ziaristii.com

Etichetă: senat

  • Dorneanu îl lasă din brațe pe Dragnea! CCR: „Completurile de 3 judecători sunt constituționale”

    Contestarea legalității completurilor de 3 judecători de la Curtea Supremă a fost o soluție promavată din greu de Liviu Dragnea pe linie de partid pentru a găsi o cale de a scăpa de închisoare.

    În situația în care constituirea completurilor de 3 judecători ar fi fost declarată neconstituțională, cum s-a întâmplat în cazul celor de 5, atunci decizia luată de judecători, în prima instanță în procesul lui Dragnea de deturnare de fonduri, ar fi fost anulată.

    Teodor Meleșcanu, în luna noiembrie 2019, a făcut plângere la CCR, susținând că există un conflict constituțional pe această temă între Parlamentul României și Curtea Supremă.

    Meleșcanu e susținut de PSD la pentru poziția de președinte al Senatului în schimbul promisiunii că va face această plângere la CCR. A fost ultima încercare a baronetului social-democrat de a-l salva pe Dragnea.

    Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu există conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de judecată, au precizat oficiali ai CCR, pentru Agerpres.ro.

    PSD miza atunci pe faptul că Valer Dorneanu mai are influență în interiorul curții constituționale și poate livra o decizie favorabilă. O dată cu pierderea alegerilor europarlamentare de către PSD și victoria zdrobitoare înregistrată de iohannis în alegerile prezidențiale, judecătorii CCR s-au distanțat rapid de PSD. Și astfel, ultima speranță a lui Dragnea și altor corupți, printre care și Radu Mazăre, de a scăpa de pedeapsă s-a evaporat.

    Ce scria Meleșcanu în plângerea făcută către CCR din 9 noiembrie 2019:

    „Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact, completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului.

    Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii”.Raționamentul său era că o dată ce CCR s-a pronunțat pe modificare în ce privește formarea completurilor de 5, ar trebui să ia o aceeași decizie și în ce privește completurile de 3 judecători.Miercuri, CCR i-a mai dat o veste proastă lui Meleșcanu: a decis că alegerea sa în poziția de președinte al Senatului nu este constituțională. Acesta a declrat că refuză să demisioneze până când nu va citi motivarea.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Tăriceanu, tot mai aproape de amicul Dragnea. Urmărit penal pentru că a refuzat să aplice o decizie judecătorească

    Tăriceanu, tot mai aproape de amicul Dragnea. Urmărit penal pentru că a refuzat să aplice o decizie judecătorească

    Călin Popescu Tăriceanu e tot mai aproape de partenerul său politic Liviu Dragnea. Liderul ALDE a declarat într-o emisiune la Realitatea Plus că a primit o înștiințare de la Curtea Supremă în care este anunțat că este suspect într-un nou dosar de corupție.

    Ca președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să pună în aplicare o decizie judecătorească definitivă în ce privește încetarea mandatului senatorului Cristian Marciu, declarat incompatibil în urma unui proces desfășurat la Înalata Curte de Casație și Justiție.

    Procurorii Curții Supreme suspectează că Tăriceanu, deși avea obligația, conform atribuțiilor legale, să ceară în mod oficial punerea în aplicare a unei decizii judecătorești, acesta nu a acționat împotriva instanțelor de judecată.

    Aesta se apără, spunând că nu avea prerogativele necesare, dar poziția sa îl obliga să facă publică decizia judecătorească, să ceară în plen încetarea mandatului, să convoace Senatul pentru dezbatere pe această temă.

    ”Eu, ca preşedinte al Senatului, lumea probabil că-şi imaginează că am aceleaşi prerogative ca un director de întreprindere – dacă vrea să angajeze, angajează, dacă vrea să dea afară, dă afară. Preşedintele Senatului nu are astfel de prerogative, iar regulamentul descrie foarte clar ce trebuie făcut de către Senat în cazul în care un senator se află în incompatibilitate”, a mai spus Tăriceanu.

