OK, în regulă. Despre ce este vorba?» Zice: «Știi, că de fapt eu n-am mai spus despre ceilalți bani». «Stați un pic, cum adică ceilalți bani?». Mi-a zis că a fost vorba de încă patru plăți – patru tranșe de bani, pardon -, pe care el le-a făcut către Liviu Marian Pop. O dată 40.000 de euro, anul trecut, și o dată câte 5.000 de euro, tot către Liviu Marian Pop, bani care – am înțeles – urmau să ajungă la mama mea. L-am întrebat: «Stați, dvs. despre ce vorbiți?» Zice: «Păi, eu sunt denunțătorul». Am rămas șocat în momentul în care mi-a zis că el este Mihai Costea, denunțătorul. Zice: «Îmi cer scuze pentru ce s-a întâmplat, dar n-am avut ce să fac, pentru că mie mi-au făcut flagrant la București. Eu am fost firma subcontractoare și proprietarul firmei din București mi-a făcut flagrant în momentul în care eu luam bani». Și am spus: «Bun, dar de ce ați luat banii ăia?» Și mi-a spus că: «Păi, trebuia să-i dau mai departe». Nu mi-a spus cui. Dar, zice, «după flagrant am fost cablat, am fost urmărit, am fost interceptat și n-am putut să anunț pe nimeni în legătură cu ceea ce mi s-a întâmplat și să previn pe cineva». Și în momentul ăla m-am speriat puțin, deoarece o întâlnire cu denunțătorul în a doua zi după flagrant clar nu este benefică pentru nimeni și poate avea urmări destul de grave. Așa că am ales să plec de-acolo. Și asta este mărturia mea pe care v-o dau acum. Cred în Justiție și sper că lucrurile se vor reglementa, pentru că mama mea a muncit mult prea mult, este bolnavă și nu merita nimic din toate astea.”
Liviu Pop e nașul de cununie al fiului denunțătorului Mihai Costea!
Într-o intervenție telefonică la Antena 3, senatorul Liviu Marian Pop (PSD) a negat că ar fi cerut bani de la denunțător, susținând că nu a discutat niciodată despre bani cu Sorina Pintea.
„Niciodată în viața mea nu am avut discuții despre bani cu Sorina Pintea. Nu am vorbit cu nimeni acest subiect. Dacă cineva încerca să aducă în subiect, așa tangențial, și când eram ministru, îi trimiteam la plimbare. Nu am discutat asemenea subiecte cu Sorina sau cu altcineva. Poate se vrea să se ajungă la mine… Posibil. Dar nu am nicio teamă, pentru că cine mă cunoaște știe că nu mă ocup cu prostii din astea. Am vorbit cu Ionuț dimineață și atât. Habar nu am. Mi-e și groază să sun”, a spus senatorul PSD, care părea cam speriat.
Acesta „s-a scăpat” și a recunoscut că e nașul de cununie al fiului lui Mihai Costea, denunțătorul Sorinei Pintea.
Pentru imbecilul Liviu Marian Pop, zis „Genunche”, sigla PSD a fost garanția parvenirii și a fărădelegii
Sorina Pintea a renunțat la mandatul de senator pentru Liviu Pop
La alegerile din decembrie 2016, lista pentru Senat a PSD, în Maramureș, a fost deschisă de Sorina Pintea (care avea o imagine mai bună în județ), iar pe poziția a doua a fost plasat Liviu Pop, care era senator și în acel moment.
Tactica PSD-iștilor a fost ca Sorina Pintea să tragă lista, astfel încât partidul lui Liviu Dragnea să obțină două mandate de senator, deci să fie tractat în Parlament și Liviu Pop.
Rezultatul PSD în Maramureș a fost însă sub așteptări, obținând un singur mandat de senator. Rămas fără „coledzi”, Liviu Pop a tras sfori la conducerea partidului, astfel încât Sorina Pintea să fie „convinsă” să renunțe la mandat, cu promisiunea că-i va fi garantată funcția de manager al Spitalului Județean Maramureș și că va fi susținută pentru a ajunge ministru al Sănătății.
Pe 4 februarie 2018, în vâltoarea protestelor masive împotriva Ordonanței 13, Sorina Pintea și-a dat demisia din Senat, iar locul ei a fost luat de Liviu Pop.
În acel moment, Sorina Pintea a revenit la conducerea spitalului din Baia Mare. Un an mai târziu, a fost numită ministru al Sănătății în Guvernul Dăncilă.
În noiembrie 2019, când Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, Sorina Pintea a revenit din nou la șefia Spitalului Județean Maramureș. Acest lucru a fost posibil întrucât spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Maramureș, al cărui președinte este PSD-istul Gabriel Zetea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Combinația penală care-l duce pe Valeriu Zgonea în pușcărie s-a bazat pe o mică dinastie PSD-istă din Buzău. Personaje-cheie: Ionela Viorela Dobrică (dornică de parvenire la 22 de ani) și tatăl ei, Dumitru Dobrică, sforar și consilier județean, gata să „investească” (șpăgi consistente) în parvenirea fiicei sale.
