România mai are, în acest moment, 7.541 de cazuri confirmate medical de oameni infectați cu noul coronavirus. Statistic, țara noastră stă semnificativ mai bine decât media mondială în pandemie. Situația este cu mult mai favorabilă față de țările din Occident, dar, în general, mai grea decât la vecini.
Conform datelor oficiale publicate de autorități, de la începutul pandemiei și până miercuri, 6 mai 2020, țara noastră a înregistrat 14.107 cazuri de infecție. Dintre acestea, 5.788 s-au recuperat, 868 au decedat, iar 7.541 sunt încă bolnavi. Din această ultimă categorie, 244 sunt în stare gravă sau critică, internați în spitale, la terapie intensivă.
În termeni procentuali, asta înseamnă că, din totalul cazurilor confirmate, 52,82% sunt încă bolnavi, 6,15% au decedat, iar 41,03% s-au vindecat.
În România, situația este mai bună decât media la nivel mondial
La nivel mondial, până miercuri se contabilizaseră 3.835.125 de cazuri, din care 1.307.217 s-au vindecat, iar 2.262.664 încă mai erau bolnavi. 265.244 de oameni au murit. Procentual, 34,09% dintre bolnavi se vindecaseră, 59% încă mai erau bolnavi, iar 6,92% decedaseră.
Așa cum lesne se poate vedea din compararea acestor procente, România stă momentan mai bine decât media mondială la gestionarea pandemiei. Avem o proporție mai mare de oameni vindecați (41,03% la noi față de 34,09% la nivel mondial), o rată mai mică a deceselor (6,15% față de 6,92%). Și, implicit, o pondere mai mică a cazurilor de oameni încă bolnavi (52,82% față de 59%).
Această situație se datorează, afirmă medicul epidemiolog Doina Azoicăi, profesor universitar la UMF Iași, măsurilor preventive luate din timp: “Autoritățile au avut o foarte mare influență asupra evoluției prin măsurile pe care le-au luat și prin fermitate. Chiar dacă unii spun că n-a făcut cutare, n-a făcut cutare… Că așa este omul! Dar opinia mea este că ei au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune. Dovadă că am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic”.
Situația din România e clar mai bună decât în Occident și comparabilă cu cea din Polonia
În Europa, situația variază de la țară la țară. În Vest, pandemia a făcut ravagii și sunt rate înalte ale deceselor în Belgia (16,42%), Marea Britanie (14,96%), Franța (14,82%), Italia (13,84%), Spania (10,2%).
În zona Europei Centrale și de Est, unde se încadrează și România, lucrurile stau altfel. Polonia a contabilizat până acum 14.898 de cazuri. Dintre acestea, 4.862 s-au vindecat, alte 9.299 sunt încă active, iar 737 de oameni au decedat. Transpus în procente, înseamnă că 32,63% au scăpat și s-au însănătoșit, 62,42% încă sunt în diverse stadii ale bolii, iar 4,95% au decedat.
Dintre vecini, Ungaria și Bulgaria stau mai bine, Serbia – mai rău
Ungaria a contabilizat doar 3.150 de cazuri până acum, dintre care 383 (12,16%) au decedat, 801 (25,43%) s-au vindecat, iar 1.966 (62,41%) sunt încă bolnavi. Procentual, maghiarii stau mai rău decât România, dar în cifre absolute situația se inversează. Ei au avut, până acum, de peste 4 ori mai puține cazuri de infectare declarate.
O altă țară care stă excelent (și este dată exemplu de UE) este Bulgaria. Aici s-au declarat oficial doar 1.811 cazuri (puțin peste 12% din câte are România). 84 (4,64%) dintre infectați au murit, 384 (21,2%) s-au vindecat, alți 1.343 (74,16%) sunt încă în diverse stadii ale bolii. Și aici, ca și în cazul Ungariei, România stă mai bine procentual, dar cifrele absolute sunt net în favoarea Bulgariei.
În cazul vecinilor de la Sud de Dunăre, printre factorii care e posibil să fi contribuit masiv la această situație este și depopularea masivă a țării. Locuitorii, în special din zona rurală, s-au rărit, astfel că densitatea scăzută de oameni pe kilometru pătrat a ajutat la distanțarea socială.
Serbia este o altă țară care are mai puțini bolnavi decât România, dar aici lucrurile nu mai sunt la fel de limpezi. La 10 milioane de locuitori, Serbia a avut până acum 9.791 de cazuri. Dintre acești oameni, 203 (2,07%) au decedat, 1.971 (20,13%) s-au vindecat, iar 7.617 (77,8%) erau miercuri, 6 mai, încă bolnavi. Rata deceselor este de 3 ori mai mică decât în țara noastră. În schimb, numărul celor vindecați este de două ori mai redus, iar cel al oamenilor încă bolnavi – cu peste 20% mai mare.
În acest caz, se poate invoca faptul că pandemia a atins Serbia mai târziu. Aceasta este o țară în care epidemia de coronavirus este încă în ascensiune, spre deosebire de România, unde s-a depășit punctul culminant, după toți indicatorii.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Este ușor, pentru jurnalist, să facă un interviu cu Doina Azoicăi. Profesor universitar, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, medicul epidemiolog are exercițiul comunicării: „transcrie” pe înțelesul profanilor datele științifice ursuze.
Iar în acest moment sunt multe de „transcris”. Veți vedea, veștile sunt și bune, și rele. Avem de ce să fim optimiști, dar și motive să rămânem prudenți.
O mulțime de întrebări și puține răspunsuri: de ce Occidentul a depășit vârful pandemiei, iar noi nu? De ce epidemia are evoluție oscilantă? Cât mai durează totul?