    Cristian Marciu a candidat la Senat pe listele PSD, deși fusese declarat incompatibil de către Agenția de Integritate. Motivul: din poziția de vicepreședinte a Consiliului Județean Giurgiu, prin firmele proprii derula contracte cu companiile publice din subordinea consiliului județean.

    În 2016 au fost zeci de articole în presă în care arătau că reprezentantul PSD nu poate candida, dar n-a existat nicio reacție din partea lui Dragnea și Tăriceanu, aceștia au sfidat opinia publică și au sfidat legea.

    ”De ziua mea am primit un plic de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi surpriză: am primit înştiinţarea că sunt suspect într-un dosar penal pentru abuz în funcţie. Am început să fac legături, despre ce bănuiesc că este vorba. E vorba despre dosarul care vizează un senator, dosarul de incompatibilitate pe care-l are acest senator”, a declarat Tariceanu, marţi seară, la Realitatea Plus.

    Liderul ALDE a spus că dosarul vizează faptul că, în calitate de preşedinte al Senatului, nu a pus capăt mandatului acelui senator care ar fi în incompatibilitate.

    Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în martie 2015, prin decizie definitivă.

    Instanţa a stabilit că senatorul a fost în stare de incompatibilitate, începând din 2010, când a ocupat funcţia de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ Giurgiu şi calitatea de acţionar al unei firme de construcţii, SC Profi Crim Construct, fiind înregistrat şi ca PFA, anunță News.ro.

    În martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii. Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să ia o decizie în acest sens.

    G4Media.ro a scris prima dată despre acest nou dosar al lui Călin Popescu Tăriceanu.

    Liderul ALDE a acuzat la Realitatea Plus „statul paralel” pentru noile probleme pe care le are: ”Se apropie alegerile şi se folosesc vechile metode pe care le-a folosit sistemul pentru eliminarea celor care sunt incomozi. Eu nu-mi retrag poziţia că desfiinţarea Secţiei Speciale este o greşeală”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Protejarea unui PSD-ist îi aduce probleme grave lui Tăriceanu! Dosar penal pentru abuz în serviciu

    Comportamentul abuziv al lui Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu la șefia Senatului România, în favoarea infractorilor, îi aduce un dosar penal la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Deocamdată dosarul e in rem, dar făptuitorul e evident, se va ajunge și la el.

    Parchetul General a confirmat, pentru G4Media.ro, existența pe rolul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) a unui dosar penal in rem privind infracțiunile de abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale.

    Investigația in rem presupune faptul că anchetatorii au indicii că s-ar fi comis infracțiunile respective, dar nu au formulat încă acuzații la adresa autorilor faptelor.

    Dosarul i-ar viza pe fostul președinte al Senatului, C. A. C. P. Tăriceanu (ALDE), și pe Cristian Marciu (PSD), senator de Giurgiu.

    În culpă s-ar putea afla și Teodor Meleșcanu (președintele Senatului începând din septembrie 2019), și Șerban Nicolae (președintele Comisiei juridice a Senatului).

    Scurtă istorie

    Senatorul Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă. Motivul: el a făcut afaceri cu Consiliul Județean Giurgiu în perioada 2008-2012, când era consilier județean.

    Potrivit legii, pentru acest lucru, Marciu trebuia să piardă de îndată orice funcție publică și să nu mai poată ocupa o alta, vreme de 3 ani.

    În martie 2017, la doi ani de la pronunțarea deciziei judecătorești definitive, ANI a cerut Senatului, timid, să constate încetarea calității de senator a lui Cristian Marciu.

    Cu toate că se împlinesc 5 ani de la decizia judecătorească definitivă, Marciu este și acum senator PSD. Prin urmare, el e pasibil de a se încadra la uzurpare de calități oficiale (articolul 258 Cod Penal).

    În schimb, C. A. C. P. Tăriceanu ar fi vizat, potrivit surselor G4Media.ro, de acuzația de abuz în serviciu. El ar fi refuzat vreme de doi ani și jumătate – între data cererii ANI (6 martie 2017) și data demisiei sale de la conducerea Senatului (2 septembrie 2019) – să pună în aplicare decizia Justiției.