În prezent, Ionela Dobrică are 30 de ani și este deputat PSD de Buzău.
În 2016, când a fost votată de buzoieni pentru un mandat de 4 ani în Parlamentul României, Ionela Dobrică avea 26 de ani. Nimic, dar absolut nimic n-o recomanda pentru un mandat de demnitar.
În 2012, Ionela Dobrică avea 22 de ani. Foarte tânără și foarte dornică de parvenire. A fost momentul când tatăl său, consilierul județean Dumitru Dobrică, a declanșat operațiunea de plasare a beizadelei blonde într-o funcție înaltă din statul român, la București.
Dumitru Dobrică
Nu se știe cum a ajuns să se apropie Dumitru Dobrică, consilier județean în Buzău, de Valeriu Zgonea, ditamai președintele Camerei Deputaților, dar a ajuns.
Cert este că Dumitru Dobrică a reușit să-i câștige încrederea numărului 3 în stat. Și i-a propus o schemă win-win: îmi pui fata directoare mare la București, o faci și subsecretar de stat, iar eu am grijă de dumneata, o să fii mulțumit!
Urmarea o regăsim în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA, pe baza căruia Tribunalul București l-a condamnat pe Zgonea, în primă instanță, la 3 ani de închisoare cu executare.
Odată bătută palma, Zgonea s-a pus pe treabă. De la înălțimea funcției sale în stat, dar și a poziției influente în PSD, a intervenit la mai mulți funcționari publici pentru ca beizadeaua Ionela Dobrică să fie numită președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională.
Rețineți numele instituției, pentru că important: șefă la Societatea Informațională a fost pusă o jună de 22 de ani care tocmai absolvise Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri, la Universitatea Tehnică de Construcții București!
Ulterior, Ionela Dobrică a mai căpătat o funcție: subsecretar de stat în Ministerul Comunicațiilor. Iarăși, nicio legătură cu Căile Ferate, Drumurile și Podurile pe care le studiase!
Ionela Dobrică
Și dacă tot a prins gustul parvenirii, juna impostoare, sfătuită gingaș și susținută frenetic de Valeriu Zgonea, a mai bifat o diplomă, care atestă că a urmat cursuri postuniversitare de Politică Externă și Diplomație, la Institutul Diplomatic Român.
Așadar, în trei ani, mica escroacă a parcurs traseul Căi Ferate, Drumuri și Poduri – Societatea Informațională – Politică Externă și Diplomație!
De ce a făcut Zgonea toate astea? Pentru „foloase necuvenite”. Șpagă, să-i spunem. Dublă șpagă:
o excursie de lux la Viena, împreună cu concubina sa, incluzând bilete pentru concert;
o casă de vacanţă construită în judeţul Covasna.
Darurile făcute de Dobrică-tatăl lui Zgonea-șpăgarul, pentru parvenirea lui Dobrică-fiica, au fost evaluate de DNA la suma de 62.143 de lei.
Valeriu Zgonea
Din rechizitoriul DNA: „Numitul Dobrică Dumitru a organizat, pe cheltuiala SC (…) SA Pătârlagele, pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan şi concubina sa, o excursie de 4 zile la Viena, în intervalul 16.05.2013 – 19.05.2013, suportând inclusiv contravaloarea unor bilete la concerte susţinute de (…) şi (…), excursie contractată prin intermediul SC (…) SRL Buzău. (…) În vederea disimulării plăţii sejurului pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan, numitul Dobrică Dumitru i-a cerut (…) să întocmească separat o factură pe numele acestuia, pe care de altfel numitul Dobrică Dumitru a achitat-o personal în numerar, iar concubina sa a fost înscrisă pe o altă factură emisă pentru SC (…) SA, cu explicaţia «prestări servicii»”.
Apropo: și Valeriu Zgonea a absolvit Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, din cadrul Institutului Naţional de Construcţii Bucureşti, dar în 1993, cu 19 ani înaintea pupilei sale Ionela Dobrică!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Săptămâna a început prost pentru PSD! Trei parlamentari ai săi sunt suspectați că au organizat o rețea care colecta șpaga de la transportatori, la vămile din vestul țării, pentru a declara greutatea mai mică a încărcăturii. Locuințele celor trei sunt percheziționate de mascați. Șeful PSD Arad, deputatul Căprar, a fost ridicat din sediul partidului și dus la audieri.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) face percheziții, luni dimineață, în mai multe locații:
la sediul PSD Arad;
la locuințele a trei parlamentari PSD: Dorel Căprar, Florin Tripa (deputați de Arad) și Ioan Chisăliță (senator de Caraș-Severin);
la sediul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara (DRDP);
la casele altor suspecți.
Ancheta îi vizează, în principal, pe cei trei parlamentari, dar și pe Cristian Ispravnic, consilier județean în Timiș, șeful DRDP Timișoara. Toți patru sunt reprezentanți ai PSD.
Potrivit unor surse din anchetă, citate de Mediafax, Ispravnic și alți directori din DRDP i-ar fi constrâns pe angajați să solicite de la șoferii de camioane mită, care era colectată mai departe de șefi. O parte din șpagă rămânea la aceștia, restul se ducea către parlamentari pentru favoruri, funcții, posturi etc.
