Liderul ALDE a condiționat susținerea unui guvern monocolor PNL de păstrarea modificărilor toxice făcute de PSD asupra sistemului de justiție.
Tăriceanu vrea ca Secția Specială să rămână funcțională, în subordinea CSM, iar Guvernul Orban să nu dea ordonanțe de urgență în domeniul justiției.
„Eu cred că Secţia specială, având în vedere că ea a funcţionat, ca atare, în subordinea DNA, funcţionează mai bine acum sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei. Şi această Secţie trebuie să fie independentă şi nu mai trebuie să fie folosită ca un mijloc de şantaj şi de presiune asupra magistraţilor. Prin urmare, această chestiune am rezolvat-o şi în documentul pe care-l vom semna este scris negru pe alb că reformele sau modificările în justiţie nu se vor face decât prin dezbatere în cadrul Parlamentului, şi nu prin ordonanţe de urgenţă”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, citat de Agerpres.
Ordonanțele pe justiție, blocate de referendum
În ce privește ordonanțele, Ludovic Orban ar putea folosi referendumul din luna mai ca un colac de salvare în ce privește negocierile cu ALDE, dar va fi greu să convingă electoratul anti PSD că secția inventată de Dragnea e o instituție care nu distruge independența magistraților.
„Sigur că ordonanţele de urgenţă trebuie limitate ca număr şi trebuie date în situaţii, într-adevăr, de urgenţă, nu trebuie făcut abuz de ele, dar cred că sunt anumite domenii în care va fi nevoie de acest lucru. Chiar a doua zi după votul în Parlament va trebui dată o ordonanţă de urgenţă cu Legea de organizare a Guvernului, ca să vă dau cel mai simplu exemplu”, a mai declarat preşedintele ALDE.
Liderul ALDE, acuzat de corupție, salvat de PSD
Călin Popescu Tăriceanu a avut mereu un discurs împotriva procurorilor anti-corupție, fiind cercetat penal pentru o mită de 180.000 de euro.
Tăriceanu a fost salvat de PSD atunci când procurorii au cerut aprobarea Senatului pentru începerea urmăririi penale, Viorica Dăncilă spunând zilele trecute că aceasta a fost o mare greșeală.
„Deci sub rezerva aprobării Biroului Politic Executiv al ALDE aceasta este propunerea pe care o facem şi sigur că discuţiile de astăzi au fost clarificatoare, necesare pentru a putea cere acest lucru. (…) Nu votăm pe ideea acordării unui cec în alb, avem o serie de condiţionalităţi pe care le-am discutat, am negociat, am convenit asupra lor”, a afirmat Tăriceanu, citat de News.ro.
Negocierile de astăzi și mâine sunt decisive în ce privește posibilitatea de a se forma o nouă majoritate parlamentară în jurul PNL.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Șefa Guvernului și a PSD, Viorica Dăncilă, e furioasă că Ana Birchall (încă ministrul Justiției) o sfidează atât în Guvern, cât și pe linie de partid. De aceea, o amenință cu judecata CEx-ului PSD.
Ana Birchall, pro-americana PSD (poate singura), susține desființarea sinistrei Secții de investigare a infracțiunilor din justiție (SSIJ), cunoscută ca „Secția Specială” sau „SS-Gestapo”. Dăncilă are ordin de la Dragnea ca „SS-Gestapo” să fie păstrată, pentru a controla politic Justiția, în ciuda avertismentelor europene.
Viorica Dăncilă susține că desființarea Secției Speciale „nu este poziția PSD”.
Întrebată în emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, de la Mediafax.ro, cum s-a ajuns în situația paradoxală ca ministrul PSD al Justiției să lupte pentru desființarea Secției Speciale, Viorica Dăncilă a răspuns: „Această atitudine a Anei Birchall nu este poziția PSD. PSD nu va mai da nicio ordonanță pe Justiție, noi ne-am învățat lecția, nu vom mai interveni. Intervenția Anei Birchall nu e o intervenție personală. Dacă ne uităm, este revocată. Eu nu accept să implice ministerul într-un scandal”.