    Tăriceanu se spală pe mâini, spunând că Biroul Permanent al Senatului a decis pe 4 februarie 2019 să trimită solicitarea ANI către Comisia juridică a Senatului. Cu o întârziere de aproape doi ani!!!

    „Până la data încetării mandatului meu, nu se primise niciun răspuns”, a declarat Tăriceanu pentru G4Media.ro.

    Cine a blocat punerea în aplicare a deciziei judecătorești:

    • ANI: 2 ani (martie 2015 – martie 2017)
    • C. A. C. P. Tăriceanu: 2 ani și 6 luni (martie 2017 – septembrie 2019)
    • Teodor Meleșcanu: cel puțin 5 luni (septembrie 2019 – februarie 2020)
    • Comisia juridică a Senatului: cel puțin 12 luni (februarie 2019 – februarie 2020)

    Precizări:

    • Începând din februarie 2019, responsabili sunt, simultan, președintele Senatului (Tăriceanu, respectiv Meleșcanu) și conducerea Comisiei juridice a Senatului.
    • Președintele Comisiei juridice a Senatului este Șerban Nicolae (PSD).
    • Parlamentul își va relua activitatea la 1 februarie 2020, deci până atunci situația senatorului Cristian Marciu nu poate fi pusă în legalitate.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Infernul creat de „Doctorul Prăjeală”. Beuran a comis greșeli grave ca șef de secție. Încă un pacient ars, cazul a fost ascuns anul trecut

  • Donald Trump, pus sub acuzare de Camera Reprezentanților pentru abuz de putere!

    Democraţii americani au reţinut marţi două capete de inculpare (”impeachment”) a lui Donald Trump în cadrul procedurii destituirii preşedintelui american – şi anume abuzul de putere şi obstrucţionarea bunului mers al Congresului, relatează AFP, citat de News.ro.

    În cazul în care cele două capete de acuzare sunt adoptate în sesiune plenară, săptămâna viitoare, Donald Trump urmează să devină al treilea preşedinte din istoria Statelor Unite inculpat în Camera Reprezentanţilor, majoritar democrată.

    Însă este puţin probabil ca locatarul Casei Albe să fie destituit ulterior în Senat, întrucât Camera superioară a Congresului, însărcinată să-l judece în vederea unei destituiri, este controlată de republicani, care fac bloc în jurul şefului statului.

    ”Astăzi (marţi), în numele Congresului ţării noastre, Comisia Judiciară a Camerei introduce două articole de inculpare a preşedintelui Statelor Unite Donald Trump, privind infracţiuni şi delicte majore”, a anunţat preşedintele democrat al acestei Comisii, Jerry Nadler, citând capetele de abuz de putere şi obstrucţionarea bunului mers al activităţii Congresului.

    ”Ne aflăm aici, astăzi, pentru că abuzarea de către preşedinte a puterilor sale nu ne-a lăsat nicio altă alternativă”, a adăugat Adam Schiff, preşedintele Comisiei Informaţiilor, care a efectuat peste două luni de anchetă în scandalul ucrainean.

    Donald Trump subliniază că nu a făcut nimic rău şi denunţă o ”mascaradă” a democtaţilor, pentru că ei sunt incapabili, consideră el, să-l înfrângă la urne.

    ”Inculparea unui preşedinte care a dovedit, prin rezultatele sale, inclusiv generând fără îndoială cea mai economie din istoria acestei ţări, având una dintre preşedinţiile cele mai fructuoase din istorie şi, cel mai important, care nu a făcut NIMIC rău, este pură nebunie politică”, a scris marţi pe Twitter, înainte de acest anunţ, Donald Trump.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    Scoaterea României din nebunia lui Dragnea! Orban a desființat Fondul Suveran iubit de Daddy!

    * Expertiză psihiatrică pentru Adina Florea! L-a urmărit penal pe Timmermans deși avea imunitate

    * Revoltă împotriva lui Gușă la Realitatea Plus! Mai mulți jurnaliști se plâng că „au fost atacați și înjosiți”

    * Iohannis amenință PSD: „Guvernul Orban pică, avem anticipate!”