Opinia Timișoarei confirmă că dosarul are legătură cu presupusele șpăgi date pentru măsluirea greutății camioanelor de marfă care treceau în Ungaria, miza fiind plata unor taxe mai mici de către transportatori. Ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) din Ministerul de Interne au aflat că se plăteau șpăgi între 50 și 100 de euro angajaților DRDP Timișoara. Mai mulți politicieni interveneau pentru ca anumite camioane să nu fie cântărite, iar o parte din banii strânși ar fi ajuns la PSD Arad, potrivit sursei citate.
Procurorii au ridicat de la PSD Arad mai multe documente, iar anchetatorii au părăsit sediul formaţiunii social-democrate după mai bine de trei ore de la începutul percheziţiei. În tot acest timp, mai mulţi membri PSD Arad s-au prezentat la sediu, pentru activităţile obişnuite, însă nu li s-a permis accesul în imobil.
Senatorul Chisăliță este audiat la DNA Timișoara. Înainte de întâlnirea cu procurorii, acesta a spus că nu are „absolut nicio legătură” cu obiectul dosarului.
Deputatul Căprar și consilierul județean Ispravnic au fost ridicați din sediul PSD Arad. Căprar este și președintele filialei arădene a partidului. El a fost preluat de procurorii DNA, care au plecat cu el din sediul PSD Arad, ducându-l la audieri la Timişoara, transmite Agerpres.
Deputatul Tripa a fost dus la DNA Timișoara în calitate de martor. Însoțit de avocatul său, PSD-istul a spus că nu știe despre ce este vorba. „Habar nu am de ce m-au chemat. Mi-au venit la 6 dimineața, acasă. Eram în drum spre aeroport. Am înțeles că și ceva percheziții la sediul PSD Arad. Au venit la 6 dimineața, mi-au speriat copilul, au spart ușa, la figurat”, a făcut pe neștiutorul Florin Tripa.
După audierile la DNA Timișoara, deputatul Tripa a spus: „Procurorii DNA mi-au transmis că am calitatea de suspect pentru trafic de influenţă. Ei spun că am intervenit pentru angajarea unei persoane la DRDP, dar nu am legătură cu acea persoană. O cunosc, dar nici nu ştiu pe ce funcţie a fost pusă”.
Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru Agerpres, că persoana pentru care ar fi intervenit Tripa este Mircea Lucaciu, numit la conducerea Departamentului Venituri din cadrul DRDP Timişoara.
În legătură cu prezenţa procurorilor DNA la ora 6.00 la domiciliul său, deputatul Tripa a precizat: „Nu eram acasă, eram în aeroport. M-a sunat soţia să-mi spună, iar eu m-am prezentat imediat la DNA Timişoara. Precizez că acasă la mine nu a avut loc nicio percheziţie”.
DNA precizează, printr-un comunicat:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupție, săvârşite în perioada 2016-2019.
În cursul zilei de 9 decembrie 2019, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate pe raza județelor Timiș și Arad, din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediul județean al unui partid politic și domiciliile unor persoane fizice”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dorin Marian e încolțit de DNA pentru că l-a ajutat pe Tăriceanu să ia șpagă 800.000 $, în dosarul licențelor Microsoft. În 2007, când a fost comisă fapta, Dorin Marian era șeful al Cancelariei prim-ministrului C. A. C. P. Tăriceanu.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunță, într-un comunicat de presă, că Dorin Marian este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită în dosarul Microsoft.
Aceeași acuzație îl vizează și pe Petru Berteanu, la data faptei administrator al unor societăți comerciale.
În același dosar, C. A. C. P. Tăriceanu este acuzat că ar fi primit mită 800.000 de dolari de la intermediarul afacerii Microsoft, Fujitsu Siemens Computers (firmă înregistrată în Austria), reprezentată de Claudiu Florică, pentru a încheia mai multe acte adiționale de prelungire a licențelor Microsoft pentru calculatoarele din instituții publice.
Inculparea lui Dorin Marian și a lui Petru Berteanu e un indiciu că dosarul va pleca în scurt timp la instanță, pentru a fi judecat. Beneficiarul șpăgii, Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu (pe scurt, C. A. C. P. Tăriceanu), nu poate fi anchetat întrucât majoritatea PSD-ALDE din Senat a refuzat să-i ridice imunitatea parlamentară.
În cazul lui Tăriceanu se va dispune, probabil, clasarea, întrucât există un obstacol (imunitatea) care împiedică urmărirea penală. Dar DNA va putea reveni cu o solicitare de ridicare a imunității atunci când structura Parlamentului se va schimba (probabil, după alegerile din decembrie 2020), iar noua majoritate nu va mai face scut în apărarea șpăgarului.
Lansat de Emil Constantinescu, îl consiliază spre dezastru pe Tăriceanu
Dorin Marian a fost consilier prezidențial al lui Emil Constantinescu, pentru apărare și siguranță națională (1996-2000). În anul 2000 a fost și șeful Administrației Prezidențiale.