Premierul a precizat că ministrul Justiției trebuie să răspundă și în fața colegilor de partid.
„Vom vedea atitudinea dânsei în fața colegilor, pentru că această implicare în Justiție nemulțumește colegii. Magistrații trebuie să ajungă la un consens. A fost deja o discuție legată de acest aspect, vom avea o nouă discuție în CEx”.
Ana Birchall a anunțat, pe 17 septembrie, că grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la două concluzii preliminare referitoare la Secția Specială, și niciuna nu susține funcționarea ei în această formă.
În ultimele două luni, Ana Birchall a boicotat constant ședințele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care președinta instituției, Lia Savonea (din „gașca Dragnea”), încerca s-o impună pe compromisa Adina Florea la șefia „SS-Gestapo”.
Presată de pușcăriașul Dragnea și de penalii din partid, Viorica Dăncilă a propus revocarea Anei Birchall din funcția de ministru al Justiției încă din luna august, dar președintele Klaus Iohannis a refuzat să emită decretul de revocare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus de compromisa Lia Savonea (apropiată de PSD și de clanul Dragnea), nu a reușit nici din a cincea încercare instalarea Adinei Florea la șefia Secție Speciale de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SSIJ, zisă și SS-Gestapo).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Încă un cui bătut în coșciugul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SSIJ), numită și „Secția Specială” sau „SS-Gestapo”. Până și ministrul Justiției din Guvernul PSD, pro-americana Ana Birchall, spune că „nu susține funcționarea în această formă a acestei instituții”.
Recent, Liviu Dragnea a ordonat de la Penitenciarul Rahova, iar Viorica Dăncilă a executat de la Palatul Victoria: Ana Birchall să fie schimbată de la Ministerul Justiției! Manevra a fost dejucată de președintele Klaus Iohannis (tocmai întors de la Washington) și de intervenția directă a Guvernului american în susținerea Anei Birchall.
La trei zile după ofensiva Dragnea-Dăncilă, Ana Birchall s-a întâlnit la Washington cu procurorul general al SUA, William Barr. Acesta și-a arătat susținerea pentru ministrul român al Justiției.
Rămasă în funcție în ciuda durilor anti-justiție din PSD, Ana Birchall a continuat să lucreze la desființarea SS-Gestapo, sinistra secție de justiție politică înființată de predecesorul ei Tudorel Toader.
Astăzi, Ana Birchall a anunțat că grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția Specială. „Sunt două concluzii destul de interesante, care au majoritatea, și niciuna nu susține funcționarea în această formă a acestei instituții”, a spus Birchall.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SSIJ, supranumită SS-Gestapo) se apropie de finalul inevitabil: desființarea. Dosarele Secției vor fi redistribuite altor parchete.
Decizia de desființare a Secției va fi luată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care judecă un litigiu între magistrații de bună-credință din România (reprezentați de două asociații profesionale – Forumul Judecătorilor şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor) și Guvernul României.
SS-Gestapo a fost înființată în 2018 de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, pentru a distruge independența justiției și a pune magistratura din România la dispoziția partidului-stat (PSD).
Comisia Europeană a trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene un punct de vedere devastator pentru Secţia Specială, înfiinţată anul trecut de puterea PSD-ALDE, prin „coada de topor” Tudorel Toader.
Punctul de vedere a fost trimis Curţii de la Luxembourg în cadrul litigiului dintre magistraţii din România şi Guvernul de la București privind modificările legilor justiţiei, informează G4Media.ro, care a publicat documentul.
În esenţă, Comisia Europeană spune că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei Speciale încalcă legislaţia europeană, mai exact articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor. Practic, „guvernul” Europei spune că Secţia Specială nu prezintă garanţii de independenţă.
Comisia enumeră efectele nocive ale înfiinţării SIIJ: efect inhibator asupra magistraţilor, aparenţa influenţelor şi presiunilor exterioare asupra instanţelor, afectarea încrederii cetăţenilor în Justiţie.