    * Putred de coruptă! Șpăgara AC/DC de acum 10 ani, reținută pentru șpaga PSD de la Arad

    * Iohannis, sărutul morții pentru Lia Savonea: „Justiția trebuie să se despartă de politică!”

    * Dragnea încearcă marea cu degetul: vrea să fie cu Irina de Crăciun. Slabe speranțe!

  • Emil Constantinescu vrea tot mai mulți bani ca să studieze Levantul. Ținta sa: peste un milion de euro pe an

    Emil Constantinescu vrea tot mai mulți bani ca să studieze Levantul. Ținta sa: peste un milion de euro pe an

    Fostul președinte Emil Constantinescu își consolidează profilul de sinecurist nerușinat și lacom. Nu-i ajunge înființarea unui institut-fantomă, nici vila RAAPPS în care-și are sediul, nici plimbările fără rost făcute în lume pe banii poporului, nici bugetul anual de 300.000 de euro, voucherele de vacanță sau salariile de 2.000 de euro. Vrea mai mult: un buget de peste un milion de euro!

    Salarii de 9.100 de lei + vouchere de vacanță

    Emil Constantinescu a trimis Senatului o scrisoare în care, pe final de an, cere să i se mai dea bani pentru Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, după ce și la rectificarea bugetară i-au fost suplimentate fondurile, dezvăluie G4Media.ro.

    Prin legea votată în 2016 la insistențele lui C. A. C. P. Tăriceanu (foto), Senatul finanțează acest institut-fatomă, dar nu exercită niciun fel de control în legătură cu activitatea sa. Pentru anul 2019, Emil Constantinescu a cerut un buget de peste 5 milioane de lei, ceea ce ar însemna de aproape patru ori mai mult decât în 2018!

    În primăvara acestui an, Guvernul Dăncilă a deblocat angajările la institutul-fantomă, deși angajările în sectorul bugetar erau blocate. Conform site-ului institutului, salariile brute pentru cele 36 de posturi variază între 3.904 lei și 9.100 de lei, la care se adaugă voucherele de vacanță de 1.450 de lei.

    Institutul funcționează într-o vilă pusă la dispoziție de RAAPPS pe Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, o zonă de lux din București.

    În căutarea Levantului pierdut: Răzvan Theodorescu, Andrei Marga, Daniel Barbu, Puiu Haşotti

    În anul 2016, preedintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș s-au opus înființării acestui institut, considerându-l inutil și scăpat de sub control, dar majoritatea PSD-ALDE l-a impus prin vot, în Parlament. Promotorul său cel mai înverșunat a fost Tăriceanu.

    Emil Constantinescu a promis că, în schimbul unui buget generos, institutul va studia culturile și civilizațiile din spațiul istoric al Levantului (Orientul Mijlociu, nordul Africii, Balcani, Caucaz).

    Din Consiliul Consultativ al Institutului fac parte sinecuriști cu experiență, precum Răzvan Theodorescu, Andrei Marga, Daniel Barbu (foto) şi Puiu Haşotti.

    Conferințe intense în Croația, Grecia, dar și în deltă și pe litoral

    Pe ce sunt tocați banii institutului-fantomă? Iată acțiunile din luna noiembrie:

    • participarea lui Emil Constantinescu la sesiunea solemnă a Consiliilor Județene din Constanța și Tulcea, care a marcat 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România;
    • participarea lui Emil Constantinescu la reuniunea Board-ului Academiei Mondiale de Artă și Știință, de la Dubrovnik (Croația);
    • participarea directorului general al institutului, Andreea Grecu-Ciupală, la o reuniune la Salonic (Grecia).

  • Șpaga de 800.000 $: Tăriceanu recurge la imunitatea perpetuă, dar nu scapă prin prescripție!

    În cazul imunității lui C. A. C. P. Tăriceanu, Senatul României se complace într-o rea-credință revoltătoare. Președintele Senatului este protejat de Comisia juridică a Camerei superioare a Parlamentului, nici măcar nu s-a ajuns la votul în plen.

