ziaristii.com

Etichetă: românia

  • Calcă pe cadavre. În timp ce virusul revine puternic, PSD cere redeschiderea bisericilor și a cârciumilor. Zice că va vota contra stării de alertă

    PSD va vota împotriva prelungirii stării de alertă și cere redeschiderea imediată a bisericilor și restaurantelor din hoteluri, a anunțat duminică Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al partidului. Comunicarea a fost făcută aproape simultan cu cea a autorităților medicale, care au raportat cel mai mare număr de cazuri noi de coronavirus consemnat în România din 9 mai încoace.

    Social-democrații, care au susținut necondiționat, alături de Pro România, teoriile propagandei rusești privind epidemia, spun că totul e o făcătură și că, de fapt, Occidentul vrea să distrugă economia României.

    În timp ce România marchează cel mai mare număr de infectări de după 9 mai, PSD anunță că va vota contra stării de alertă și cere redeschiderea bisericilor

    Printre lucrurile cerute de PSD este implementarea unei stări “intermediare”, care să asigure “tranziția către normalitate”.

    Lucian Romașcanu a afirmat, într-o conferință de presă, că „e necesară deschiderea spitalelor pentru populație, stoparea numirilor de coafeze pe funcții bănoase. Noi am decis, în primă instanţă, iar decizia finală va fi luată mâine în cadrul Comitetului Executiv al PSD, să susţinem o stare intermediară, pe o perioadă strict limitată în timp, care să asigure tranziţia la normalitate şi care să conţină strict măsurile pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi nimic mai mult“.

    Totul n-ar trebui să dureze mai mult de 15 zile, iar redeschiderea bisericilor și a restaurantelor din hoteluri sunt capitale, consideră PSD.

    „Deschiderea bisericilor, foarte importantă! Şi, trebuie să fie găsită o soluţie, astfel încât hotelurile să poată beneficia de deschiderea restaurantelor“

    Partidul a perfectat, în ultimii ani, înțelegeri oculte cu capii bisericii ortodoxe, sprijinind “referendumul pentru familie” și construcția Catedralei Mântuirii Neamului cu sute de milioane de lei.

    În schimb, preoții au îndemnat alegătorii să voteze PSD și au atacat public Opoziția.

    „Durata măsurilor, tranzitorie, să fie de maximum 15 zile. Deschiderea spitalelor pentru pacienţii non COVID. Toate achiziţiile publice se vor face transparent cu licitaţie. Este un comentariu al Guvernului că acest lucru ar împiedica acţiunea imediată în caz de nevoie. În trei luni de zile de stări de urgenţă şi stări de alertă nu au reuşit să facă achiziţiile necesare pentru echipamentele de protecţie, nici măcar beneficiind de proceduri simplificate, nu vedem cum ar putea să-i încurce acest lucru de acum încolo. Deschiderea bisericilor, foarte importantă! Şi, trebuie să fie găsită o soluţie, astfel încât hotelurile să poată beneficia de deschiderea restaurantelor din unităţile hoteliere având în vedere că începe sezonul, iar mulţi dintre cetăţenii care au achiziţionat pachete turistice le-au achiziţionat împreună cu serviciile de masă. Astea vor fi măsurile pe care vom încerca să le introducem în lege şi fără acestea Partidul Social Democrat nu va vota legea trimisă în Parlament”, a cerut Romașcanu.

    PSD și Pro România s-au aliat cu Rusia în promovarea teoriilor conspiraționiste

    Aproape simultan cu acest discurs al PSD, autoritățile medicale raportau 320 de noi cazuri de coronavirus în ultimele 24 de ore. E cel mai mare număr de infecții consemnate după 9 mai. Medicul Virgil Musta a avertizat că, dacă trendul continuă, va fi necesară reinstituirea unor restricții.

    PSD și Pro România au chemat public românii, chiar prin liderii Marcel Ciolacu și Victor Ponta, la nerespectarea măsurilor de precauție. Cele două partide s-au aliat cu conspiraționiștii pro-ruși și au militat aproape isteric împotriva termoscanării celor care intră în clădiri, împotriva purtării măștii de protecție și a distanțării sociale. Teoria favorită este aceea că Iohannis vrea instaurarea dictaturii și ciparea obligatorie a oamenilor, iar scopul general ar fi distrugerea economiei românești.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Cele 17 țări europene pentru care, din 15 iunie, se redeschid cursele aeriene, fără izolare sau carantină

    * VIDEO. “Vă rog să informați pe domnul președinte, ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înțelegerea!” A fost odată ca-n povești, a fost în România: 30 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990

  • România e acum pregătită de valul 2 al pandemiei, după dezastrul regimului PSD. „Nu înțelegeau de ce trebuie să cumpărăm echipamente”. UE se așteaptă la revenirea virusului

    Protecția Civilă a Uniunii Europene, din care fac parte reprezentanți ai tuturor țărilor membre, se așteaptă la valul 2 al epidemiei de coronavirus. România e pregătită acum, a anunțat marți seară secretarul de stat Raed Arafat.

    Nimeni nu știe cât de puternic va fi acest nou val epidemic, dar se iau măsuri pentru ca, de data aceasta, UE să fie mai bine pregătită cu stocuri de echipamente și medicamente. România și-a umplut depozitele, după ce primul val a surprins țara cu zero stocuri pentru că regimul PSD, care a condus țara între 2017 și 2019, „nu a înțeles de ce trebuie să dăm bani pe echipamente”.

    Uniunea Europeană se pregătește de valul 2 al epidemiei. Arafat spune că acum stocurile se completează, după ce, în ultimii ani, guvernele PSD n-au făcut nimic

    Doctorul Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și secretar de stat în Ministerul de Interne, a lansat câteva avertismente și apeluri după ce a ieșit din ședința cu omologii săi din UE.

    Pe scurt, situația nu este alarmantă, dar paza bună trece primejdia rea, iar UE vrea să evite la toamnă postura din primăvară, când țările membre au fost surprinse de epidemie. „Protecţia Civilă pe plan european, cu care am avut astăzi şedinţa prin videoconferinţă – clar ne pregătim pentru valul 2. Că va fi mai puternic decât acesta, că va fi mai slab decât acesta, nu poate nimeni să spună în acest moment“, a spus Arafat marți seară, la Antena 3.

    Acesta a explicat de ce se merge pe această linie: “Cine se aşteaptă să venim şi să spunem «staţi liniştiţi, nu va fi nicio problemă», înseamnă că se aşteaptă la o declaraţie total neprofesionistă. Cine ne atacă pentru că spunem că urmează poate un val doi înseamnă că nu înţelege cu ce ne confruntăm şi trebuie să înţeleagă că noi, cei de la situaţii de urgenţă, de la sănătate publică, nu putem să spunem «staţi liniştiţi, nu va fi nimic». Noi avem obligaţia acum, mai mult, să ne pregătim, să ne pregătim stocurile, să nu ne luaţi dumneavoastră la întrebări în luna septembrie sau octombrie că de ce nu suntem pregătiţi. Pentru că exact asta e de făcut, ce nu am făcut în ani de zile acum e momentul să facem. Şi la nivel european, România fiind implicată în stocurile europene, se lucrează în acest sens“.

    Arafat spune că situația se îmbunătățește: „Și la nivel de România, stocurile noastre încep să se completeze, să se umple. Noi trebuie să vedem ca stocurile strategice să ajungă la un nivel la care, dacă intrăm într-o situaţie în care am intrat acum aproximativ trei luni, să fim mult mai bine pregătiţi”.

    În luna aprilie, în timpul primului val epidemic, Raed Arafat a dezvăluit că a atras atenția încă de anii trecuți Guvernului PSD, condus atunci de Viorica Dăncilă, că țara nu e pregătită în cazul unei situații-limită, dar nu a fost băgat în seamă.