În ultimele săptămâni, întrebările legate de pandemia COVID-19 s-au îngrămădit în capul oamenilor, iar explicațiile s-au rărit.
De ce țările din Vest au relaxat măsurile restrictive începând cu 4 mai, iar România se mai așteaptă aproape două săptămâni?
De ce evoluția pandemiei are această evoluție bizară, asemănătoare dinților unui fierăstrău, excelent motiv pentru conspiraționiști ca să mai arunce un braț de vreascuri pe foc?
Cât mai durează toată povestea asta?
Ce se va întâmpla la toamnă?
Publicația ziaristii.com a apelat din nou la Doina Azoicăi, după interviul publicat la începutul pandemiei, pentru a lămuri “noile” probleme. Răspunsurile la întrebările de mai sus, dar și la alte chestiuni, le puteți citi în continuare.
Epidemiolog Doina Azoicăi: “În toamnă va veni un al doilea val epidemic, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută!”
Prof. dr. Doina Azoicăi
– Ziaristii.com:Doamnă doctor, de ce atât la noi, cât și la nivel mondial, epidemia de coronavirus are evoluție în formă de fierăstrău? Numărul de cazuri noi atinge un vârf, coboară câteva zile, apoi urcă din nou, iar ciclul pare să se reia la nesfărșit. – Dr. Doina Azoicăi: Este o formă mai particulară de evoluție a unui fenomen epidemic sau pandemic. Dar este foarte strâns legată de mai mulți factori. Adică este în funcție de numărul testărilor, de numărul de persoane care se adresează. Pentru că testările acestea nu se fac la toate cazurile potențial infectate. Sunt persoane asimptomatice care din întâmplare sau dintr-o conjunctură ajung la diagnostic. Sau sunt persoane care se prezintă într-o anumită perioadă într-un număr mai mare pentru că nu s-au respectat regulile de distanțare și se mai ridică aceste vârfuri.
– Am înțeles. – Noi nu putem, ca la alte boli cu o simptomatologie clară, evidentă, să facem diagnosticul cumulat, precis, la toți la fel, în momentul în care se adresează serviciului medical. Mai este și, posibil, o particularitate a evoluției fenomenului. Dar, atât timp cât stările acestea sunt variabile și neconstante… Adică sunt multe situații în care populația are simptome, dar nu li se face testare. După o perioadă de timp mai vin bani pentru teste, mai apare un aparat undeva și crește numărul cazurilor pentru că a variat elementul ăsta care nu ține neapărat de fenomenul biologic în sine.
„Am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf”
– Pe de altă parte, văd că și evoluția pe zile a numărului de decese are aceeași formă de fierăstrău. – E o particularitate a acestui fenomen pe care noi acum îl cunoaștem. La decese, lucrurile sunt oarecum mai stabile. Adică se declară decesul (n.r. – din cauza coronavirus) în momentul în care s-au făcut și testările și s-a confirmat că a fost direct prin COVID. Sunt decesele care survin mai ales în terapie intensivă. Nu la toți cei infectați în ziua 1 a survenit decesul în ziua a 7-a. La alții s-a produs în ziua a 5-a, la alții în ziua a 14-a, la alții în ziua 28. Deci ține de individualitatea cazului. S-a introdus metoda aceasta cu imunoglobulinele, cu plasma cu imunoglobuline de la convalescent. Sigur că asta a mai scăzut rata deceselor. Deci, trebuie luată în calcul și individualitatea fiecărui caz.
– Am înțeles. – Realitatea este că, atunci când sunt multe cazuri care intră în terapie intensivă, dacă intrarea este mai mare, atunci numărul de decese, adică ieșirea, poate fi mai mare. Dar nu în același timp, ca să înregistreze doar un vârf, iar să se liniștească lucrurile. Fiecare are o evoluție particulară.
– O altă chestiune: de ce au spus autoritățile că în România și alte câteva țări din Europa încă nu s-a depășit vârful pandemiei, spre deosebire de majoritatea țărilor de pe continent? – Pentru că a fost momentul Paștelui, când ne-am așteptat să fie mai multe cazuri, și nu s-a confirmat acest lucru… Lumea probabil că a respectat regulile, la modul general vorbind, că nu facem acum referire la diverse cazuri particulare. Apoi, a fost momentul 1 mai, când, la fel, lumea a fost liberă și autoritățile s-au așteptat ca după aceea, cel puțin 5-10 zile, să crească numărul de cazuri… De aceea sunt prudenți în a spune. Deci am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf.