    Comisia juridică a amânat de trei ori, pentru câte o săptămână, discutarea solicitării DNA de ridicare a imunității lui Tăriceanu. Acum, tertipurile folosite de Comisie împing acest caz până în următoarea sesiune parlamentară, adică după 1 februarie 2019. În acest fel, procurorii sunt ținuți departe de Tăriceanu cel puțin trei luni, de când au trimis dosarul la Senat.

    Comisia e dominată numeric de PSD, care are 6 membri din 11. Adăugându-l pe reprezentantul ALDE și cel al UDMR, rezultă o majoritate zdrobitoare, de 8-3 în favoarea Puterii. Este Comisia pe care PSD și-a securizat-o cel mai bine, pentru a-și proteja imunitatea în fața justiției.

    Președintele Comisiei juridice este Robert Cazanciuc, iar printre membri se regăsesc alți doi PSD-iști cu influență nocivă: Șerban Nicolae și Tit-Liviu Brăiloiu.

    Vestea proastă, pentru Tăriceanu, este că nu va fi salvat prin prescripția faptelor. E drept că termenul de prescripție (10 ani) se împlinește la sfârșitul acestui an, dar procurorii au apucat să facă acte de cercetare penală în dosar (chiar dacă nu s-au putut atinge de Tăriceanu), condiție suficientă pentru evitarea prescripției.

    În altă conjunctură politică, procurorii vor putea obține avizul de ridicare a imunității, iar Tăriceanu nu va mai avea după ce să se ascundă. Nici fustele celor cinci neveste nu-i vor fi suficiente.

  • Senatul trage de timp pentru a prescrie șpaga de 800.000 $ a lui Tăriceanu

    Recomandările imperative ale instituțiilor europene nu-i interesează pe cei din guvernarea borfașilor: jihadul anti-justiție merge mai departe.

    Comisia juridică a Senatului a amânat astăzi, pentru a doua oară, și tot cu o săptămână, votul privind cererea procurorilor DNA de începere a urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu. Acesta este acuzat că a luat mită 800.000 de dolari în dosarul licențelor Microsoft.

    Dintre cei 11 membri ai Comisiei, șase sunt de la PSD (inclusiv președintele Robert Cazanciuc) și unul de la ALDE, deci coaliția de guvernare are controlul absolut. Ceilalți membri ai Comisiei sunt de la PNL (2), ALDE (1) și UDMR (1).

    Deși DNA a solicitat ridicarea imunității lui Tăriceanu pe 7 noiembrie, Senatul – condus chiar de Tăriceanu – n-a făcut practic niciun pas în direcția aplicării justiției. Pare o tragere de timp deliberată, dat fiind că faptele de care este acuzat Tăriceanu s-ar putea prescrie la sfârșitul anului dacă nu va începe urmărirea penală.

    Președintele Comisiei, Robert Cazanciuc, a oferit explicații penibile: „Ieri (luni), avocatul domnului Tăriceanu a depus note scrise în apărare, un material destul de consistent. Colegii mei nu au reuşit să vadă acest material în totalitate. De asemenea, am primit ieri şi astăzi mai multe cereri de studiere a dosarului de către senatori care nu sunt membri ai Comisiei juridice. În consecinţă, am hotărât să trimitem Biroului Permanent aceste solicitări, cu recomandarea de a permite colegilor senatori, nemembri ai Comisiei, să poată studia dosarul în cadrul Comisiei juridice după o procedură de confidenţialitate. (…) De asemenea, în acest interval, colegii mei vor studia notele trimise în apărare de domnul Tăriceanu. Practic, dezbaterea pe fond o vom face săptămâna viitoare”.

    Termenul de prescripție e de 10 ani. Suntem la 9 ani și 11 luni

    Conform G4Media, dosarul de luare de mită al lui Tăriceanu s-ar putea prescrie la sfârşitul acestui an, întrucât luarea de mită se prescrie după 10 ani, iar șeful Senatului este acuzat de DNA că „ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aproximativ 800.000 USD de la reprezentanţii unei companii austriece”.

    Cursul prescripției poate fi întrerupt doar dacă procurorii apucă să-l pună sub acuzare în interiorul termenului de 10 ani. Dar punerea sub acuzare e posibilă doar dacă Senatul îi ridică imunitatea.