    Când s-a cerut cumpărarea de echipamente, Dragnea și Dăncilă au strâmbat din nas: “Nu înțelegeau de ce trebuie să plătim bani să creăm stocuri”

    Mai mult decât atât, Arafat a afirmat că a întâmpinat rezistență din partea regimului PSD-Dragnea când a vrut să cumpere echipamentele necesare în cazul unei pandemii. Șefii statului român din februarie 2019 – Dragnea, Tăriceanu, Dăncilă – nu au înțeles de ce trebuie să plătim pentru echipamente, a spus Arafat.

    „De anticipat că va fi o pandemie, toată lumea o zicea. În acel exercițiu (în 2019, la nivelul UE s-a făcut o simulare a unei posibile pandemii – n. red.), concluzia principală a fost că nu suntem pregătiți pentru că nu avem stocuri strategice. Și, cu toate acestea, am întâlnit rezistență la toate nivelurile. Nu mai vorbesc numai de România, vorbesc în general, dar și în țară, oameni care nu înțelegeau de ce trebuie să plătim bani să creăm stocuri. De ce trebuie să cumpărăm cu sute de mii, poate milioane de euro echipamente și să le ținem înmagazinate. Și au început colegi să spună: «Pentru pandemie ne trebuie doar vaccinul pentru ebola…». Lumea nu a vrut să creadă, iar acum fugim după echipamente, uitați-vă la șantajul din piață!“, spunea Arafat în aprilie.

    Același lucru l-a spus și premierul actual, Ludovic Orban: “Ar fi trebuit să existe stocuri pentru a face față unei astfel de epidemii. La momentul la care am preluat guvernarea, stocurile erau zero”.

    În schimb, în mandatul premierului Viorica Dăncilă, fondul de urgență al guvernului a fost folosit pentru tot felul de cheltuieli destinate să umple buzunarele unor persoane private. Cazul banilor scoși pentru a plăti un turneu de tenis particular, sute de mii de dolari mergând în conturile unui cetățean maghiar, este elocvent.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Încă 30 de zile stare de alertă, dar cu mai puține restricții. Se pot face nunți, botezuri. Se redeschid mall-urile, nu și restaurantele

    * VIDEO. Fake-news scandalos la Antena 3, în apărarea primăriței Firea! Autoarea unei minciuni colosale: Ana Maria Roman

  • Primul oficial român care leagă campaniile antivaccin de Rusia. Orban: există “un mecanism de dezinformare care își are izvorul în afara Europei, mai spre Est”

    Premierul Ludovic Orban este cel mai înalt oficial român de până acum care ia atitudine public vizavi de implicarea Rusiei în mișcările subversive de tipul celei antivacciniste în România.

    Marți, în cadrul unei dezbateri organizate de site-ul CursdeGuvernare.ro, Orban a afirmat că este un susținător al vaccinurilor, iar România are nevoie de „campanii inteligente prin care să contracarăm toate aberațiile pe care le auzim, pe care nu știu cine le finanțează”.

    Premierul Ludovic Orban vorbește despre “un mecanism de dezinformare” susținut “dinspre Est” și pe care România trebuie să-l înfrunte

    Premierul Ludovic Orban a menționat, referindu-se la susținerea ocultă pe care o au mișcările antivacciniste, că este vorba de „un mecanism de dezinformare care în mare parte cred că își are izvorul în afara Europei, undeva mai spre Est”.

    În România, de câțiva ani, cercuri obscure și indivizi dubioși fac eforturi susținute pentru a convinge populația că există niște comploturi mondiale – întotdeauna legate de SUA și Uniunea Europeană – cu scopuri care mai de care mai malefice.

    Teoria conspirației privind o legătură între tehnologia 5G și vaccinare este una de actualitate, uimitoare prin aberațiile pe care le susține și, în același timp, pentru priza masivă la o parte a populației. Conform acestei narațiuni, oamenii vor fi vaccinați obligatoriu, cu forța, pentru a li se introduce în corp niște cipuri cu ajutorul cărora să fie teleghidați, precum mașinuțele, prin intermediul antenelor 5G.

    Epidemia de coronavirus a umflat pânzele conspiraționiștilor. S-au dezvoltat noi povestioare: virusul nu există, toată pandemia e falsă pentru ca oamenii să fie speriați, ținuți în casă cât timp sunt montate antenele 5G, apoi fie vor fi vaccinați și teleghidați (revenirea la povestea de bază), fie vor fi vaccinați pentru a fi sterilizați. Sau vor fi vaccinați pentru a fi uciși, pentru că “cineva” vrea să reducă populația lumii. Fiecare versiune a prins la câte un segment de public.

    Virusul SARS-CoV-2 a generat și un alt fir conspirațional: de fapt, ar fi un agent patogen fabricat în laborator de cineva ca să reducă populația lumii.

    În orice caz, toate versiunile converg în mesajul final: SUA și Uniunea Europeană vor răul omenirii, România trebuie să se opună vaccinării, să iasă din NATO și UE, populația nu trebuie să aibă încredere în autorități, Guvernul și medicii complotează pentru a minți și asasina oamenii.

    În urmă cu o lună, o instituție de cercetare care lucrează sub patronajul Secretariatului General al Guvernului a tras concluzia că Rusia a declanșat, odată cu epidemia de coronavirus, un puternic atac subversiv în România. S-au folosit toate narațiunile conspirative pentru a încerca să stârnească o revoltă de masă împotriva autorităților.

    PSD, Ponta și unii prelați ortodocși și-au dat mâna cu Rusia în campania subversivă

    La mișcare au luat parte atât persoane cunoscute ca fiind apropiate de Rusia, cât și membri ai PSD. Social-democrații și fostul lor lider, Victor Ponta (actualul președinte al Partidului Pro România), au avut nenumărate gesturi de frondă prin care au sfidat reglementările în vigoare. Au refuzat să poate mască în public și au făcut chiar referiri la “abuzuri”, într-o linie a discursului convergentă cu cea a campaniei purtate de Moscova în România.

    La acest atac s-au alăturat elemente ale Bisericii Ortodoxe Române – în special arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie. O atitudine similară, cu susținerea oficială a tezelor conspiraționiste, a avut și Biserica Ortodoxă Moldovenească, aflată sub controlul total oficial al Rusiei.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ce a simțit dr. Virgil Păunescu când a testat pe el însuși vaccinul anti-Covid la care lucrează: „Dureri musculare, dureri osoase, un disconfort…”

    * De ce a trecut România mai bine peste epidemie decât state mai dezvoltate? Medicul Virgil Musta: “Am limitat impactul datorită măsurilor corecte, deși dure, luate la timp”

  • De ce a trecut România mai bine peste epidemie decât state mai dezvoltate? Medicul Virgil Musta: “Am limitat impactul datorită măsurilor corecte, deși dure, luate la timp”

    Medicul Virgil Musta, devenit celebru pentru rata foarte mare de vindecări obținută la Timișoara în pandemia de Covid-19, spune că România a gestionat mai bine situația decât alte state datorită măsurilor dure luate din timp.

    La începutul crizei, în martie, marea temere a tuturor a fost că țara noastră, cu un sistem medical ineficient și depășit, va înregistra un bilanț catastrofal. N-a fost așa, dimpotrivă, iar absența unui număr mare de victime a alimentat, în scurt timp, o teorie a conspirației, mulți oameni arătându-și neîncrederea în veridicitatea bolii.