Pe 30 noiembrie 2000, cu câteva zile înainte de a-și încheia mandatul de președinte, Emil Constantinescu l-a decorat pe Dorin Marian cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce.
În 2001, Dorin Marian a trecut în echipa lui Dinu Patriciu, la Rompetrol. Tot consilier, dar „pentru dezvoltarea afacerilor”.
În februarie 2007 a fost numit consilier al prim-ministrului C. A. C. P. Tăriceanu (cu rang de secretar de stat), iar în iulie 2017 a preluat funcția de șef al Cancelariei aceluiași premier (cu rang de ministru).
Acum, Dorin Marian este principalul consilier politic al lui Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit surselor G4Media.ro, el a fost principalul promotor al poziționării anti-referendum a ALDE. Cu Dorin Marian strateg de campanie, ALDE a fost evacuat din Parlamentul European, obținând doar 4,2% din voturi.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:
MARIAN MARIUS-DORIN, la data faptei șef al Cancelariei prim-ministrului, și BERTEANU PETRU, la data faptei administrator al unor societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În cursul anului 2007, inculpații Berteanu Petru și Marian Marius-Dorin au ajutat un înalt demnitar să pretindă, iar, în cursul anului 2008, să primească, în mai multe tranșe, foloase materiale de la reprezentanții unei companii austriece din domeniul IT, în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu adoptarea a patru hotărâri de guvern (ce priveau, printre altele, încheierea mai multor acte adiționale la un contract comercial derulat de companie ce avea ca obiect închirierea de către statul român a unor licențe IT). În baza acestei înțelegeri, reprezentanții companiei au achitat un comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la statul român, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. Din foloasele respective, suma de 800.000 USD a fost folosită pentru stingerea unei datorii pe care demnitarul o avea către o firmă, reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanță politică. Inculpaților Marian Marius-Dorin și Berteanu Petru li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. În ceea ce privește presupusul autor al infracțiunii, există un impediment legal cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale. Cu privire la cei doi inculpați, facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
O româncă din Italia, Maria Bîrsan, expert în internaționalizarea întreprinderilor, a avut un șoc la reîntâlnirea cu România. O situație tragică a adus la București: moartea tatălui său. După atâția ani de obișnuință cu societatea occidentală, România i s-a părut un coșmar.
Maria Bîrsan s-a destăinuit site-ului Rotalianul.com. Furia generată de experiența teribilă trăită la revenirea în țară o face pe „diasporeana” noastră să generalizeze în privința Bisericii și a preoților. Precizăm, totuși, că există preoți și preoți; unii sunt lacomi și cu apucături anti-creștine, așa cum a descoperit și doamna Bîrsan, dar mulți – majoritatea – sunt oameni echilibrați și cu frica lui Dumnezeu.
Povestea teribilă a Mariei Bîrsan
Am văzut cu ochii mei ce înseamnă corupția
„Sunt o româncă originară din București, plecată în Italia din cauza situației economice precare din România. Am sperat dintotdeauna că situația din țară se va schimba, că va fi eliminată corupția și că românii vor putea trăi liniștiți în țara lor. Am avut însă neplăcuta experiență de a vedea cu ochii mei ce înseamnă corupția și la ce nivel a ajuns aceasta între timp.
Împreună cu tatăl meu am luptat la Revoluția din 1989, ambii avem certificat de români participanți la Revoluție. Aveam 20 de ani atunci și am participat la Revoluție pentru a înlătura comunismul, cu o puternică dorință ca România să devină o țară în care să putem fi liberi și să avem cu toții un nivel de viață decent.
Oameni transformați în niște sclavi buni de plată
În urmă cu 28 de ani am plecat în străinătate pentru a-mi putea clădi un viitor, așa cum au făcut milioane de români de-a lungul timpului. Atunci când am plecat, am sperat că viitorul va aduce binele și în România. Familia mi-a rămas în țară, astfel că atât prin ei, cât și prin munca mea, am avut întotdeauna legătură cu România, am fost la curent cu tot ce se întâmplă acolo.
Așa am aflat că România este în mâna unui sistem de corupție și șpagă, care transformă oamenii în niște scalvi buni de plată. Când citeam diversele articole din ziare despre corupția și șpaga din România, nu credeam că este chiar așa cum scrie. Efectiv, refuzam să cred că se poate ca țara asta să fi ajuns atât de rău!
În cursul lunii ianuarie 2019, am ajuns ziua în care am înțeles că în România nimic nu s-a schimbat, cel puțin nu în bine.
Corupția în România este la nivel foarte înalt! Mă întreb, oare chiar nu vedeți ce se întâmplă cu țara noastră? Iar dacă vedeți și totuși nu faceți nimic să împiedicați asta, să vă fie rușine, pentru că aceste fapte de corupție și șpagă există de aproape 30 de ani, de la Revoluție! Asta nu demonstrează altceva decât că din acești bani sunt «hrăniți» cei care ar trebui să controleze aceste lucruri, să le extirpeze. Treziți-vă, dragi români, am luptat pentru o Românie liberă! Dacă lucrurile nu se vor schimba, vom deveni sclavi în propria țară!