„Opinia mea este că autoritățile au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune”
– Înțeleg. – Ceea ce au declarat, însă, cu toții – pentru că nu toți au spus că n-am atins vârful…
– Autoritățile europene au declarat lucrul acesta. Că pandemia scade în Europa, mai puțin România, Bulgaria și încă vreo 3-4 țări… – Pentru aceste țări, inclusiv noi, au intrat mai târziu în fenomenul acesta! Adică este o decalare și între zone. Știți foarte bine, Italia a intrat cu două sau chiar trei săptămâni înaintea noastră în pandemie. Și atunci, ținând cont de o perioadă de evoluție, ei au spus că în unele țări n-a trecut suficient timp ca să spunem că s-a depășit vârful. În România, însă, am spus cu toții, suntem într-o perioadă de stabilitate. La noi, lucrurile n-au mers ca-n Italia, cu creșterea aceea exponențială. Este o diferență foarte mare între noi și Italia. Ce-a fost acolo, cu 20.000 de decese…
– Chiar 29.000. – Una e să ai 29.000 de decese, alta e să ai 7-800 sau 1.000, la câte vom ajunge, probabil, și noi. La ei a fost o evoluție exponențială. La noi a fost o evoluție lentă, logaritmică, o evoluție care nu a avut așa mare anvergură. Noi am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. Autoritățile au avut o foarte mare influență asupra evoluției prin măsurile pe care le-au luat și prin fermitate. Chiar dacă unii spun că n-a făcut cutare, n-a făcut cutare… Că așa este omul! Dar opinia mea este că ei au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune. Dovadă că am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. De aceea ceilalți spun că așteaptă să vadă vârful pentru România și aceste câteva țări. Se așteaptă ca noi să fim încă în plin proces epidemic. Oricând pot să apară creșteri. Noi suntem într-o situație stabilă. Nu spun platou, pentru că platoul înseamnă să avem în fiecare zi același număr de cazuri. Dovadă că n-avem același număr de cazuri. Noi suntem într-o situație stabilă, raportat la numărul de cazuri pe săptămână. De aceea au considerat că, din punct de vedere epidemic, România încă este într-o perioadă în care poate să înregistreze fenomene de tip vârf. La noi, încă evoluează epidemia.
„Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește”
– La genul acesta de epidemii există un orizont de timp estimat la care se poate spune că se va încheia totul? Am văzut că un profesor israelian susținea că, după 70 de zile, epidemia trece de la sine. Citeam că, în Bizanț, ciuma lui Iustinian, de la 500 și ceva, a început să se stingă după câteva luni. Apoi a revenit. La fel a fost în Atena antică în timpul unei epidemii, nu e clar dacă de tifos sau de variolă… – Știți ce se întâmplă, e foarte greu să vă spun că eu dețin adevărul absolut și că explicația mea e cea mai bună. Dar eu știu așa, ca empidemiolog și ca om care m-am luat după teorie: un fenomen din acesta epidemic începe să scadă, sau se stinge, în momentul în care 70% din populație trece prin boală, în situația în care nu există un vaccin pe care să-l administrez și să imunizez populația așa. Deci suntem în fața unui fenomen natural, de evoluție naturală, că n-avem cum să-l influențăm când n-avem vaccin. Acest fenomen natural poate să scadă sau să se diminueze influențat de trei factori: 1. Imunizarea naturală – v-am spus, 70% din populație, dacă trece în mod natural prin boală, nici virusul nu mai găsește organisme receptive.
Mediul înconjurător – dar aici e cu semn de întrebare. Adică se reduce când cresc temperaturile. Contraargumentul este Brazilia, unde temperaturile sunt mai mari, dar numărul cazurilor este mare.
3. Aplicarea măsurilor de prevenție foarte stricte. Cum au fost la noi ordonanțele. Sigur că aceste ordonanțe au limitat foarte mult extinderea fenomenului.
Aceștia sunt, deci, cei trei factori mai rigizi, mai pragmatici. Dar pe lângă acești factori care pot influența curba cazurilor mai sunt și alte aspecte. Se consideră că în biologie și în fenomenele acestea naturale există o anumită ciclicitate.
– Da. – Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește în mod aleator, nelegat de factorii ceilalți. E o ciclicitate dată de variabilitatea fenomenelor biologice. Eu posibil să fie și în cazul acestui coronavirus o evoluție naturală care ține de caracteristicile virusului. Dar eu nu aș afirma, adică nu sunt convinsă că această pandemie durează 70 de zile, apoi gata, se termină! Ce calcul, ce element avem să credem că va dura 70 de zile? La ciumă a ținut 3 luni, la altă epidemie a ținut 6 luni. Dar este posibil, într-adevăr, să fie acest fenomen firesc, natural, ca la un imperiu, să zicem, crește, se extinde, apoi descrește. E o ciclicitate pe care o pun pe seama, să zic, a hazardului.
„Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1”
– Ultima chestiune: pe ce bază au luat țările occidentale decizia de a relaxa restricțiile și a reporni economia, în condițiile în care au în continuare mii de noi cazuri de infectați în fiecare zi? Spania a avut ieri 2.000 de cazuri noi. Italia -1.000, dar a dat drumul la treabă din 4 mai. Cum au stabilit că nu mai e pericol? – Ei au avut rată foarte mare de îmbolnăvire. Adică este exact ce vă spuneam mai devreme… Ei și-au…
– S-au apropiat mai repede de plafonul de 70%? – Da, și-au epuizat mai repede cohortele de receptivi prin faptul că a fost o îmbolnăvire în masă. Ei consideră că rata aceasta de îmbolnăvire scade. Și, într-adevăr, este indicele acela de reproducere a bolii, care se calculează. Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1. Și atunci, ei calculează, când au ajuns la acest indice de reproducere a cazurilor sub 1, estimează că nu vor mai fi evenimente atât de dramatice.
– Nu m-am gândit la asta. – Dar și noi am ajuns la un indice mai scăzut față de acum câteva săptămâni.
“Sunt considerentele medicale, dar și cele de altă natură, când se decide reînceperea activității. Deja populația nu mai suportă restricțiile. Mai este și economia…”
– Cam pe unde suntem? – N-am mai calculat în ultimele zile, dar nu depășim 1. Vorbesc despre indicele de reproducere a cazurilor.