    Virgil Musta: „Acest lucru se datorează, cel mai probabil, măsurilor corecte, deși dure, luate la timp, dar și modului în populația le-a înțeles și respectat”

    În fapt, explicația era – ca de obicei – cea mai la îndemână. Medicul Virgil Musta, epidemiolog, spune că România s-a descurcat bine „comparativ cu multe țări din vestul Europei, țări mult mai dezvoltate ca noi din punctul de vedere al infrastructurii medicale, dar care au fost depășite de situație și au înregistrat foarte mulți morți”. În opinia acestuia, „acest lucru se datorează, cel mai probabil, măsurilor corecte, deși dure, luate la timp, dar și modului în care cea mai mare parte a populației le-a înțeles și respectat”.

    Exact același lucru îl spusese, într-un interviu acordat în urmă cu câteva săptămâni pentru Ziaristii.com, și profesorul universitar Doina Azoicăi, medic epidemiolog de la Iași, care aprecia că măsurile de prevenție luate din timp au salvat situația în România.

    Instituirea stării de urgență la mijlocul lunii martie, pentru două luni, și măsurile luate de autorități pentru ca restricțiile sociale să fie respectate, au făcut ca răspândirea virusului să fie încetinită. S-au înregistrat destul de puține cazuri și România a avut, până acum, 1.266 de victime, de trei ori și jumătate mai puține decât Suedia, care are o populație de două ori mai mică. Spania, cu o populație de două ori și ceva mai mare decât a României, a avut până acum de peste 20 de ori mai multe decese. Marea Britanie, cu o populație de trei ori și jumătate mai mare, are de peste 30 de ori mai mulți morți.

     97% din persoanele decedate au avut cel puțin o boală asociată. Dar în Covid-19, comorbidități sunt și diabetul și hipertensiunea, care afectează milioane de români

    Medicul Virgil Musta spune că, în Europa, 97% din persoanele decedate din cauza Covid-19 au avut cel puțin o boală asociată. Această afirmație trebuie însă “tradusă”, pentru că a fost folosită intens de conspiraționiști pentru a pretinde că victimele “ar fi murit oricum”. În cazul infecției cu coronavirus, comorbidități s-au dovedit a fi și boli precum diabetul sau hipertensiunea – care în România afectează peste o treime din populație, de exemplu. De asemenea, și fumătorii – cu bolile lor specifice – sunt o categorie de risc.

    În continuarea ideii de mai sus, Musta a observat că „vârsta medie de deces a fost mai mică în România decât cea din țările vestice, ceea ce ne arată faptul că populația noastră prezintă numeroase boli cronice la vârste nu așa de înaintate ca în acele țări. Acest lucru se cunoștea deja, dar într-un context ca acesta a devenit automat un factor de risc major pentru toate acele persoane“.

    Medicul are și câteva sfaturi pentru români acum, când primul val al pandemiei pare depășit și la noi: „Importanța respectării și în continuare a câtorva reguli de igienă personală și distanțare pe care le știm deja, dar și să avem grijă de sănatatea noastră constant, de la vârste fragede, pentru că astfel vom fi mai puțin vulnerabili în fața oricăror amenințări. Împreună am depășit cu bine ce a fost greu, dar e nevoie tot de «împreună» și pe mai departe!“.

    Citiți aici tot mesajul postat de medicul Virgil Musta pe grupul “City Doctors”, pe Facebook.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Ce am putea face cu cele 33 de miliarde de euro alocate României de UE? Dacă nu se fură, aproape tot! Lista proiectelor

    Ce ar putea face România cu cele 33 de miliarde de euro pe care le-ar primi de la UE, potrivit planului de redresare gândit de Comisia Europeană și dat publicității miercuri?

    Incredibil, dar un calcul estimativ arată că am putea reconstrui întreaga țară. Cu o condiție, bineînțeles: să nu se fure! Sau, în orice caz, să nu se fure la proporțiile de până acum.

    Ce se poate face cu cele 33 de miliarde: aproape tot. Lista proiectelor este incredibil de lungă și tot ar mai rămâne bani!

    Planul de redresare propus de Comisia Europeană, dezvăluit miercuri, 27 mai, la Bruxelles, și care se va discuta pe 18-19 iunie, într-un summit al șefilor de state din UE, prevede că România ar urma să primească, în total, 33 de miliarde de euro. Ar fi vorba de circa 21 de miliarde sub formă de ajutoare, deci bani nerambursabili, și alte circa 12 miliarde sub formă de împrumut în condiții foarte avantajoase, cu dobândă aproape 0.

    Banii, așa cum au precizat din capul locului membrii guvernului european, sunt alocați investițiilor, dezvoltării, digitalizării și nu pomenilor electorale, cheltuielilor cu salarii și pensii. Este vorba de o investiție uriașă în viitorul comun al europenilor, în îmbunătățirea performanțelor și a calității vieții. Oamenii o vor duce mai bine nu pentru că vor putea cumpăra un kilogram de parizer și o sticlă de băutură în plus, ci pentru că ei și copiii lor vor locui în orașe mai curate și mai puțin poluate, vor învăța în școli digitalizate, vor fi tratați în spitale dotate cu ultima tehnologie și vor circula mai repede și mai sigur pe drumuri moderne.

    Acesta este viitorul pe care-l propune Uniunea Europeană inclusiv pentru România.

    Legarea Transilvaniei de Moldova și Țara Românească prin autostrăzi, 8 spitale regionale ultraperformante, digitalizarea învățământului, refacerea căilor ferate, reforma administrației 

    Pornind chiar de la calculele făcute de UE și de autoritățile române, Ziaristii.com a pus pe hârtie câteva proiecte care ar putea fi finanțate, pe repede înainte, din fondurile planului de redresare. Trebuie menționat însă că e vorba doar de un exercițiu, iar o parte din aceste proiecte sunt deja demarate tot cu bani europeni, dar din alte surse (cum ar fi fondul de coeziune structurală sau cel pentru digitalizare).
    Dar, chiar dacă nu ar fi așa, iar totul s-ar finanța din cei 33 de miliarde de euro suplimentari puși la dispoziție de UE prin programul de redresare, iată ce ar ieși:

    > 8 spitale regionale – 3 miliarde de euro

    Așa ar urma să arate, în principiu, spitalele regionale pe care le finanțează UE în România

    Am avea spitale ultraperformante, “care ar presupune regândirea totală a protocoalelor existente acum în spitalele județene”, în orașe din toate regiunile istorice: București, Constanța, Craiova, Iași, Suceava, Cluj, Timișoara, Oradea.

    Potrivit documentației făcute de experți UE împreună cu Ministerul Sănătății și dată publicității în 2018 de Pressone.ro, un spital regional ar costa, în total, 376 de milioane de euro: 300 de milioane construcția propriu-zisă, 76 de milioane echipamente și tehnologie.
    Acest cost este calculat pentru o capacitate de 849 de paturi de spital, împărţite astfel:

    • 300 de paturi pentru tratament,
    • 369 de paturi pentru secţiile de chirurgie,
    • 75 de paturi pentru maternitate,
    • 81 de paturi pentru terapie intensivă,
    • 12 paturi pentru mari arși și
    • 12 paturi pentru născuți prematur.

    Spitalul ar urma să dispună de:

    • 23 de săli pentru imagistică medicală,
    • 22 de săli pentru chirurgie,
    • 6 săli pentru proceduri endoscopice,
    • 3 săli pentru chirurgie cardiacă,
    • 3 săli pentru neurologie şi
    • 2 săli pentru cardiologie neinvazivă.

    > Autostrada Comarnic – Brașov – 1,8 miliarde euro

    Comarnic – Brașov, celebra „străpungere” a Carpaților, pe care România n-a fost în stare s-o facă în 100 de ani, s-ar putea executa acum gratis, cu banii UE

    Ar fi vorba de 53 de kilometri, iar prețul de 1,8 miliarde euro a fost anunțat oficial de fostul premier Victor Ponta în 2015, atunci când s-a făcut ultima tentativă de semnare a unui contract pentru executarea lucrării.