Mii de lei șpagă pentru a îngropa un creștin
Tatăl meu a decedat în ianuarie 2019. Am mers acasă, în România, pentru a-l înmormânta, iar asta a fost ocazia care mi-a deschis ochii să văd cum este cu adevărat țara mea, pe care am fost obligată de circumstanțe să o părăsesc. În 30 de ani, lucrurile s-au schimbat în mai rău. Acum, corupția se regăsește în orice domeniu, inclusiv în sănătate și în religie.
Credința a încetat să mai existe sub semnificația sa ideologică, transformându-se într-o adevărată industrie a corupției. Nu mi-aș fi imaginat vreodată că a crede în religia ta, a merge la Biserică și a crede în Dumnezeu, constă în a da mii de lei șpagă pentru a îngropa un creștin și a avea parte de slujbele necesare de înmormântare.
În România, credința a ajuns baza corupției și a șpăgii. Nu poți să-i oferi părintelui tău o slujbă de înmormântare creștină dacă nu scoți din buzunar mii de lei! Să le fie rușine tuturor celor implicați în acest proces! Rușine! Începând de la spitale, la morgă și încheind cu preoții, să le fie rușine pentru modul în care operează în astfel de situații tragice!
O industrie a morții
Oricine își dorește să îi ofere părintelui o slujbă de înmormântare care să-l treacă din această lume într-un mod demn de un credincios. Însă, din cauza instituțiilor implicate, familiile sunt nevoite să scoată sume enorme de bani din buzunar pentru a-i îngropa pe cei dragi. De parcă nu este suficientă durerea pricinuită de pierderea cuiva drag, mai sunt puși și în situația de a înfrunta crunta corupție din țară!
În special sunt extrem de revoltată pe preoți, pe comportamentul lor. Au uitat că Îl slujesc pe Dumnezeu și tot ce îi interesează sunt doar banii. Se îmbogățesc cerând sume exorbitante de la populație, sume pe care le bagă în buzunarele proprii! Preoți care umblă cu mașini de lux, fac călătorii și excursii în țări exotice și își construiesc vile cu banii oamenilor. Nici cei care gestionează cimitirele nu sunt mai prejos decât preoții; împreună, sunt o adevărată industrie și mafie a morții!
Preotul a venit beat criță la slujba de înmormântare
Tatăl meu era decedat, iar noi așteptam să vină preotul, pentru slujba de priveghi. Preotul a ajuns mort de beat. Atât de beat. încât se clătina pe picioare, de parcă un vânt puternic l-ar fi mișcat dintr-o parte în alta. Până și limba i se plimba fără sens în gură. De menționat că a venit îmbrăcat în haine civile. A scăpat ca prin miracol să nu fie linșat de către familia tatălui decedat și a celor veniți pentru slujbă.
Neputând accepta serviciile unui preot beat, am fost nevoiți să căutăm un alt preot care să oficieze slujba. Acesta, aflând situația noastră urgentă, ne-a cerut o sumă de bani enormă pentru a veni, însă fără să ne dea vreo chitanță pentru suma achitată. Și mă întreb, oare unde sunt controalele din partea Mitropoliei Române și din partea organelor competente, ale ANAF-ului?!
De la măgarul lui Iisus la preoții care vin la slujbă în Porsche Cayenne
Este ireal să vezi preoți care vin la slujbă în mașini Porsche Cayenne. Suntem învățați că Iisus Hristos era sărac și smerit, însă preoții înoată în bogăție – o bogăție de care se bucură din banii luați de la populație. Preoții conduc mașini de lux, în timp ce ne spun nouă, celor de rând, că Iisus a intrat în Ierusalim pe un măgar. Unde mai este acum credința? Unde este smerenia care ne este predată de religie?
Dar, mai presus de toate, gândindu-mă la toți banii pe care a trebuit să-i dăm preoților și conducerii cimitirului, mă întreb ce fac oamenii care nu au bani. Lasă persoana decedată în fața Bisericii sau a Primăriei? Sau lasă persoana decedată, pur și simplu, în mijlocul străzii? Pentru că, sincer, sumele pe care le-am plătit noi pentru înmormântarea tatălui nostru nu sunt accesibile tuturor, am dat salarii întregi pentru această înmormântare!
Am ajuns la concluzia tristă că înmormântarea din România s-a transformat într-o industrie a morții, din care unii se îmbogățesc de pe urma persoanelor decedate. Rușine corupților și rușine celor care închid ochii la toată această situație tragică!”
Mihaela Petrescu, o tânără mamă din Pitești, a devenit cunoscută în vara anului 2018, când a demascat sistemul original de mituire a educatoarelor: o cutie instalată chiar la grădiniță. Femeia a fost atacată violent de alte mămici, care erau mulțumite cu perpetuarea obiceiului. A trecut prin multe necazuri, apoi s-a decis: a plecat în Anglia, unde-și va duce și fetița, pentru a-i asigura un viitor într-o lume normală.