– Asta poate să însemne că și la noi un număr suficient de mare de oameni a trecut prin boală și s-a imunizat? – E posibil, e posibil… Nu vreau să declar nimic pentru că nu am datele în față. Dar, oricum, pe de o parte se calculează nu doar numărul de cazuri și de decese, ci și indicatorii aceștia indirect estimați, care pot să dea un profil al evoluției epidemiei. Pe de altă arte, mai sunt modelele matematice, care sunt și ele în considerare. Se iau în considerare mai multe variabile. Aceste modele matematice ne pot da o prognoză. Că nu e sigură 100% prognoza respectivă… Nimic nu poate fi 100% sigur într-un fenomen din acesta natural și necunoscut încă. În sfârșit, mai este considerentul unor elemente nemedicale. Adică populația déjà, psihologic, nu mai suportă presiunea. Și nu poți să ții sub presiune o populație care déjà nu mai răspunde la restricțiile acestea. Acum nu mai rezolvi nimic, degeaba îi mai ții sub presiune, creezi doar o frustrare socială. Și mai este considerentul economic. Dacă menții astfel de măsuri restrictive, ne putem aștepta – și nu o spun eu, ca medic, ci o spun cei care analizează fenomenele economice și sociale – la un dezastru social și economic. Deci, punându-le cap la cap, nu sunt doar considerente medicale în aceste decizii. Ele țin de politică.
– Aveți dreptate. – Se iau în considerare mai multe elemente.
“Deja nu mai suntem la începutul fenomenului. Într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare populație a trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus”
– Acum chiar ultima chestiune: Raed Arafat mi-a spus, într-un interviu acordat acum vreo două săptămâni, că e posibil să avem în toamnă revenirea acestei epidemii. – Da, da!
– Ținând cont de ce mi-ați spus mai devreme, că populația se va imuniza, până la urmă, de ce ar mai reveni în toamnă epidemia? – Pentru că, dacă este un virus respirator… Aceste virusuri au o ciclicitate. Adică sunt momente în care crește agresivitatea sau patogenitatea acestor virusuri. Iar în perioada rece a anului, în mod natural, redevin patogene. Am mai declarat, și-mi susțin declarația, virusul acesta nu va muri. El va rămâne să circule în continuare.
– Dar nu va întâlni, cum îmi spuneați, oameni déjà imunizați, trecuți prin boală și vindecați? – Ba da. De aceea am spus, toți cei care suntem implicați, în domeniul medical, că e posibil să fie un al doilea val în toamnă, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută decât cea a primului val.
– Interesant. – Pentru că deja nu mai suntem la începutul fenomenului, când toată lumea este – vorbesc la nivel mondial – netrecută prin această experiență. Sigur că, într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare din populațiile de pe Pământ au trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus. Și atunci ne așteptăm să mai fie o manifestare de tip epidemic. Dar, pentru că populația este déjà, să zicem, antrenată, adică o parte dintre oameni au trecut prin boală, fenomenul ne așteptăm să nu mai fie atât de intens ca în momentul în care a intrat pentru prima dată în circulație virusul. Am fost decalați. Prima a fost China. Pe urmă, Europa. Apoi, Statele Unite și celelalte continente. Dar, deja, virusul a măsurat o parte din populație. Dar, sigur, și asta e o prezumție, pentru că întotdeauna am comparat cu gripa. Nu întotdeauna a mers în paralel: nu tot ce am experimentat cu gripa s-a adeverit și în cazul coronavirus. De aceea totul este luat ca o probabilitate. Noi nu am mai trecut, de fapt, printr-un asemenea fenomen! Dar, la gripă, așa se întâmplă. Anual, începând cu septembrie și până în luna aprilie, este sezon epidemic de gripă. În fiecare an ne așteptăm. Sigur că nu în fiecare an e epidemie, dar noi suntem atenționați că în această perioadă pot să crească. Asta nu înseamnă că, de exemplu, în luna august nu vor fi cazuri de gripă. Avem, dar puține și în forme ușoare, pentru că și agresivitatea sau patogenitatea virusului e mai redusă din considerente de factori externi.
– Vă mulțumesc, e clar, am lămurit niște lucruri! – (Râde) Ei, nu e clar! Să știți că acest fenomen coronavirus este nou pentru toată lumea, inclusiv pentru specialiști!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cu toții – la nivel mondial – luptăm împotriva acestui coronavirus. Este ceva uman să luptăm împotriva acestui coronavirus. E uman să fim uniți. România ajută, în acest sens, Republica Moldova. E ceva absolut normal. Avem enorm de mult în comun (limbă, tradiții, istorie).
Acest ajutor, însă, nu este bun pentru socialiștii lui Dodon. De ce? Tocmai pentru că vine din România. Ei spun că aceasta este „propagandă românească”. Dar cea care vine din Rusia ce este?
Însă cine înjură România? Toți socialiștii lui Dodon, care înjură pe față România, au pașaport românesc în buzunar. Asta înseamnă că au cetățenie. Se pare că România e pentru ei mumă, dar ei se comportă ca o ciumă (roșie). Asta, ca să nu uităm că primarul socialist al Chișinăului, Ivan Ceban, se întâlnește frecvent cu doamna Firea. Asta, în timp ce mulți români adevărați – care chiar ar merita – nu dețin cetățenia română.
Îmi povestea o cunoștință din Chișinău, care e avocată (deci e în domeniu), cum se comportă statul român. Îmi spunea, aproape plângând: „Paule, ce mai vrea statul român să demonstrez? Să îmi scot sângele?!”. E dureros să vezi cum cei care înjură România au pașaport românesc, dar cei care o iubesc nu au.
Să ne aducem aminte și de școlile românești din regiunea transnistreană. Am cunoscut o doamnă profesoară de acolo (din motive de securitate nu o să-i dau numele), care mi-a explicat cum trec ei Nistrul. Mi-a arătat pașaportul sovietic cu care trece Nistrul. Da, nu am scris greșit: pașaportul sovietic. L-am văzut cu ochii mei.