    S-ar realiza astfel, pe banii UE, un proiect vechi de peste 100 de ani, de la Marea Unire, și pe care niciun guvern n-a fost în stare, până acum, să-l pună în execuție: “străpungerea” Carpaților cu o autostradă care să lege zdravăn Transilvania de Vechiul Regat.

    > Autostrada Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea – 5,3 miliarde euro

    E vorba de 416 kilometri reprezentând o parte a fostei autostrăzi Transilvania. Dintre aceștia s-au dat în folosință doar 75 de kilometri. Ar mai fi de terminat circa 341 de kilometri. Prețul inițial, din 2004, s-a dublat (atunci se discuta de 2,8 miliarde), dar în mare parte din motive obiective. S-a reproiectat o parte din traseu, a apărut un tunel foarte lung (inexistent inițial), prețul mâinii de lucru și al materialelor au crescut substanțial etc.

    > Autostrada Unirii – 8,9 miliarde euro

    Traseul creionat pentru Autostrada Unirii, care ar lega Moldova de Transilvania. FOTO: stirileprotv.ro

    E vorba de un traseu care 320 de kilometri, pe ruta Tg. Mureș – Ditrău – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, care ar opera o a doua străpungere majoră a Carpaților și ar lega Moldova de Transilvania și, implicit, de Occident.
    Ar fi un pas uriaș spre scoaterea Moldovei din starea de înapoiere și sărăcie în care se află. Conectarea la restul lumii ar aduce, estimează specialiștii în economie, un val de investiții, străine și românești, care ar schimba foarte rapid și radical fața acestei provincii azi stăpânite feudal de baroni primitivi.

    > Digitalizarea învățământului: 120 de milioane de euro

    Digitalizarea învățământului n-ar fi chiar așa scumpă, dar ar fi una dintre cele mai profitabile destinații pe care România le poate da banilor europeni. FOTO: unsplash.com

    Calculul care estimează la 120 de milioane de euro digitalizarea învățământului datează din 2017 și le aparține chiar instituțiilor guvernamentale.

    Proiectul de acum trei ani prevedea conectarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice la o bibliotecă virtuală, locul în care ar urma să fie postate toate manualele. Era vorba și de o platforma naţională de educaţie, instrument online unde urmau să fie disponibile gratuit cursurile, cărţile, dar și jocuri, teste, chiar şi teme pentru acasă.
    Chiar presupunând că prețul ar fi aproape dublu, 200 de milioane de euro, saltul ar fi fantastic.

     > Infrastructura feroviară – 12 miliarde de euro

    Documente oficiale din Strategia pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, publicate anul trecut de Ministerul Transporturilor, arată că reabilitarea căilor ferate din România ar avea nevoie de aproape 59 de miliarde de lei – echivalentul a circa 12 miliarde de euro.

    Banii ar fi pentru
    – refacerea terasamentelor,
    – a șinelor și a podurilor, modernizarea materialului rulant,
    cu rezultat imediat în
    – creșterea vitezei de circulație,
    – creșterea eficienței economice,
    – menținerea la un nivel ridicat a siguranței,
    – creșterea eficienței energetice,
    – reducerea poluării,
    – îmbunătățirea conexiunilor între diversele tronsoane.

     > Reforma administrației publice

    Un total al tuturor acestor proiecte ne-ar “scoate” la 31,12 miliarde euro. Ar mai rămâne, astfel, bani suficienți pentru digitalizarea și reformarea din temelii a anacronicei administrații locale, interconectarea bazelor de date ale diferitelor instituții și mult-așteptata reformă a ANAF.

    S-ar câștiga, astfel, un număr uriaș de ore pe care altfel oamenii le petrec anual bătând drumurile între instituțiile statului. În același timp, ar fi posibilă și disponibilizarea, pentru piața muncii, a circa 600.000 de oameni care azi sunt “ascunși” în aparatul bugetar fără să fie nevoie de ei acolo.

    România avea în 1989, la o populație de 23 de milioane de locuitori și o înapoiere tehnologică vecină cu secolul XIX, circa 800.000 de angajați în aparatul bugetar. Azi, când au mai rămas 18-19 milioane de locuitori, iar posibilitățile tehnologice sunt unele la care nici nu ne puteam gândi acum trei decenii, statul român suportă peste 1,2 milioane de bugetari.

    Specialiștii spun că, la un nivel mediu de modernizare a administrației, aparatul birocratic n-ar avea nevoie de mai mult de 600.000 de angajați.

    Restul ar putea fi redirecționați către economia privată, unde se resimte din plin lipsa forței de muncă.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * TABEL. Cum se împart banii UE din planul de redresare. Cu 33 de miliarde de euro din totalul de 750, România primește a 7-a cea mai mare sumă dintre cei 27 de membri

    um ne “sclavagește” UE: cu cele 33 de miliarde de euro primite ajutor putem construi autostrăzi, spitale, digitaliza învățământul și administrația. “Aproape orice avem nevoie”

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere

  • TABEL. Cum se împart banii UE din planul de redresare. Cu 33 de miliarde de euro din totalul de 750, România primește a 7-a cea mai mare sumă dintre cei 27 de membri

    România are alocată a 7-a cea mai mare sumă dintre țările membre ale Uniunii Europene în planul formidabil de relansare și dezvoltare economică de după criza Covid-19.

    Potrivit documentelor oficiale, țara noastră ar avea dreptul să primească, sub formă de ajutoare și împrumuturi în condiții foarte avantajoase, până la 33 de miliarde de euro din totalul de 750 de miliarde puse la bătaie de UE.

    Cum se împart, pe țări, banii UE din planul de redresare. România este pe locul 7 în clasamentul finanțării

    Felul în care se vor împărți banii din planul de redresare a țărilor din UE

    Planul, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, este puternic sprijinit de majoritatea țărilor membre, inclusiv Germania și Franța. Se opun patru state: Olanda, Danemarca, Austria și Suedia.

    În timp ce planul prezentat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede împrumuturi de 250 de miliarde de euro și ajutoare de 500 de miliarde, cele patru state care se opun ar fi preferat să se acorde numai împrumuturi. Proiectul Comisiei Europene va intra în dezbatere la următorul summit european, din 18-19 iunie.

    Acest plan gigantic de ajutor acordat țărilor membre UE este nu doar ocazia nesperată de a redresa economia continentului, dar și de a reduce puternic decalajele dintre diversele țări.
    Așa cum e el conceput, planul de redresare vine să demonteze toate teoriile conspiraționiste pe care Rusia și euroscepticii le-au pompat în opinia publică europeană, în încercarea de a o dezmembra.

    După cum se vede, țările cel mai grav afectate de criza Covid-19, Italia și Spania, primesc cei mai mulți bani. Tocmai italienii, cei care s-au plâns cel mai tare că UE i-a abandonat, beneficiază acum de 20% din suma totală acordată pentru redresare.

    La o foarte mare distanță se situează Franța, de asemenea cu un număr mare de victime și grav afectată economic de restricții.

    Germania, cea mai puternică economie și cea mai populată țară, e abia pe locul 5, urmând să fie primească o sumă cu aproape 13 miliarde mai mică decât Polonia

    România urmează să primească, sub formă de ajutoare și împrutumuri în condiții foarte avantajoase, 33 de miliarde de euro de la UE. Banii sunt destinați redresării economice și dezvoltării țării. Suntem pe locul 7 în topul finanțării UE

    Deși cea mai puternică și cea mai populată țară a UE, Germania este abia a cincea țară în ordinea sprijinului financiar, cu 51,75 miliarde de euro, mult în urma Poloniei, cu 64,5 miliarde – care încasează cea mai mare sumă dintre țările estice.

    O altă teorie cade astfel: aceea că nemții, “stăpânii Europei”, își trag partea leului și îi exploatează pe ceilalți ca pe niște colonii economice. Tocmai Germania și Franța au stat în spatele acestui plan de redresare.