Mihaela Petrescu spune că a decis să se mute definitiv în Marea Britanie pentru a-i asigura o educaţie sănătoasă fiicei sale. Femeia a reclamat în 2018 plăţile nefiscalizate impuse în grădiniţe, dar a fost ignorată de autorităţile statului român, scrie adevarul.ro.
Mihaela Petrescu este indignată de neajunsurile sistemului de învăţământ românesc. Femeia a ajuns cunoscută în toată România în vara anului 2018, când a demascat sistemul de șpăgi. Plicurile cu bani erau depuse de părinți într-o cutie instalată de asociaţia de părinţi de la grădiniţa de stat „Căsuţa Poveştilor” din Piteşti chiar în incinta grădiniței.
Tânăra mamă s-a adresat Finanţelor din Piteşti, Inspectoratului Şcolar General şi Ministerului Educaţiei, reclamând că n-a primit niciodată chitanţă pentru sumele de bani pe care, la rândul ei, le-a depus timp de trei ani în respectiva cutie.
În Anglia lucrează în turism
Mihaela Petrescu spune că, după ce şi-a pus în cap părinţii şi cadrele didactice de la Căsuţa Poveştilor, a fost nevoită să încerce să-şi mute copilul la altă grădiniţă de stat. Fetiţa n-a fost însă primită la altă grădiniţă, motivul invocat fiind că nu mai sunt locuri, o problemă comună în învăţământul preşcolar românesc. Convinsă că se va confrunta cu o avalanşă de refuzuri şi la celelalte grădiniţe de stat, piteşteanca şi-a înscris copilul din toamna anului 2018 la o grădiniță privată.
De atunci, a aşteptat răspunsuri la petiţiile trimise instituţiilor statului. Singurii care au reacţionat au fost şefii Inspectoratului Şcolar Argeş, care s-au rezumat doar la a recomanda sistarea respectivei practici. Mihaela Petrescu spune că felul în care a fost tratată sesizarea sa a fost picătura care a umplut paharul. La sfârşitul săptămânii trecute, femeia a plecat în Anglia, unde şi-a găsit un job în turism. Ea spune că, în cel mai scurt timp, îşi va aduce şi fetiţa, pe care o creşte singură. La plecare, femeia a transmis autorităţilor un mesaj.
Mesajul Mihaelei Petrescu către autorităţi
„«Vă mulţumesc» frumos că aţi tratat problemele legate de banii plătiţi pe educatoare cu cea mai mare seriozitate, adică zero! Pentru voi, plata acestor opţionale fără chitanţă individuală este cât se poate de normală şi legală şi, mai ales, spuneţi că nu se ştia de această practică (în realitate, stipulată în contractul cu grădiniţa).
«Vă mulţumesc» frumos că mi-aţi explicat că în România se pot da cadouri (dar cine vrea să dea, nu să fiu obligată sau şantajată).
«Vă mulţumesc» că, înainte de aceste două probleme, aţi tratat cu «foarte mare seriozitate» problema copilului meu, când nu îşi dezvoltase încă capacitatea de a urina controlat în timpul somnului şi, după ce am fost pusă la colţ de doamna educatoare, doamna inspectoare care trebuia să îmi rezolve problema nu a făcut nimic pentru copilul meu, ba, mai mult, a transmis absolut tot ce îi comunicasem doamnei directoare.
Domnule Inspector Tudosoiu (directorul IȘJ Argeș – n. red.), m-aţi întrebat când am venit la dumneavoastră în birou de ce m-am adresat presei? După tot ce s-a întâmplat, după toate sesizările făcute de mine, în care v-aţi spălat pe mâini aruncând pisica de la unul la altul, dumneavoastră nu mi-aţi rezolvat nicio problemă! Nici presa nu a rezolvat-o, însă prin intermediul ei au aflat şi cetăţenii oraşului câte nereguli se fac într-un sistem de învăţământ preşcolar. Am fost singura care a avut curajul să înfrunte un sistem putred până în măduva oaselor, un sistem ce nu mai are şanse de vindecare. În afară de faptul că autorităţile locale s-au spălat pe mâini de această problemă, autorităţile naţionale nici măcar nu m-au băgat în seamă, să-mi trimită un răspuns la un mail oficial.
«Mulţumesc» pe această cale Ministerului Educaţiei pentru răspunsul la solicitarea mea adresată în dată de 9.07.2018. De peste 7 luni aştept un răspuns, ca cetăţean al acestei ţări la mai multe probleme ce nu au fost rezolvate de către autorităţile locale din Piteşti”.
Mesajul Mihaelei Petrescu către ceilalți părinți
Pentru că părinţii celorlalţi copii de la grădiniţă au atacat-o violent după ce-a reclamat problema banilor pentru educatoare, Mihaela Petrescu le-a adresat şi lor un mesaj.