E dureros ce se întâmplă cu acele școli. Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, a fost odată reținut când trecea Nistrul cu salariile profesorilor la el. Directorii acelor puține școli românești din regiunea transnistreană sunt vânați de așa-zisele autorități transnistrene. Asta, în timp ce soția actualului așa-zis lider de la Tiraspol, Krasnoselski, deține pașaport românesc.
Aceste articole nu le scriu ca să critic România. Aceste articole le scriu ca să prezint niște adevăruri dureroase. Aceste articole vreau să vindece aceste răni. Aceste articole vreau să fie ca un medicament. Un medicament poate fi rău la gust, dar te vindecă. Nu spun că România nu trebuie să mai ajute Republica Moldova, ba din contră, doar că trebuie făcut totul calculat și pragmatic. Actualul ajutor medical este unul făcut foarte bine.
Paul Szasz Sebeș
(Opiniile îmi aparțin și nu implică redacția Ziaristii.com)
Apariția unor noi focare de infecție cu noul coronavirus și relaxarea vizibilă la nivelul întregii populații ar putea duce la o prelungire a stării de urgență, avertizează Ionel Dancă, șef al cancelariei premierului Ludovic Orban.
Anunțul vine aproape simultan cu cel al ministrului sănătății, Nelu Tătaru. Acesta din urmă a menționat că se așteaptă ca epidemia să revină în forță în România în perioada octombrie-decembrie a acestui an.
“Există inclusiv posibilitatea prelungirii stării de urgență.” Duminică, în România s-a înregistrat cel mai mare număr de noi infecții începând din 22 aprilie
„Este clar că, luând în calcul evoluția epidemiologică din ultimele zile, nu trebuie sa ne grăbim cu măsurile de relaxare. Scenariile pe care le-am avut în lucru de la începutul crizei ne arătau o creștere a numărului de cazuri în a doua jumătate a lunii aprilie. Situația rămâne în continuare riscantă. (…) Acest lucru depinde de evoluția infecțiilor. În ultimele zile, în ciuda tuturor recomandărilor și pe fondul relaxării populației, au apărut noi cazuri și focare. (…) Din păcate, nu putem să luăm decizii de relaxare doar din perspectiva nerăbdării populației. Există toate scenariile pe masă. Există inclusiv posibilitatea prelungirii stării de urgență, există scenariul modificării acestei situații și declarării stării de alertă, așa cum există și posibilitatea renunțării la starea de urgență”, a afirmat Dancă la postul de televiziune Digi24.
Până astăzi (3 mai), la prânz, în România se înregistraseră oficial 13.163 de cazuri de infectare cu coronavirus și 790 de decese. Partea proastă – care probabil a și generat aceste reacții prudente – este că, în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 431 de cazuri noi depistate în urma a 5.000 de teste.
Este cel mai mare număr de noi infecții raportat după 22 aprilie – adică în ultimele două săptămâni. Vestea proastă vine după mai multe zile în care trendul fusese vizibil descrescător. Președintele Iohannis și alți membri ai guvernului au invocat, în ultima săptămână, posibilitatea unei relaxări a restricțiilor începând cu 15 mai. S-a avansat ideea că starea de urgență nu va fi prelungită, iar activitatea economică va fi reluată, cu unele precauții.
Restaurantele și mallurile rămân închise, e posibil ca părinții să-și poată scoate copiii în parc
Acum, optimismul pare să fi fost frânat. „Conform scenariilor, sunt anumite zone care prezintă un risc ridicat de răspândire a infecțiilor și, în ciuda așteptărilor populației, locuri cum sunt restaurantele, mallurile nu vor fi în prima linie a măsurilor de relaxare. Ne gândim să dăm părinților posibilitatea de a ieși în parc la plimbare cu copiii, menținând locurile de joacă închise”, a adăugat Dancă.
Scenariul unei reveniri a epidemiei de coronavirus nu e de neglijat. În Singapore, acum câteva zile, a izbucnit pe neașteptate un nou val de infecție, înregistrându-se 2.500 de cazuri în doar două zile.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ziua de miercuri, 11 martie, a bătut toate recordurile cazurilor de coronavirus confirmate: 18 persoane infectate, mai mult dect dublu față de ziua anterioară (8), care dublase recordul precedent (4). Prin bilanțul de miercuri, numărul total al cazurilor de COVID-19 din România a crescut cu 62% (de la 29 la 45).
Ultimele 9 cazuri ale zilei au fost:
un bărbat de 52 de ani din Constanța;
un lot de 5 bărbați (de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani) aflați în carantină la Arad, după ce au intrat în țară luni, 9 martie, venind din Italia;
un bărbat de 20 de ani din Iași;
alți doi bucureșteni, dintre care un contact direct al fiului „milițianului” Nelu Lupu.
Bărbatul din Constanța declară că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.
Cei 5 bărbați din Arad sunt contacți ai altui bărbat din Arad, aflat și el în carantină, care a fost testat pozitiv marți seara.
Numărul cazurilor la nivel național a ajuns astfel la 47, dintre care 20 în București.
Dintre cei 47 de pacienți, 7 au fost declarați vindecați și au fost externați.
Jumătate dintre cazurile de miercuri ale Capitalei (4 din 8) au legătură directă cu „milițianul” iresponsabil (în vârstă de 60 de ani) venit din Israel. În total, acesta are pe conștiință 10 cazuri, jumătate dintre cele 20 ale Bucureștiului (5 doar în familia sa).