    Așa cum a explicat Adina Vălean pentru hotnews.ro, în calcul s-au luat foarte multe criterii, atunci când s-au împărțit banii. A contat nu doar gradul în care a lovit criza pandemică, dar și nivelul de dezvoltare a țărilor, cât de îndatorate sunt acestea, cât de necesare sunt investițiile pentru a le redresa.

    Așa se face, de exemplu, că Grecia e pe locul 6, deși a fost mai puțin afectată de criza Covid-19, din punct de vedere medical. Pe plan economic, Grecia a fost însă extrem de afectată, pentru că e o țară bazată masiv pe turism, iar turismul a fost cel mai lovit în această perioadă (practic, n-a mai existat).

    Deși li s-au șters multe datorii și și-au revenit parțial, grecii sunt și azi puternic îndatorați, ca stat, așa că vor beneficia, prin programul de redresare, de 43,5 miliarde de euro.

    Banii UE sunt condiționați de foarte puține lucruri. Nu se dau pentru pomeni electorale, pentru pensii și salarii, și nici ca să fie furați. În rest, liber la investiții!

    Pagina 51 a documentului făcut public de Comisia Europeană miercuri, 27 mai 2020

    România este pe locul 7 în acest impresionant top. 33 de miliarde de euro sunt puse la bătaie pentru repornirea și reconstrucția țării. Sunt puține restricții în acest plan: UE nu ni-i dă ca să-i fure politicienii sau ca să fie plătite pomeni electorale, să fie băgați în salariile bugetarilor sau în pensii.

    În rest, se poate face aproape orice: construcția de autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, spitale, școli, conducte de gaze și canalizare, irigații, asfaltarea drumurilor, digitalizarea învățământului și a administrației, ecologizarea țării etc.
    Mai rămâne ca politicienii să-și dorească acest formidabil salt spre viitor la care are ocazia acum România.

    Ce criterii au contat: populația, media șomajului, PIB-ul, considerente politice și sociale

    Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a descris criteriile care s-au luat în calcul la împărțirea banilor: „Există un mecanism sofisticat de calcul care a dus la aceste rezultate, iar el, în principiu, include totalul populației, media șomajului din ultimii cinci ani comparată cu media Uniunii sau PIB-ul. Cum există diferențe între țările Uniunii, s-au plafonat niște cifre la anumiți parametri. Dincolo de calculul economic, există niște considerente politice și sociale ale alocării. În acest caz de care vorbiți, al pre-alocării naționale, ați putut observa că țările care au beneficiat de cele mai mari sume sunt și țările care au suferit cel mai mult de pe urma crizei economice“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere

  • Cum ne “sclavagește” UE: cu cele 33 de miliarde de euro primite ajutor, putem construi autostrăzi, spitale, digitaliza învățământul și administrația. “Aproape orice avem nevoie”

    Cei 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi de la Uniunea Europeană în cadrul planului de redresare economică după criza Covid-19 vor putea fi folosiți “aproape la orice avem nevoie”, conform Adinei Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

    Românca din guvernul european a făcut declarația într-un interviu acordat Hotnews.ro și a explicat că e vorba de bani destinați investițiilor și reformelor. Miercuri, 27 mai, liderii Uniunii Europene au anunțat un plan istoric, de dimensiuni colosale, destinat țărilor membre, pentru ca acestea să treacă rapid peste criza economică generată de epidemia de Covid-19. În esență, e vorba de 750 de miliarde de euro, parte ajutoare, parte împrumuturi în condiții extraordinare, puse la dispoziția statelor din UE.

    Incredibila șansă a României: 33 de miliarde de euro ca să construim, pe repede înainte, autostrăzi, spitale, școli, să digitalizăm învățământul și administrația

    Țara noastră va beneficia de a șasea cea mai mare sumă dintre țările Uniunii Europene, bugetul total fiind de 750 de miliarde de euro. Dintre țările din Est, foste comuniste, suntem pe locul doi la alocări, după Polonia, care va primi 64,5 miliarde de euro.

    Suma oficială este de 31,2 miliarde de euro (la această sumă se va raporta și Adina Vălean în interviu). Dar banii sunt calculați la cursul din 2018, astfel că, după ajustarea sumei cu inflația, suma urcă la 33 de miliarde. Dintre aceștia, 19,6 miliarde de euro la cursul din 2018 (circa 21 de miliarde acum) vor fi nerambursabile – practic, subvenții. Adina Vălean spune pentru Hotnews.ro că  România le poate folosi la “aproape orice are nevoie să facă, de aceea am spus că e o imensă oportunitate pentru noi. Cele 19,6 miliarde sunt împărțite în mai multe programe. De pildă, avem 13,5 miliarde nerambursabile numai ca parte a Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, care pot fi cheltuiți în următorii 4 ani“.

    Adina Vălean: “Accesarea banilor e simplă și rapidă. Avem multe recomandări: sănătate, educație, infrastructură, reformă administrativă, mediu”

    Când este explicată cum trebuie, această finanțare pare, realmente, un bulgăre de aur picat din cer.

    Nu ne mai rămâne decât să trecem la treabă. Cu aceste investiții, România poate recupera masiv, în doar câțiva ani, decalajele de dezvoltare care o despart de Vest.

    Adina Vălean: “Accesarea banilor e simplă și rapidă și se bazează pe recomandările primite în raportul de țară din Semestrul European. Partea bună e că avem multe recomandări, din cele mai diferite domenii – sănătate, educație, infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile private și nu numai. Deci avem multe de făcut și avem și bani să facem asta. Să vă dau niște exemple. România poate decide să direcționeze un număr de miliarde din aceste 13,5 către proiectele de autostrăzi fără finanțare asigurată, către noi spitale sau dotarea acestora, către educație – construirea de școli, dar și digitalizarea sistemului de educație. De asemenea, poate investi în digitalizarea serviciilor administrative, dar și în lucruri încă urgente pentru noi – rețelele de apă și canal, extinderea rețelelor de gaz“.

    Autostrada Comarnic – Brașov, “străpungerea” Carpaților pe care o așteptăm de 100 de ani, se poate face acum gratis, cu banii UE

     Comisarul UE pentru Transporturi a dat exemplul concret al autostrăzii Comarnic – Brașov, “străpungerea” între Țara Românească și Transilvania pe care în 100 de ani, cât a trecut de la Marea Unire, n-am fost încă în stare s-o facem. Acum, cu banii veniți gratis de la UE, nu mai rămâne decât ca politicienii să vrea acest lucru.

    Comisia Europeană ne pune la dispoziție și o linie uriașă de credit: diferența de la 19,6 la 31,2 miliarde, adică 11,6 miliarde de euro (cursul 2018). România îi va putea accesa în condiții foarte avantajoase, pentru a finanța aproape orice program sau investiție.

    Oficialul european a atras însă atenția, în mod discret, că nu trebuie să-și imagineze cineva că acești bani ar putea fi folosiți de cineva – așa cum a făcut PSD cu creșterea economică din perioada 2017-2019 – ca să-i fure sau să-i pompeze în salariile unui aparat bugetar enorm sau în pensii, în scopuri electorale.

    Banii UE sunt pentru ca țara să intre, în sfârșit, în Secolul XXI ca dezvoltare, pentru a transforma România într-un stat unde nivelul de trai și de civilizație poate fi comparat cu cel din Occident.

    „E un plan bun, care grăbește procesul de ieșire din criză, dar care și duce la limitarea diferențelor dintre statele membre“

    Adina Vălean: „Avem de-a face cu o schimbare profundă a modului în care ne-am obișnuit să gândim bugetul Uniunii Europene. Acum nu vorbim numai despre un buget mai mare, pe baza contribuțiilor statelor membre, ci de un împrumut, pe care îl angajează Comisia în numele Uniunii. Sunt 750 de miliarde de euro, puse într-un fond de redresare economică, numit Next Generation EU. 750 de miliarde de euro, bani dați repede, ca granturi și împrumuturi, care ne vor scoate din criză“.