„Dragi părinţi, atâta timp cât unii dintre voi vă ridicaţi şi cereţi celorlalţi să dea bani pentru «doamne», să nu vă mai văitaţi pe la colţuri că vreţi o ţară ca afară! Atâta timp cât sunteţi de acord şi plecaţi capul când vi se cer bani, sunteţi în aceeaşi barcă cu cei ce pretind aceşti bani pentru doamne. Practica asta vine de pe vremea lui Ceauşescu, când se dădea şpagă pentru un pui sau o cafea.
Vedeţi, dragi părinţi, ce vi s-a transmis? Uitaţi-va bine în oglindă, tot aşa vor face şi copiii voştri când vor creşte! Ştiu, cu siguranţă, că sunt mulţi părinţi care îmi dau dreptate, însă nu mulţi au avut curajul meu de a înfrunta o clasa întreagă de oameni obedienţi. Diferenţa între mine şi voi este asta: eu îi voi transmte copilului meu să nu plece capul în faţa nedreptăţii, să ia atitudine când i se cer bani nejustificat şi niciodată să nu urmeze o turmă doar de teamă că va fi marginalizat”.
Șeful IŞJ Argeş: „Și mie mi s-a părut ciudat”
Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al IŞJ Argeş, recunoaşte că sistemul de la Grădiniţa „Căsuţa Poveştilor” ridică o serie de semne de întrebare. „Practica a fost cumva propusă şi agreată de către părinţi, drept modalitatea prin care fiecare să-şi achite contribuţia către grădiniţă, acel supliment de hrană pe care-l plăteşte fiecare părinte pentru copilul lui care participă la programul prelungit. Într-adevăr, şi mie mi s-a părut extrem de ciudat, adică mi se părea normal ca tu, ca părinte, să te duci la casieria unităţii, să primeşti o chitanţă, nu să laşi banii acolo şi undeva, la finalul lunii, să se emită o chitanţă pe numele tău, pe care o ridici sau nu. Le-am întrerupt orice practică de genul acesta, să nu se mai nască alte comentarii şi alte semne de întrebare (…). Dar nu cred că doamna pleacă pentru că nu-i e copilului ei bine la grădiniţă”.
Cutia în care se colectau banii de la părinţi la Grădiniţa Căsuţa Poveştilor. FOTO: Mihaela Petrescu
100 de lei pentru petrecere
Potrivit Mihaelei Petrescu, în vara a anului trecut, la începutul lunii iunie, casiera asociaţiei de părinţi de la Grupa „Steluţelor” (acolo unde era înscrisă fetiţa sa, atunci în vârstă de 5 ani jumătate), i-a cerut 100 de lei pentru organizarea unei petreceri de sfârşit de an şcolar. Mihaela Petrescu a refuzat să plătească şi i-a atras atenţia că practica este ilegală, deşi aproape toţi ceilalţi părinţi au achitat banii integral sau parţial.În total, s-au strâns 2.200 de lei, mult peste costurile unei serbări, din punctul său de vedere. Asociaţia de părinţi şi conducerea grădiniţei au convocat-o pe femeie la o şedinţă, la care tânăra mămică susţine că a fost supusă unui linşaj verbal. I s-a reproşat că denigrează unitatea şi nu i s-a justificat decât o parte din banii strânşi.În urma presiunilor mamei revoltate, casiera grupei – o altă mămică din asociaţia de părinţi – a returnat cotizanţilor banii plătiţi în plus. Femeia le-a mai spus că nici existenţa cutiei poştale în care se colectează plicuri cu bani n-ar fi legală.Casiera asociaţiei de părinţi a explicat atunci că suma de 100 de lei pentru serbare a fost stabilită pe WhatsApp. „Doamna Petrescu n-a participat la şedinţele cu părinţii şi nici din grupul de WhatsApp nu face parte. Din grupa noastră, copiii pleacă la şcoală în toamnă. Mai puţin fetiţa acestei mămici, care schimbă grupa în fiecare an, cu scandalul de rigoare. Au fost prezenţi 27 de copii la serbare. S-au strâns 2.200 lei, dar nu am cheltuit decât 1.100 lei. La sedinţa din 14 iunie am dat restul părinţilor care au contribuit cu mai mult. Le-am prezentat toate chitanţele”, explica atunci, pentru „Adevărul”, casiera clasei.
„Au vrut să-şi ia «La revedere» într-un mod plăcut”
Poziţia conducerii grădiniţei a fost că unitatea n-a fost implicată deloc în colectarea banilor pentru serbare. „Eu, ca reprezentant al instituţiei, nu am ştiut de această organizare a părinţilor. A fost numai organizarea dumnealor, cum au vrut să-şi ia «La revedere» într-un mod plăcut, iar noi n-avem nicio implicare”, a precizat, după izbucnirea scandalului, Daniela Petre, directoarea grădiniţei „Căsuţa Poveşţilor”.Cât despre cutia din interiorul grădiniţei, în care părinţii pun plicurile cu bani, directorul grădiniţei spune că este, de asemenea, doar problema asociaţiei de părinţi. „Este vorba de modul de organizare al asociaţiei pentru a strânge bănuţii pentru activităţile extracuriculare. Fiecare casier s-a organizat cum a putut de cuviinţă, ca să-i fie uşor şi dumnealui şi să le fie uşor şi celorlalţi părinţi. Pentru fiecare acest lucru s-au eliberat bonuri fiscale de către asociaţie. Doamna Petrescu nu a luat legătura niciodată cu casiera (…). Doamna n-a participat la nicio şedinţă”, explica directorul grădiniţei.