Bilanțul zilei de miercuri: 18 cazuri
o femeie de 43 de ani din București (doctorița de la Spitalul Gerota, infectată de „milițianul” Nelu Lupu – 60 de ani)
un bărbat de 42 de ani din Iași (revenit recent de la Veneția)
un bărbat de 38 de ani din Iași (în contact cu un caz confirmat în Varșovia)
un bărbat de 55 de ani din București (a 8-a persoană infectată de „milițianul” Nelu Lupu)
un bărbat de 31 de ani din București
o femeie de 53 de ani din Covasna (revenită recent din Italia)
un bărbat de 56 de ani din București (revenit recent din Israel)
un bărbat de 47 de ani din București (revenit recent din Germania)
o femeie de 54 de ani din București (a 9-a persoană infectată de „milițianul” Nelu Lupu)
un bărbat de 52 de ani din Constanța
un bărbat de 22 de ani aflat în carantină la Arad (venit din Italia)
un bărbat de 30 de ani aflat în carantină la Arad (venit din Italia)
un bărbat de 34 de ani aflat în carantină la Arad (venit din Italia)
un bărbat de 36 de ani aflat în carantină la Arad (venit din Italia)
un bărbat de 57 de ani aflat în carantină la Arad (venit din Italia)
un bărbat de 20 de ani din Iași
o femeie de 63 de ani din București (contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie
un bărbat de 48 de ani din București (contact direct cu fiul „milițianul” Nelu Lupu).
Distribuția pe județe a celor 47 de infectați din România: București (20), Arad (6), Timiș (5), Hunedoara (3), Iași (3), Caraș-Severin (1), Mureș (1), Covasna (1), Maramureș (1), Gorj (1), Olt (1), Buzău (1), Galați (1), Suceava (1), Constanța (1).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un italian în vârstă de 72 de ani a fost depistat ca fiind bolnav în urma infestării cu coronavirus. Acesta e internat într-un spital din provincia Rimini, pe coasta de est a Italiei. Autoritățile medicale au descoperit că acesta venise de curând din România.
„Persoana în vârstă de 72 de ani, din Cattolica, provincia Rimini, care s-a întors de curând din România este în prezent internată în spitalul regional. Autoritățile medicale efectuează controale asupra membrilor familiei și a persoanelor care călătorit cu el. Există patru noi cazuri depistate și în regiunea Emilia-Romagna, care aduc numărul persoanelor infectate pe teritoriul regional la 23”, se arată în cotidianul italian Corriere Romagna.
Autoritățile din România au fost luate prin surprindere de informația publicată de cotidianul italian și, acum, încearcă să descopere cine e, dacă și care a fost traseul lui prin țara noastră.
„Cu privire la informațiile vehiculate în mass-media referitoare la confirmarea unui caz de infecție cu COVID-19 în Italia, Rimini, MAE, prin intermediul Ambasadei României la Roma a întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale pentru obținerea unor informații suplimentare, inclusiv cetățenia pacientului și cu privire la eventuala ședere a acestuia pe teritoriul României. În baza informațiilor obținute vor fi întreprinse măsurile necesare pe teritoriul României”, se arată într-un comunicat al MAE, citat de Digi 24.
Până acum, nicio persoană cu coronavirus nu a fost depistată pe teritoriul României deși au fost zeci de alarme false.
În Italia sunt 288 de persoane infestate, 7 au decdat în urma complicațiilor provocate de coronavirus. La nivel global sunt 80.354 de cazuri, 2.707 decese, iar 27.898 persoane infestate s-au însănătoșit.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România se califică în grupa mondială a Cupei Davis la tenis în urma abansonului anunțat de echipa Chinei. Motivul retragerii este coronavirusul care continuă să facă ravagii. În perioada 6-7 martie, la Piatra-Neamț, urma să se desfășoare întâlnirea de baraj între echipele celor două țări pentru calificarea în principala grupă valorică a competiției.
Federaţia Internaţională de Tenis a anunţat că echipa Chinei s-a retras din play-off-ul Grupei Mondiale I a Cupei Davis, programat să se desfăşoare în perioada 6-7 martie 2020, anunță News.ro.
Astfel, întâlnirea România – China, programată să se desfăşoare la Piatra-Neamţ, nu se va mai disputa, iar naţionala masculină a României s-a calificat în Grupa Mondială I a Davis Cup.
Următorul meci al României va avea loc în luna septembrie a acestui an, adversara tricolorilor urmând a fi cunoscută după disputarea meciurilor din calificările Cupei Davis şi din play-off-ul Grupei Mondiale I, din 6-7 martie 2020.
Studiu medical amplu despre coronavirus (Covid-19). Cine este cel mai expus la îmbolnăvire?
Autorităţile sanitare chineze au publicat un studiu despre cele peste 70.000 de cazuri de infestare cu Covid-19. Cele mai recente cifre oficiale arată că virusul a provocat 1.873 de decese şi 72.436 de cazuri de îmbolnăvire, anunță News.ro.
Datele Chinese Centre for Disease Control and Prevention (CCDC) arată că peste 80% dintre cazuri au fost uşoare, iar vârtsnicii şi cei care suferă de diverse afecţiuni sunt cei mai expuşi riscului de îmbolnăvire şi deces, citează BBC.
Cercetarea subliniază şi riscul mare la care se supun cadrele medicale.
Provincia Hubei, a cărei capitală este Wuhan, este cea mai afectată din China. Rata deceselor în regiunea în care a fost descoperit coronavirusul este de 2,9%, în comparaţie cu 0,4% în restul ţării. Per total, rata deceselor cauzate de Covid-19 este de 2,3%.