    Iar asta nu e tot: „La toată această sumă se adaugă mărirea de 11,5 miliarde a planului financiar multianual actual, 2014-2020. Totodată și următorul plan financiar multianual, 2021-2027, va fi mărit, ajungând la 1,1 trilioane. E un plan bun, care grăbește procesul de ieșire din criză, dar care și duce la limitarea diferențelor dintre statele membre. E un plan bun pe termen scurt, dar și pe termen lung, care ia în calcul lecțiile pe care le-am învățat în criză, tocmai pentru prevenirea unor asemenea situații în viitor“.

  • Ăsta da, patriotism! Născută franțuzoaică, eurodeputata Clotilde Armand atacă o inițiativă a Franței care i-ar dezavantaja pe șoferii români

    Clotilde Armand, româno-franțuzoaica ajunsă la Bruxelles în calitate de europarlamentar USR, are luări publice de poziție vehemente în favoarea țării noastre, ale cărei interese le apără și le explică atât în plen, cât și în presă.

    Într-un nou editorial foarte interesant, publicat de publicația belgiană euractiv.com, Clotilde acuză negociatorii țărilor occidentale că urmăresc, prin “Pachetul de mobilitate”, să distrugă concurența companiilor de transport din Est.

    Scopul, spune Clotilde, ar fi recrutarea a zeci de mii de șoferi rămași șomeri și mutarea acestora la firmele occidentale, care se confruntă cu o criză masivă de muncitori, odată cu îmbătrânirea populației.

    Editorialul dur al Clotildei Armand din euractiv.com este credibil pentru că eurodeputata nu este nici eurosceptică, nici conectată la interesele Moscovei

    Poziția exprimată de Clotilde Armand este cu atât mai remarcabilă cu cât vine în coliziune directă cu interesele Franței, țara sa natală, al cărei guvern este principalul promotor al “Pachetului de mobilitate”. Mesajul este unul credibil pentru că Armand nu este nici eurosceptică, nici parte din clica dubioasă a trepădușilor cu conexiuni la Moscova.

    Este vorba de un alt nivel al discuțiilor, comparativ, de exemplu, cu penibili precum Carmen Avram, care își ia banii de europarlamentar degeaba, dar se laudă pe Facebook, în România, cu inițiative ale unor comisii din care nu face parte.

    Modul în care acționează Armand, vehement, dar argumentat, cu discuții la obiect în și cu lobby de convingere a opiniei publice europene, ar putea fi un model și pentru alți eurodeputați români vocali acasă și paralizați când ajung la Bruxelles.

    Lupta reală pentru interesele României se duce în Parlamentul European, și nu în studiourile posturilor TV controlate de moguli corupți la București, pare a fi concluzia.

    Clotilde Armand are o activitate de lobby constantă, în occident, în favoarea României. De curând a publicat un alt editorial în Financial Times

    Nu e prima oară când Clotilde Armand, stabilită în 2004 în România, se remarcă prin vehemența cu care apără punctul de vedere al țării noastre.

    Într-un editorial publicat în urmă cu câteva luni în Financial Times, Clotilde atrăgea atenția că este falsă percepția potrivit căreia țările din Est, printre care și România, ar fi primit de la Vest, fără să dea nimic în schimb.

    Ea explica faptul că, prin exodul populației, al mâinii de lucru calificate, prin plecarea a milioane de oameni instruiți și pregătiți de țările estice pentru a munci în cele vestice, Occidentul a fost răsplătit pe deplin.

    Subvențiile acordate de vestici pentru modernizarea esticilor s-au compensat prin banii pierduți de aceștia din urmă atunci când oamenii în care au investit statele nou-aderate la UE au plecat să livreze plusvaloare în cele dezvoltate.

    „Pachetul de mobilitate va avea un impact imens asupra firmelor de camioane din est, conducându-le în esență la faliment, în timp ce întreprinderile occidentale vor putea să recruteze șoferii deveniți șomeri“

    Iată editorialul publicat în Euractiv.com de Clotilde Armand, și unde europarlamentara USR acuză jocurile de interese prin care industria transportatorilor din Occident încearcă să lichideze concurența din Est.

    Textul are câteva rânduri de introducere din partea editorilor publicației: “În forma sa actuală, pachetul de mobilitate nu aduce beneficii pentru cetățenii europeni, dar va genera un nou val de migrație, o exacerbare a inegalităților și o creștere nedorită a emisiilor de CO2, scrie Clotilde Armand.

    Clotilde Armand este un europarlamentar român care face parte din grupul centrist Renew Europe și este membru în comisia de transport a Parlamentului“.

    Urmează apoi textul scris de eurodeputata USR.

    „Pachetul de mobilitate al UE riscă să devină un obstacol în calea recuperării post-criză

    Înainte de criza COVID-19, 37% din locurile de muncă ale șoferilor de camioane din sectorul UE de marfă erau libere. Aceasta înseamnă că o treime din ordinele de transport nu au putut fi executate la timp. Se estimează că 40% dintre șoferii germani de camioane se vor pensiona până în 2027, lăsând aproximativ 185.000 de posturi goale.

    Belgia prezintă un deficit de 50% de șoferi, în timp ce, în România, 70% din pozițiile disponibile sunt neîmplinite. Știind că două treimi dintre șoferii de camioane din Europa intenționează să se retragă în următorul deceniu, obținem o imagine a unui sistem de transport de marfă complet nerezilient.

    În cadrul unei reuniuni a Uniunii Internaționale de Transport rutier de la Bruxelles, transportatorii europeni au solicitat soluții creative pentru a umple golul forței de muncă. De exemplu, o firmă mare suedeză a cerut reducerea cerințelor de vârstă minimă pentru șoferii de camioane de la 18 la 16 ani!

    Condițiile de muncă trebuiau îmbunătățite

    Pentru a micșora deficitul de șoferi de camion, trebuie să ne asigurăm mai întâi că șoferii din UE și companiile lor pot lucra fără obstacole, oriunde este nevoie de serviciile lor. Aceasta a fost, până la urmă, ideea din spatele pieței comune a UE.

    În al doilea rând, ar trebui să ne propunem să facem profesia de șofer de camion mai sigură, mai bine remunerată și mai puțin birocratică. Acesta a fost obiectivul declarat al unui nou set de legi europene aflate în prezent în etapa sa finală de negociere, așa-numitul pachet de mobilitate.

    Astfel de legi au fost și mai necesare, întrucât piața europeană a camioanelor a primit șoferi din țările estice care muncesc adesea în condiții dificile: mâncând mâncare pregătită de acasă în zonele de odihnă pentru autostrăzi, parcând în mod necorespunzător camioanele lor sau dormind, se spune, în cabină fără a face duș cu săptămânile.

    În 2004, în timp ce familia noastră se muta din Franța în România, șoferul de camion al companiei care ne-a transportat lucrurile ne-a rugat să-l lăsăm să facă un duș în casa noastră. Ni s-a părut puțin ciudat atunci, dar acum am înțeles că angajatorul său pur și simplu nu a vrut să plătească pentru o cameră de hotel cu facilități adecvate.

    Astfel de practici nu sunt acceptabile. A devenit clar, în condițiile în care președintele francez Emmanuel Macron a fost ales în 2017, că Europa trebuie să reglementeze activitatea de transport.

    Protejarea șoferilor estici sau a afacerilor occidentale?

    Pe măsură ce legiuitorii europeni au început să lucreze la acest «pachet de mobilitate», au fost dezvăluite câteva dispoziții îngrijorătoare. În primul rând, serviciile de transport local (denumite și cabotaj) pot să nu mai fie prestate în mod liber de către companii non-locale.