Comisia precizează că nu ar fi avut probleme cu înfiinţarea unui nou parchet specializat în România dacă ar fi existat „o justificare obiectivă şi plauzibilă” sau „motive plauzibile legate de buna administrare a justiţiei”. Comisia Europeană constată că puterea PSD-ALDE nu a justificat credibil nevoia unei astfel de Secţii Speciale pentru anchetarea magistraţilor.
În primul rând, nu există statistici sau studii care să ateste un grad mare de infracţionalitate în rândul magistraţilor, astfel încât Guvernul să fi fost nevoit să înfiinţeze un astfel de parchet specializat ca să combată criminalitatea din cadrul acestei categorii profesionale. Ba dimpotrivă, înfiinţarea SIIJ aduce, în opinia Executivului european, „prejudicii grave de imagine magistraţilor, ceea ce va afecta încrederea cetăţenilor în justiţie”.
Comisia Europeană respinge şi argumentul PSD potrivit căruia a înființat Secția Specială ca să elibereze magistraţii de sub teroarea DNA. Comisia atrage atenţia că CSM a dat aviz negativ înfiinţării Secţiei Speciale, iar magistraţii, în adunările lor generale, au respins cadoul otrăvit al PSD, care a dorit să-i „elibereze” cu forţa de sub aşa-zisa teroare.
Un alt argument al Comsisiei este acela că specializarea anchetatorilor pe categorii de persoane nu aduce un plus de calitate investigaţiilor. Dacă înainte DNA era specializat în combaterea corupţiei din rândul magistraţilor, acum Secția Specială trebuie să ancheteze de la infracţiuni de drept comun până la infracţiuni complexe de corupţie comise de magistraţi, în condiţiile în care SSIJ nu are resurse suficiente.
Ultimul argument solid al Comisiei Europene împotriva Seției Speciale este acela că există suspiciunea că aceasta a fost înființată tocmai pentru a transfera dosare sensibile de la DNA la SIIJ, „care ar putea fi mai predispusă intervenţiilor şi presiunilor exterioare, de ordin politic, decât o instituţie consacrată şi consolidată în timp precum DNA”.
Deși nu nominalizează, e clar că Executivul de la Bruxelles se referă la încercări ale Secției Speciale, conduse de Gheorghe Stan (până de curând, când a devenit membru al Curții Constituționale) și de Adina Florea, de a lua de la DNA dosare precum „Tel Drum”, în care este cercetat fostul lider al PSD, Liviu Dragnea.
Comisia Europeană precizează, în punctul de vedere trimis CJUE, că înfiinţarea SIIJ este criticată în Raportul MCV din noiembrie 2018, precum şi în rapoartele GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.
Deşi cei mulţi magistraţi speră ca CJUE să se pronunţe în chestiunea SIIJ până la sfarşitul acestui an, surse judiciare spun că un termen mai plauzibil ar fi primăvara anului viitor.
Vă mulțumim că, printr-o donație AICI, susțineți ZIARISTII.COM!
Secția de procurori a CSM a respins joi solicitarea depusă de Secția specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (infama SS) de încetare a delegării Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror la Parchetul General.Adina Florea, procurorul-șef adjunct al Secției speciale, o plasase pe fosta șefă a DNA sub control judiciar și ceruse încetarea delegării acesteia în funcţia de procuror la Parchetul General.Joi, la o zi după ce Înalta Curte a decis revocarea controlului judiciar în cazul Kovesi, Secţia pentru procurori a CSM a hotărât că solicitarea Secției speciale „a fost făcută în afara oricărui cadru legal”.„Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea nr. 1.172/P/2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, referitoarea la aplicarea art. 57, alin. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată. În emiterea soluţiei, Secţia pentru procurori a avut în vedere că solicitarea PÎCCJ – SIIJ, de a dispune încetarea delegării unui procuror ca urmare a luării unei măsuri preventive, a fost făcută în afara oricărui cadru legal. Hotărârile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot fi cenzurate doar de către o instanţă de judecată, iar nu de către procurorii din cadrul Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie”, și-a explicat CSM decizia, potrivit Agerpres.Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA pe 9 iulie 2018. Ulterior, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca ea să fie delegată la Parchetul General – Serviciul de îndrumare şi control.
Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cere Inspecţiei Judiciare să dispună controale şi verificări la Secția specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SS), pentru mai multe încălcări ale legii.
Acuzațiile aduse de procurorii din CSM odioasei SS:
scurgeri repetate de informaţii, inclusiv denunțuri întregi publicate în presa de propagandă anti-justiție;
înregistrarea necorespunzătoare a unor dosare;
insistența de a prelua de la DNA dosarul Tel Drum (patru încercări în acest sens) și falsurile pe care s-a bazat această solicitare;
inventarea unui denunțător care nu există în realitate, ceea ce duce la fals în acte procedurale într-un dosar penal;
mobilizarea totală și exclusivă asupra dosarelor Laurei Codruța Kovesi, cu măsuri disproporționate, invalidate de instanțe;
ignorarea totală a altor dosare cu magistrați, în care nu s-a făcut nimic de luni sau ani de zile, și nici nu au fost expuse mediatizării.
Secția de procurori a constatat că singura rațiune a înființării Secției speciale (SS), confirmată de activitatea din cele câteva luni de înființare, a fost hărțuirea, intimidarea, anihilarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. O instituție pentru distrugerea unui om.
Partidul Național Liberal, prin vocea prim-vicepreședintelui Raluca Turcan, solicită desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). PNL va depune un proiect legislativ pentru desființarea acestei Secții, din cauza căreia România riscă activarea articolului 7 din Tratatul UE.
Raluca Turcan:
* „Am decis astăzi, în ședința Biroului Executiv, să depunem un proiect legislativ pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Adică, să anulăm această lege care a fost creată ca instrument politic de către cei din PSD-ALDE împotriva tuturor celor care au declanșat anchete împotriva corupților în ultimii ani de zile. Comisia de la Veneța, Comisia Europeană, GRECO au criticat în termeni foarte duri înființarea acestei Secții speciale”.* „Prin menținerea acestei Secții, există pericolul ca România să sufere consecințele activării articolului 7 din tratatul Uniunii Europene. Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, asta spune Constituția României. Din nefericire, Tudorel Toader, fost judecător la Curtea Constituțională, ignoră tocmai aceste prevederi importante ale Constituției”.* „Dacă un procuror sau un judecător săvârșește abuzuri, atunci acestea trebuie sancționate de către CSM și Inspecția Judiciară. Facem un apel și către aceste instituții, să revină la rolul constituțional în baza căruia funcționează. Tot ce înseamnă abuz al judecătorilor și procurorilor să fie anchetat de către organismele acestea cu rol contituțional, pentru sancționarea faptelor de corupție, dar și pentru a proteja independența și imparțialitatea instituțiilor din justiție”.
Comunicatul de ieri al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), referitor la acuzațiile care i se aduc Laurei Codruța Kovesi, se încheie cu un paragraf ciudat, care n-o vizează pe fosta șefă a DNA, ci pe actualul procuror general, Augustin Lazăr.
„Procurorii lui Tudorel” anunță că extind cercetarea penală în legătură cu un comunicat al Parchetului General din ianuarie 2017, care ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale după afirmațiile lui Sebastian Ghiță.
„Menționăm că în aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală”.
Este vizat, evident, procurorul general al României, Augustin Lazăr. Acesta a făcut prompt o precizare: „În calitate de procuror general, am exercitat atribuțiile de comunicare publică conform dispozițiilor legale în vigoare. Orice insinuări privind încălcări ale legii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt neavenite și urmăresc destabilizarea Ministerului Public”.
Care este textul incriminat de „procurorii lui Tudorel”? Pe 9 ianuarie 2017, Parchetul General, condus de Augustin Lazăr, a dat publicității un comunicat, în care era anunțată începerea urmăririi penale pe care această instituție ar fi început-o ca urmare a dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță, după fuga acestuia în Serbia.
Comunicatul Parchetului General din 9 ianuarie 2017
„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au dispus prin ordonanță începerea urmăririi penale cu privire la faptă, respectiv infracțiunea de abuz în serviciu, în cauza având ca obiect informațiile făcute publice prin intermediul unor înregistrări difuzate în mass-media cu privire la o serie de afirmații făcute de fostul deputat Sebastian Ghiță. Cercetările în acest dosar vizează toate aspectele prezentate opiniei publice de către persoana anterior menționată prin intermediul înregistrărilor difuzate.
În acest context, precizăm că, în urma verificărilor efectuate, a rezultat că aducerea în țară a inculpatului Nicolae Popa a fost efectuată de către Poliția Română, iar costurile aferente transportului au fost achitate integral de către această instituție.
Cercetările se vor efectua în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor de fapt și de drept”.
Șantaj la procurorul general
Adina Florea
Să rezumăm. Adina Florea, favorita lui Tudorel Toader, acuză Parchetul General că în ianuarie 2017 a anunțat în mod mincinos, printr-un comunicat, deschiderea unui dosar pentru a lămuri acuzațiile aduse de fugarul Sebastian Ghiță. Aici ar fi falsul în declarații.
Apoi, cine era vizat de „dezvăluirile” lui Ghiță. Printre alții, însăși șefa DNA de atunci, Laura Codruța Kovesi. Deci, ea ar fi fost făptuitoarea, conform acuzațiilor lui Ghiță. Deci, prin neanchetarea ei, Augustin Lazăr s-ar încadra la favorizarea făptuitorului.
Lucrurile sunt atât de forțate în comunicatul emis de procurorul de caz, Adina Florea, încât jocul politico-juridic devine străveziu. Procuroarea favorită a lui Tudorel Toader, abia instalată ca adjunct al șefului nou-createi Secțiii speciale pentru hăituirea magistraților (SIIJ), se agață de un banal comunicat al Parchetului General din urmă cu doi ani.
Când face Adina Florea aceste acuzații – fals în declarații și favorizarea făptuitorului -, cu țintă directă Augustin Lazăr? Într-un moment în care Augustin Lazăr este chemat să se pronunțe asupra cererii „suspectei” Laura Codruța Kovesi de recuzare a șefului „Secției speciale”, Gheorghe Stan. Același Gheorghe Stan care ieri, prompt, a respins cererea de recuzare a Adinei Florea, formulată de Kovesi.
Procurorul general are atributul de a decide în privința recuzării lui Gheorghe Stan întrucât este șeful direct al acestuia, „Secția specială” fiind înființată (prin decizie politică PSD-ALDE, peste capul procurorului general) în cadrul Parchetului General.
Calul troian din Parchetul General
Așadar, acțiunea deschisă de Adina Florea, prin acel paragraf misterios din comunicatul anti-Kovesi, pare și un act de șantaj la adresa procurorului general: dacă accepți recuzarea lui Gheorghe Stan, ceea ce ar duce la rediscutarea recuzării Adinei Florea, îți facem dosar penal pentru comunicatul din 2017!
Acest joc periculos este făcut de Gheorghe Stan și Adina Florea, tartorii „Secției speciale”, din clădirea Parchetului General. Cei doi activează sub același acoperiș cu Augustin Lazăr, sub autoritatea administrativă a acestuia. Îi despart doar trei etaje: ei au biroul la etajul 5, Lazăr la etajul 2.
Așa cum au prevăzut cei care au contestat din start înființarea politică a „Secției speciale”, inclusiv reprezentanții unor instituții europene, aceasta este calul troian din Parchetul General. PSd și ALDE i-au băgat mortu-n casă lui Augustin Lazăr, paralizându-i practic activitatea. Șantajul din comunicatul de ieri face parte din acest plan.