Oficialii au precizat că marți, 17 februarie, au fost înregistrate 98 de decese şi 1.886 de noi cazuri de infectare. Dintre acestea, 93 de decese şi 1.807 cazuri noi au fost în provincia Hubei. Peste 12.000 de persoane s-au însănătoşit, potrivit autorităţilor chineze.
Studiul CCDC, lansat luni şi publicat în Chinese Journal of Epidemiology, a urmărit 72.314 cazuri din China până pe 11 februarie, inclusiv cele confirmate, suspecte şi asimptomatice.
Concluzii:
80,9% dintre infecţii au fost clasificate ca uşoare, 13,8%, severe, iar 4,7%, critice;
cea mai mare rată de decese a fost înregistrată la persoane cu vârste de peste 80 de ani (14,8%);
în cazul copiilor cu vârste de până la 9 ani nu au existat decese;
în cazul persoanelor cu vârste de până la 39 de ani, rata mortalităţii a fost de 0,2%;
pacienţii care suferă de boli cardiovasculare prezintă cel mai mare risc, urmaţi de cei bolnavi de diabet, boli respiratorii cronice şi hipertensiune.
În ceea ce priveşte personalul medical, 3.019 persoane au fost infestate, iar cinci cadre sanitare au murit până în 11 februarie 2020, dată la care a fost încheiat studiul.
Punctul culminant al epidemiei a fost atins în perioada 23-26 ianuarie, numărul de noi infestări începând să scadă treptat.
Cercetătorii chinezi au avertizat că, odată cu revenirea în oraşe a oamenilor, ţara „trebuie să se pregătească pentru o posibilă revenire a epidemiei”.
Aproximativ jumătate de miliard de chinezi se află în carantină, începând cu oraşul Wuhan, iar autorităţile au impus restricţii severe de circulaţie de câteva săptămâni.
Coronavirusul a fost detectat în peste 20 de ţări, între care SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa şi Spania.
Vasul de croazieră Diamond Princess, al doilea focar de infecție după orașul Wuhan
Vasul de croazieră Diamond Princess se află în carantină în portul japonez Yokohama din data de 3 februarie după ce un bărbat din Hong Kong a fost testat pozitiv. Peste 450 de oameni dintre cei 3.700 aflaţi la bord sunt infectaţi acum.
17 români s-au aflat la bordul navei de croazieră Diamond Princess. 15 membri ai echipajului și 2 doi turiști. Unul dintre români a fost infestat cu cornavirus și se află internat în spital
Statele Unite şi-au evacuat cetăţenii, iar marţi Coreea de Sud s-a alăturat ţărilor care plănuiesc să îşi recupereze cetăţenii – Canada, Australia şi Israel.
Pe vasul Diamond Princess se află și 17 cetățeni români (15 membri ai echipajului și 2 turiști). Unul dintre ei a fost testat pozitiv și este internat într-un spital din Yokohoma. Ceilalți 16 nu sunt infestați și pot părăsi vasul, începând cu data de 19 februarie pe baza unui certificat medical emis de autoritățile japoneze.
Unui al doilea vas de croazieră, MS Westerdam, i-a fost refuzată ancorarea în mai multe porturi din Asia, de teama că la bordul său pot fi oameni infectaţi. În final, a ancorat în Sihanoukville (Cambodgia), iar nicio persoană de la bord nu a fost testată pozitiv.
Pasagerii au fost întâmpinaţi chiar de prim-ministrul Hun Sen. Niciunul nu a fost plasat în carantină. Câteva zile mai târziu, o femeie care se afla pe vas a fost testată pozitiv, când a ajuns în Malaezia. Mai multe ţări au transmis că nu primesc turişti străini care s-au aflat pe acel vapor.
În prezent, pe MS Westerdam, se află 255 de pasageri şi 747 de membri ai echipajului. Peste 400 dintre ei au fost trimişi la un hotel din capitala Phnom Penh, pentru a aştepta rezultatele.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vahid Hambo este un jucător finlandez de fotbal, 22 de ani, care a petrecut un sezon la echipa Astra Giurgiu, condusă de milionarul Ioan Niculae. Fotbalistul consideră experiența din România cea mai dură și ciudată din cariera sa.
Într-un interviu acordat unei publicații din Finlanda, Hambo, jucător selecționat în echipa națională de tineret, a povestit despre experiența sa din țara noastră, spunând că a fost una de groază. A povestit cu patronul venea în vestiarul echipei și le promitea prime pe care, apoi, nu le mai plătea niciodată.
Condițiile de antrenament de la clubul din Giurgiu erau sub orice critică: „am alergat pe câmp, printre vaci”, a declarat jucătorul.
Finlandezul a fost șocat de Denis Alibec, vedeta echipei Astra, care venea la antrenament cu o mașină McLaren de 200.000 de euro, dar care le declara jurnaliștilor că n-are bani de benzină și că-i cere mamei lui.VIDEO. Mașina lui Denis Alibec la care a făcut referire forbalistul finlandez.
Jucătorul nu a înțeles nimic din antrenamentele de la Astra. Era o diferență de la cer la pământ din pregătirea lui din adolescență și ce găsea la Giurgiu. „Nu aveam sală de forță, nu exista bandă de alergare. pregătirea o făceam pe câmp”, își amintește el.
„În meciurile din deplasare, jucătorii sperau să se cazeze în locuri unde exista căldură. Dacă nu se întâmpla asta, jucătorii dormeau îmbrăcați. Erau păianjeni și gândaci pe pereți. Televizoarele erau cu tub, nu cu ecran plat”, a povestit fotbalistul finlandez.