Dan Cristian Turturică descrie, într-un editorial, aventurile caragialești ale unui ministru care, după ce a luat șpagă două milioane de euro într-un restaurant, s-a îmbătat și a uitat sacoșele cu bani sub masă. A trimis șoferul, a recuperat șpaga, pe care s-a chinuit apoi, în patru labe, s-o îngroape în grădină. Altă belea: când s-a trezit, nu mai știa unde a ascuns banii!
Dan Cristian Turturică:
„Dintre toate poveștile pe care le-am auzit în anii de vârf ai luptei anticorupție, una îmi revine constant în minte. Într-o noapte, echipa operativă care monitoriza un ministru suspectat de corupție stătea cocoțată pe gardul demitarului și se prăpădea de râs. De câteva ore bune, omul se chinuia să îngroape două genți cu bani în grădină și nu reușea. Era prea beat.
De fapt, spectacolul începuse încă de cu seară. Ministrul primise gențile în care erau cam două milioane de euro într-un restaurant. Când a plecat, multe pahare de whiskey și sticle de vin mai târziu, împleticindu-se, nu le avea cu el. Le uitase sub masă. Și-a adus aminte de ele când a ajuns acasă. Firesc, ca și cum și-ar fi uitat umbrela, a trimis șoferul să le recupereze.
Până să se întoarcă acesta, a adormit în sufragerie, pe canapea. Șoferul a venit, l-a trezit cu greu, i-a predat gențile și a plecat. Atunci a început circul. Beat și chior de somn a tot ezitat dacă să se culce la loc sau să își pună la adăpost prada. Pe la 2, încă umbla de-a bușilea prin grădină încercând să sape o groapă cu lopățica de cenușă de la șemineu.
Cu chiu cu vai, spre dimineață, a reușit. Când a venit femeia de serviciu, primul lucru pe care l-a făcut a fost să adune banconetele împrăștiate pe jos în sufragerie și în grădină, ca și cum ar fi șters dâra de sânge rămasă în urma luptei corp la corp dintre ministru și genți. Le-a adunat cu grijă într-un teanc și le-a pus într-un sertar.
Cei care urmăreau imaginile video surprinse de ”tehnica” de supraveghere montată în casă mustăceau. Se vedea că femeia nu făcea prima dată tipul ăsta de curățenie după ”șefu”. Când s-a trezit familia, toate erau la locul lor, ca și cum nimic nu se întâmplase.
Circul, însă, avea să reînceapă seara târziu, când ministrul a revenit acasă și a relizat că nu mai ține minte unde a îngropat gențile. I-a luat ceva să rânească în curtea de aproape un hectar, până le-a găsit. Timp în care echipa operativă ba făcea pariuri dacă să o găsească, ba se întrebau, la mișto: ”să începem să-i dăm SMS-uri, rece, călduț, cald?”
Când am întrebat cine era ministrul, mi s-a spus, cu un zâmbet plin de subînțeles, că am să aflu în curând. Nu am aflat. Și nici nu am regăsit elemente din povestea de mai sus în vreun rechizitoriu. Am aflat de altele similare, cu șpăgi date în cimitir și prin alte locuri ciudate, cu zeci de milioane încasate prin tot felul de metode, dar nu de asta. Am rămas doar cu bănuieli.
Poate este parte dintr-un dosar aflat încă în cercetare, deși au trecut câțiva ani buni, poate a rămas doar între coperțile unui raport informativ care, din cine știe ce motiv misterios, nu s-a transformat niciodată în anchetă penală. Poate o să apară, ca din senin, peste o vreme, când probabil nici cel care a dat mită, nici cel care a luat-o nu o să mai țină minte nici puținul pe care și l-au amintit a doua zi. S-a mai întâmplat.
Însă, asta contează mai puțin azi. Chiar dacă ministrul sau fostul ministru în cauză ar fi fost și condamnat, el este la un pas de a scăpa de orice grijă penală. Grație deciziilor CCR și a angajamentelor actualei puteri, de lupta anticorupție și de rezultatele ei trecute este pe cale să se aleagă praful.
Așadar, dacă i-aș afla numele, la ce ar folosi? Nu am nicio dovadă că el și nu altul umbla în patru labe în grădină ca să-și îngroape șpaga. Mai mult. Ar merge mâine la televiziunile mafiei și ar folosi cele descrise mai sus ca nu ca pe o demonstrație că este corupt și că lua două milioane de euro mită ca și cum ar fi fost cel mai normal lucru din lume, ci pentru a arăta că este o victimă. ”Ați văzut cum mă vâna statul paralel, mă filma și în propria sufragerie, în intimitatea familiei?!”
Cutia în care se colectau banii de la părinţi la Grădiniţa Căsuţa Poveştilor. FOTO: Mihaela Petrescu