    În al doilea rând, camioanele, principalul instrument al industriei, trebuie să se întoarcă la fiecare opt săptămâni la sediul companiei lor – o dispoziție pur birocratică greu de îndeplinit pentru companiile din statele periferice sau insulare ale UE.

    În sfârșit, șoferii trebuie să se întoarcă cel puțin o dată la patru săptămâni la locul de muncă înregistrat. Astfel de dispoziții sunt în mod evident măsuri protecționiste concepute nu pentru a îmbunătăți viața șoferilor, ci pentru a servi interesele afacerilor occidentale.

    Dacă ar fi să oglindim aceste dispoziții cu o altă industrie, ar însemna că macaralele și camioanele companiilor germane, austriece sau italiene care lucrează la proiecte de construcții estice ar trebui să se întoarcă periodic acasă!

    Cu sau fără concurența estică, deficiența structurală a șoferilor ar fi adus inevitabil căderea întreprinderilor de transport din Vest.

    Pachetul de mobilitate nu poate inversa acest declin. În schimb, perturbă funcționarea pieței unice cu măsuri protecționiste, nepermițând «mâinii invizibile a pieței» să își opereze magia.

    Sute de mii de șoferi de camioane din est se mută în Occident

    Deși Comisia, acționând ca un paznic împotriva protecționismului în cadrul Uniunii, s-a opus pe bună dreptate unei părți a pachetului, acesta a fost, totuși, în cele din urmă votat în Consiliul European de către majoritatea statelor membre occidentale și centrale, spre indignarea partenerilor lor estici și periferici.

    Unul dintre argumentele puternice ale Comisiei a fost lipsa unei evaluări a impactului economic. Dar rezultatul este ușor de ghicit: pachetul de mobilitate va avea un impact imens asupra afacerilor de camioane din est, conducându-le în esență la faliment, în timp ce întreprinderile occidentale vor putea să recruteze șoferii deveniți șomeri.

    Acești șoferi vor fi încurajați să se mute spre vest, împreună cu familiile lor. Numai România are peste 300.000 de șoferi autorizați de camioane. Cu pachetul Mobility, aceiași șoferi vor continua să ofere aceleași servicii de transport, dar angajatorul lor va fi occidental, nu estic, care va plăti impozite și va înregistra profituri în Occident.

    Conform unui studiu realizat de consultanța de afaceri KPMG, pachetul ar putea duce la o scădere cu 1-2% a PIB-ului unor state membre estice.

    Efect asupra strategiei de recuperare post-criză

    S-a calculat că dispozițiile pachetului, în special cea care prevede revenirea obligatorie a vehiculului la bază, vor conduce la situația în care cel puțin 25% din camioane vor circula goale pe autostrăzile europene, mergând împotriva obiectivelor mult aplaudate ale Green Deal.

    Chiar și impactul negativ evident asupra emisiilor de CO2 nu i-a convins pe negociatorii occidentali să-și înmoaie poziția. Acum, odată cu criza coronavirus în curs de dezvoltare, aplicarea pachetului de mobilitate va submina sever strategia noastră de recuperare.

    Acesta va duce la faliment zeci de mii de companii mici și mijlocii. Acesta va crește costul transportului prin împiedicarea libertății pieței noastre interne, o lovitură majoră pentru însăși ideea pieței unice, putând submina nucleul proiectului european“.

  • Comisia Europeană: politicile PSD după 2016 au făcut ca România să fie surprinsă de criză într-o situație vulnerabilă. Cu cât se așteaptă să crească datoria

    Comisia Europeană: politicile PSD după 2016 au făcut ca România să fie surprinsă de criză într-o situație vulnerabilă. Cu cât se așteaptă să crească datoria

    Criza de sănătate publică izbucnită la nivel mondial din cauza epidemiei de coronavirus în acest an a găsit România deja slăbită, vulnerabilizată extrem de politicile fiscale ale PSD după 2016, constată Comisia Europeană într-un raport publicat miercuri.

    Situația României este una deosebit de grea, se menționează în raportul care dedică țării noastre o analiză în 32 de puncte și 4 recomandări. Principala problemă a fost aceea că, în intervalul 2017-2019, guvernul continuat să îndatoreze țara și să producă dezechilibre fiscale deși beneficia de o conjunctură favorabilă, cu creștere economică susținută. Apariția unei crize reale, în 2020, a găsit România fără resurse și soluții.

    Acumularea continuă a dezechilibrelor fiscale în perioada 2016-2019, în ciuda creșterii economice, a făcut ca apariția crizei să găsească România într-o situație grea

    Raportul Comisiei Europene arată că specialiștii care l-au întocmit sunt foarte bine informați în legătură cu ce s-a întâmplat și se întâmplă în continuare în România.

    Încă de la punctul 2 se menționează: “Analiza Comisiei a condus la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt, în special, legate de competitivitatea costurilor și de creșterea deficitului de cont curent într-un context al unei politici fiscale în expansiune și a unui mediu de afaceri imprevizibil“.

    Politicile fiscale duse în România în ultimii ani sunt pomenite în mai multe rânduri de Comisia Europeană în acest raport care judecă situația în contextul epidemiei de Covid-19.

    Punctul 12 este relevant pentru ce a lăsat PSD în urmă. S-au “acumulat continuu” dezechilibre fiscal din cauza politicilor fiscal ale guvernului, deși se traversa o perioadă de puternică creștere economică. Anul trecut, ultimul din acest interval favorabil, a fost încheiat de România dezastruos, cu deficit de 4,3%, când alte țări din regiune, precum Bulgaria, au obținut excedent – bani ca o mană cerească în contextul crizei economice actuale.

    Comisia Europeană: „La 3 aprilie 2020, Consiliul a decis că în România există un deficit excesiv din cauza nerespectării criteriului deficitului din 2019. Decizia s-a bazat pe obiectivele fiscale actualizate de către guvern, care reflectau datele privind execuția bugetară pentru anul respectiv. Rezultatul deficitului public din 2019 de 4,3% din PIB a confirmat situația. Încălcarea a fost rezultatul unei acumulări continue a dezechilibrelor fiscale din cauza unei politici fiscale expansive începând din 2016, într-o perioadă de puternică creștere economică. Derogările sistematice și repetate de la normele fiscale naționale în perioada menționată au făcut ca aceste reguli să fie în mare măsură ineficiente. Mai mult, România a eșuat sistematic să ia măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului adresate în contextul procedurii de abatere semnificativă. La 3 aprilie 2020, Consiliul a emis, de asemenea, o recomandare pentru a pune capăt situației a unui deficit guvernamental excesiv în România până cel târziu în 2022“.

    „Deciziile anterioare de politică fiscală au lăsat România cu mici tampoane fiscale pentru a face față consecințelor epidemiei de COVID-19“

    La punctul 13, raportul leagă situația în care se afla deja România cu apariția acestui element neașteptat, epidemia: „Durabilitatea pe termen lung a finanțelor publice din România era deja expusă riscului înainte de izbucnirea COVID-19, ca urmare a deficitelor bugetare mari și a creșterii semnificative a costurilor presupuse de îmbătrânirea populației – în special a pensiilor. Pensiile pentru limită de vârstă au fost majorate cu 15% în septembrie 2019 și, pe baza legii pensiilor adoptate în vara anului 2019, urmează să crească cu 40% în septembrie 2020 și să fie recalculate în plus în septembrie 2021. Astfel, cheltuielile cu pensiile ar crește substanțial peste perioada 2020 – 2022. Riscurile de sustenabilitate fiscală sunt sporite în continuare de impactul pandemiei COVID-19 asupra activității economice și de efortul fiscal necesar pentru amortizarea acesteia. Deciziile anterioare de politică fiscală au lăsat România cu mici tampoane fiscale pentru a face față consecințelor epidemiei de COVID-19“.