În Finlanda, sportul și educația sunt două domenii în care statul investește enorm. Tinerii din această țară beneficiază de condiții excelente pentru a face și mișcare și pentru a învăța.
La testele PISA din 2018, elevii de 15 ani au obținut o medie de 520 de puncte la înțelegerea unui text scris, față de media de 480 obținută de statele participante. Această diferență arată performanța sistemului de educație din această țară. România a obținut doar 428 de puncte, cel mai slab rezultat de până acum.VIDEO. De ce sistemul de educație finlandez e cel mai bun din lume?
„Viitorul e singura echipă care joacă fotbal. În echipa lui Hagi toți au salarii mici. Nimeni nu e deasupra și le-a interzis jucătorilor să dețină mașini scumpe și să își facă tatuaje”, a mai declarat Vahid Hambo, vorbind despre calitatea fotbalului din România.
Dacă vă întrebați de ce e atât de mare diferența dintra țara nordică și România în ce privește calitatea vieții, acest exemplu arată că unele dintre cele mai importante cauze sunt lipsa de modestie și de seriozitate în ce privește viața de zi cu zi.
Vahid Hambo joacă acub la în liga finlandeză, la un club din Lahti și nu mai vrea să audă de fotbalul din România.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La câteva zile de la izbucnirea epidemiei, primul caz de persoană suspectă de îmbolnăvire apare și în România. Răspândirea infecției este extrem de rapidă. Un tânăr de 24 de ani care studiază în China s-a întors în țară în urmă cu 8 zile. A acuzat febră și dureri musculare. Este din Bacău și a fost internat de urgență la Matei Balș, în București.
„Din ce date avem la acest moment, este vorba despre un tânăr de 24 de ani, care studiază în China și care a venit în Bacău în urmă cu opt zile. A acuzat febră inclusiv în avion, dar ulterior nu a mai avut stare febrilă. În schimb a tușit, iar acum s-a prezentat la UPU cu dureri musculare, care pot fi și un efect secundar al acestei tuse. A fost introdus în camera de izolare, i se efectuează toate investigațiile necesare, s-a luat legătura și cu Institutul Matei Balș, așteptăm rezultatele”, a declarat Alin Năstasă, directorul Direcției de Sănătate Publică Bacău, pentru Deșteptarea.ro.
Tânărul a fost internat pentru prima dată în Spitalul Județean din Bacău. După ce starea lui s-a agravat, a fost trimis de urgență la București.
Epidemia provocată de noul tip de coronavirus are epicentrul în orașul Wuhan, China. Acesta, alături de alte orașe din China au fost închise de autorități și se află sub pază militară. Până luni dimineața, muriseră ca efect al infecției 80 de persoane, câteva mii fiind bolnave.
S-au instituit măsuri de protecție și pe aeroporturile din România. Călătorii sunt controlați, iar temperatura corpului e măsurată. La primele semne de îmbolnăvire sunt chemate autoritățile medicale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După-amiaza de sâmbătă a adus primele spaime că noul virus din China a ajuns și în România, adus de un pasager israelian care anterior fusese în China. Ministerul Sănătății a precizat că pacientul nu este suspect de infecție cu coronavirus, deoarece călătoria lui în China a fost în urmă cu 3 luni.
Ajuns la Bucureşti sâmbătă după-amiază cu o cursă Ryan Air care venea de la Tel Aviv, israelianul a fost preluat de echipaje medicale, după ce a acuzat că are simptome gripale, și a fost transportat la Institutul „Matei Balș”.
„Astăzi, 25 ianuarie, comandantul cursei Ryan Air de pe ruta Tel Aviv – București a solicitat prezența unei echipe medicale la aterizare, ca urmare a faptului ca un pasager prezenta unele simptome de gripă. Aeronava a aterizat la ora 15.51 și, după intervenția serviciului medical al aeroportului, pasagerul a fost preluat de o ambulanță 112 și transferat la Spitalul «Matei Balș»”, au comunicat oficiali ai Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB).
Toate măsurile au fost luate în conformitate cu protocolul și procedurile medicale în vigoare. Ca urmare a verificarilor efectuate de personalul specializat al autorității în domeniu, ceilalți 178 de pasageri au fost debarcați pe flux normal.
Pasagerul suspectat este cetățean israelian și a spus că a fost în China, dar în urmă cu cel puțin trei luni.
Surse citate de Adevarul.ro susțineau că pasagerul ar fi suspect de infecție cu noul coronavirus.
Ministerul Sănătății a precizat însă, puțin mai târziu, că pacientul nu este suspect de infecție cu coronavirus, deoarece a călătorit în China în urmă cu suficient de mult timp (peste trei luni) încât să se afle în afara oricărui pericol.
„Un cetățean israelian, în vârstă de 23 ani, a aterizat pe Aeroportul «Henri Coandă» acuzând simptome gripale. Un echipaj SABIF îl transportă la Institutul Național «Matei Balș» pentru asistență medicală de specialitate. Menționăm că tânărul nu este suspect de infecție cu noul coronavirus, deoarece a călătorit în China în urmă cu mult timp (cel puțin trei luni)”, a precizat Ministerul Sănătății.
Și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a confirmat că israelianul nu este suspect de a fi infestat cu coronavirusul chinez.
„A fost o alarmă falsă, în sensul în care persoana a fost în China acum 2-3 luni, nu acum. El acum vine din altă parte. Deci, faptul că a fost acum 2-3 luni nu mai este motiv de alertare și nu mai e nicio problemă”, a afirmat Raed Arafat, potrivit Mediafax.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