    Guvernul speră ca datoria publică să ajungă, în 2020, la “numai” 40,9% din PIB, Comisia Europeană crede că va atinge 46,2%

    Rezultatul tuturor acestor evenimente este că România, ca țară, se va adânci într-un deficit uriaș. PSD a consumat toată creșterea economică și s-a îndatorat, pe deasupra, fără a lăsa nimic în urmă. Nu s-au pus deoparte rezerve, nu s-a construit infrastructură care să genereze creștere economică durabilă, nu s-a investit în cercetare și modernizare, care să eficientizeze activitatea. Așa s-a ajuns la constatarea de la punctul 14: „În programul său de convergență, guvernul prevede că soldul balanței se va deteriora de la un deficit de 4,3% din PIB în 2019 la un deficit de 6,7% din PIB în 2020, în timp ce datoria administrației publice va crește de la 35,2% din PIB în 2019 până la 40,9% din PIB în 2020“.

    Comisia Europeană nu este așa de optimistă și estimează că deficitul va fi de 9,2% în 2020 și de 11,4% în 2021! Specialiștii de la Bruxelles cred că datoria din PIB va urca la 46,2% la sfârșitul acestui an. Iată ce scrie la punctul 16: „Pe baza prognozei de primăvară a Comisiei 2020, soldul administrației publice a României este de -9,2% din PIB în 2020 și -11,4% din PIB în 2021. Îndatorarea guvernului e proiectat să ajungă, în 2020, la 46,2% din PIB“.

    Diferențele de dezvoltare între București și provincie, pe de o parte, dar și între diferitele regiuni istorice, pe de alta, se vor accentua din cauza epidemiei

    Mai există și alte pericole. Slaba capacitate administrativă, neglijarea interconectării diferitelor regiuni ale țării prin intermediul autostrăzilor și al căilor ferate, lipsa de preocupare pentru instruirea populației au agravat situația.

    La punctul 9, Comisia Europeană scrie: „Consecințele socio-economice ale pandemiei sunt probabil distribuite în mod inegal în regiunile din România, din cauza unor lacune semnificative de investiții și de productivitate a forței de muncă, dar și a unor modele de specializare diferite. Aceasta implică un risc substanțial de extindere a disparităților regionale din România, inversând tendința deja observată de ușoară scădere a disparităților dintre capitală și restul regiunilor sau între zonele urbane și rurale. Îmbinată cu riscul opririi temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală necesită răspunsuri politice specifice“.

    Cu alte cuvinte, e de așteptat ca diferențele de dezvoltare dintre București și provincie, pe de o parte, și dintre regiunile istorice, pe de alta, să se accentueze din cauza epidemiei, alertează Comisia Europeană.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov

  • Chiar începe modernizarea? Iohannis: “Relansarea economică se va face cu investiţii masive în infrastructura de transport, energetică şi sanitară“

    Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat marți, într-o intervenție televizată, că relansarea economică după criza Covid-19 se va face prin investiții în mari proiecte de infrastructură.

    Ar fi o schimbare majoră de strategie după ce, începând cu 2017, România și-a cheltuit toată creșterea economică, plus miliarde de euro din împrumuturi, pentru a mări veniturile unui aparat bugetar care s-a și mărit cu zeci de mii de noi posturi create pentru rude, prieteni, fideli, cunoștințe și membri de partid din PSD și ALDE.

    “Investiția” în birocrație: ar fi nevoie de 600.000 de funcționari, dar România are 1,25 milioane. Acum se promite o relansare economică prin finanțarea proiectelor de infrastructură

    România consumă azi 42% din toți banii de care dispune pentru a plăti salariile bugetarilor.

    În 1989, când țara avea 23 de milioane de locuitori și o eventuală tehnologizare și informatizare era posibilă doar în filmele SF, existau 800.000 de bugetari. La începutul lui 2020, când România mai are doar aproximativ 19 milioane de locuitori și eficientizarea aparatului birocratic ar fi extrem de simplă prin informatizare, numărul bugetarilor a crescut la 1,25 milioane.

    Specialiștii spun că n-ar fi nevoie de mai mult de 600.000.

    Diferența până la 1,25 milioane este factura pe care o plătim politizării, corupției și incompetenței promovate zeci de ani de guvernele post-decembriste.
    În mai multe rânduri, de-a lungul ultimilor ani, economiștii au oferit și o soluție: “vărsarea” surplusului din aparatul bugetar în piața muncii printr-o reformă inteligentă. Așa s-ar putea acoperi și o parte din deficitul de forță de muncă existent acum pe piață. Soluția a fost aplicată deja cu mare succes de alte state estice, precum Polonia, Cehia și Letonia.

    Reforma PSD: șoferi cu salariu de 4.000 de lei la primării de comune. Bugetarii câștigă, în medie, cu 165% mai mult decât angajații din mediul privat

    Politica dusă de PSD începând din 2017 a fost de populare masivă a tuturor instituțiilor cu fideli, pe de o parte, și de creștere accelerată a veniturilor pentru angajații de la stat, cu scopul de a-i fideliza și de a-i reduce la tăcere în timp ce modifică legislația anticorupție.

    Așa s-a ajuns ca femei de serviciu și șoferi în primăriile unor comune să aibă și 4.000 de lei salariu, iar “șefi de direcții” din sate cu câteva sute de locuitori să primească 6.000 de lei pe lună. Veniturile “la stat” au ajuns cu 165% mai mari decât cele din sectorul privat.

    Creșterile de salarii au depășit cu mult capacitatea de plată a statului, fiind nevoie de împrumuturi. Pentru că toate resursele s-au dus în veniturile bugetarilor, PSD a sacrificat nu doar investițiile în noi proiecte de infrastructură, dar și operațiunile de menținere a celei existente.

    În 3 ani nu s-a făcut nicio autostradă, niciun pod, niciun aeroport, nicio cale ferată și niciun spital. Nu s-au construit școli, grădinițe și creșe noi.

    Iohannis: „Relansarea economică se va sprijini pe investiţii în mari proiecte de infrastructură“

    Iohannis promite acum că lucrurile se vor schimba: „Relansarea economică se va sprijini pe investiţii în mari proiecte de infrastructură. Viziunea pentru dezvoltarea României în următorii ani se va fonda pe inovare, competitivitate şi investiţii masive în infrastructura de transport, energetică, dar şi sanitară”. Șeful statului a cerut oamenilor de afaceri să se implice: „Solicit sprijinul mediului de afaceri şi al forţelor politice competente ca să oferim încredere angajaţilor şi întreprinzătorilor”.

    În condițiile în care cheltuielile bugetare sunt caracterizate de specialiști ca fiind periculos de rigide, deoarece proporția alocată pensiilor și salariilor este foarte mare și nu poate fi modificată, Iohannis spune că soluția o reprezintă modernizarea țării cu banii Uniunii Europene: „Din păcate, avem o notă de plată lăsată de guvernele precedente care ne limitează mult spaţiul de intervenţie. De aceea, ne concentrăm eforturile pentru a putea accesa toate formele de finanţare disponibile, inclusiv noile instrumente la care lucrează Comisia Europeană”.

    Trebuie menționat însă că președintele Iohannis se află, de o bună bucată de vreme, într-o campanie electorală nedeclarată pentru PNL, înaintea alegerilor locale și parlamentare. Deocamdată, nu se știe când vor avea loc acestea, din cauza epidemiei de coronavirus. Discursul poate fi unul adresat electoratului de dreapta, care așteaptă această renovare a țării. Însă astfel de promisiuni s-au mai făcut inclusiv de PSD, în 2016, și realitatea a fost cu totul alta.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov