Radu Mazăre, fostul primar PSD al Constanței, și afaceristul local Sorin Strutinsky au fost condamnat definitiv joi, de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un nou dosar de corupție. Ambii acuzați au încasat câte 5 ani de închisoare cu executare, iar instanța a dispus confiscarea a câte 3,4 milioane de lei de la fiecare.
Fostul primar Radu Mazăre ispășește însă, deja, o altă condamnare de 9 ani, tot pentru corupție, pe care o primise în februarie 2019. Așa că noua pedeapsă nu-l va afecta foarte tare. El va primi doar un supliment de pedeapsă de câteva luni, după ce actuala sentință va fi contopită cu condamnarea anterioară.
Pedeapsa de joi a venit în dosarul “Polaris”, deschis de DNA în 2015. În perioada 2006-2009, scrie G4Media.ro, Mazăre – pe atunci primar la Constanța – a cerut mai bine de două milioane de euro de la reprezentanții a două companii, pentru a le emite documentația de urbanism pentru construirea unor malluri. Luarea de mită a fost intermediată de Sorin Strutinsky. Până la urmă, la Mazăre au ajuns 1.000.000 de euro și 2.472.303 lei (la vremea respectivă circa 600.000 de euro).
Mita se livra prin contracte de publicitate fictive încheiate între firmele care dădeau șpaga și o companie care-l avea în spate pe Mazăre
Fostul primar a fost găsit vinovat de luare de mită, iar Stutinsky – de complicitate la luare de mită.
Potrivit procurorilor DNA, mita a fost transferată sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societăților respective cu o firmă controlată de inculpatul Mazăre Radu Ștefan atât direct, cât și prin intermediul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel.
Acesta din urmă a transmis solicitarea inculpatului Mazăre Radu Ștefan către reprezentanții societăților respective și a semnat contractele fictive de publicitate încheiate între acestea și firma pe care o administra, contracte în baza cărora au fost ulterior primite sumele de bani, mai acuză DNA.
Procurorii mai spun şi că, în perioada 2008-2014, fostul edil, cu ajutorul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel, a primit de la SC Polaris M Holding SRL., al cărei asociat și administrator ar fi fost inculpatul Martin Eduard Stelian, peste 7 milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului.
Mită cu repetiție: Mazăre dăduse aceleiași firme salubrizarea orașului pe 25 de ani, majorând apoi nejustificat, prin clauză adițională, valoarea contractului cu 10 milioane de lei
În anul 2008, între SC Polaris M Holding SRL și instituția publică condusă de inculpatul Mazăre Radu Ștefan a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani și un act adițional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu 10 milioane de lei.
Conform DNA, şi în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între SC Polaris M Holding SRL și aceeași firmă controlată de inculpații Mazăre Radu Ștefan și Strutinsky Sorin Gabriel. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771,57 lei.
Ca urmare a încheierii acestui contract, a fost produs Primăriei Constanța un prejudiciu în sumă de 200.213.248,91 lei (circa 45 de milioane de euro), din care TVA 36.811.616,60 lei, sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Curtea de Apel Constanța a admis miercuri, 29 decembrie, contestațiile formulate de inculpații Radu Mazăre și Decebal Făgădau, foști primari ai orașului, și a returnat procurorilor dosarul de corupție în care sunt vizați cei doi, transmite Agerpres.
Procesul începuse acum mai bine de un an, pe 21 octombrie 2020, când procurorii DNA i-au trimis în judecată, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau altul foloase necuvenite.
Infracțiunea pe care a comis-o banda de funcționari din administrațiile Mazăre și Făgădău este flagrantă. Aceștia au reautorizat construirea unui imobil de lux ridicat, în proporție de 95%, pe plaja din Mamaia, deși autorizația inițială emisă de Primărie fusese anulată definitiv și irevocabil în instanță.
În această cârdășie au fost băgați Radu Mazăre – la acel moment primar al Constanței, Decebal Făgădău – la acel moment viceprimar, Luiza Elena Tănase – arhitect șef al orașului, Nicoleta Constantin – șefă a Serviciului Autorizații în Construcții din Primăria Constanța, Flavia Antonela Dinescu – director executiv adjunct al Direcției Administrației Publice Locale din Primăria Constanța, dar și alți funcționari mai mărunți.
Judecătoarele Adriana Ispas și Ileana Anastasiu au exclus probe din dosar și au declarat nule mai multe acte
Instanța i-a scăpat acum pe toți, dispunând excluderea materială din dosar a declarației de martor a inculpatei Mariana Munteanu, din 24 octombrie 2017, conform Ziuaconstanta.ro. Tot judecătorii Curții de Apel Constanța au constatat nulitatea absolută a actelor făcute după data extrădării efective a lui Radu Mazăre din Madagascar, în baza mandatului de arestare.
Decizia Curții de Apel este definitivă și a fost luată de judecătoarele Adriana Ispas și Ileana Anastasiu.
Nu mai departe de acum câteva săptămâni, Curtea de Apel Constanța a fost epurată brutal de judecătorii incomozi, care de-a lungul ultimilor ani au dictat condamnări cu executare pentru politicieni și infractori influenți precum Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După ce, de curând, o instanță italiană a respins cererea României de extrădare a omului de afaceri constănțean Sorin Gabriel Strutinsky, acest condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare a fost audiat, pe 6 septembrie, de către judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, prin sistem de videoconferință.
Sorin Strutinsky a fost condamnat iulie 2020, de către Curtea de Apel Constanța, într-un dosar de trafic de influență și alte infracțiuni, dar n-a putut fi încarcerat, pentru că înaintea sentinței definitive a fugit din țară. A ales Italia, patria primitoare a infractorilor români. În prezent, este deținut într-o închisoare din Peninsulă.
Pentru audiere, tovarășul de infracțiuni al lui Radu Ștefan Mazăre și al lui Nicușor Daniel Constantinescu (ambii încarcerați acum în pușcării din România) a fost adus la sediul Tribunalului din Veneția.
Strutinsky a fost audiat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) din România într-un alt dosar (“Polaris”) decât cel în care este deja condamnat definitiv. Dosarul “Polaris” se judecă în faza de apel.
Afaceristul Sorin Strutinsky s-a predat de bunăvoie autorităților din Italia, la Bologna, pe 23 martie 2021. Inițial a fost plasat în arest la domiciliu, până la soluționarea definitivă a cererii de extrădare formulate de statul român.
Ulterior, autorităţile judiciare italiene au refuzat extrădarea lui Strutinsky în România şi au dispus executarea pedepsei acestuia într-un penitenciar italian, în care se află acum.
Sorin Strutinsky este vechi prieten cu actualii pușcăriași Radu Mazăre (primar independent al municipiului Constanța între 2000-2003, apoi PSD-ist în perioada 2003-2015) și Nicușor Constantinescu (președinte al Consiliului Județean Constanța între 2004-2014) încă din studenția lor, din a doua parte a anilor ’80, la Institutul de Marină, acum Universitatea de Marină Civilă (UMC), din Constanța.
Sorin Strutinsky la Bologna (Italia) / FOTO: Ziua de Constanța
11 termene, deja, în Dosarul “Polaris”
Cercetarea judecătorească a fost reluată, în acest apel la ÎCCJ, după o pauză de aproximativ trei luni.
Până în prezent au fost acordate 11 termene de judecată numai în faza acestui apel.
Noul termen a fost stabilit pentru data de 4 octombrie 2021, pentru depunerea concluziilor.
În cele aproximativ trei ore de audiere prin videoconferință de la Veneția, Sorin Strutinsky a încercat, bineînțeles, să demonteze toate acuzațiile Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și să arate că este nevinovat.
Tot prin sistem de videoconferință a participat la proces și Radu Mazăre, aflat în Penitenciarul Jilava (după ce a mai stat la București-Rahova și la Slobozia-Ialomița), unde execută o pedeapsă cu închisoarea de 9 ani. El a fost condamnat definitiv în dosarul retrocedărilor ilegale de la Constanța/Mamaia și are mai multe alte dosare în cercetare la DNA sau în faza de judecată (situație în care se află și prietenul pușcăriaș Nicușor Constantinescu).
În dosarul „Polaris”, Mazăre este condamnat la 9 ani și 10 luni de închisoare, în primă instanță.
Condamnările în primă instanță în dosarul “Polaris”
În dosarul “Polaris”, Sorin Strutinsky a fost condamnat la 7 ani şi 10 luni de închisoare, iar Radu Mazăre a primit 9 ani și 10 luni ani de închisoare, ambele pedepse fiind – evident – cu executare.
Eduard Martin (patron al firmei de salubrizare Polaris Holding) a primit 5 ani şi 6 luni de închisoare, iar Gabriel Stan (viceprimarul lui Radu Mazăre) a fost achitat.
De asemenea, ÎCCJ a mai decis condamnarea în primă instanță a SC Polaris Holding SRL Constanța la o amendă penală de 1.000.000 de lei.
Tot în prima instanță, mai mulți funcționari ai Primăriei Constanța (la data faptelor), acuzați de “abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, au luat pedepse cu suspendare. Astfel, Tudorița Tolea, Doru Aurelian Harpalete și Sorina Laura Oprea au fost condamnați la 2 ani și 6 luni cu suspendare, iar Alina Pavel și Ghiulnihal Mutalîp la 2 ani cu suspendare.
Sorin Strutinsky la Curtea de Apel Constanța / FOTO: Ziua de Constanța
Concluziile și acuzațiile DNA în cel mai recent dosar al tandemului Mazăre – Strutinsky
În rechizitoriul întocmit de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în dosarul SOTI Cable, se concluzionează, printre altele:
“În perioada 2006-2009, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, beneficiind de ajutorul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 de euro şi a primit circa 1.000.000 de euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip “mall”, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în municipiul Constanţa“.
De asemenea, în rechizitoriul de trimitere în judecată înaintat de DNA către instanță se arată:
„Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţilor respective cu o firmă controlată de inculpatul Mazăre Radu Ștefan atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel. Acesta din urmă a transmis solicitarea inculpatului Mazăre Radu Ștefan către reprezentanţii societăţilor respective şi a semnat contractele fictive de publicitate încheiate între acestea şi firma pe care o administra, contracte în baza cărora au fost ulterior primite sumele de bani.“
Mai mult decât atât, DNA arată că:
„În perioada noiembrie 2006 – 2013, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între Primărie şi o societate controlată de el şi de inculpatul Strutinsky Sorin Gabriel, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. Aceste lucruri au fost posibile în condiţiile în care inculpatul Mazăre Radu Ştefan a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii şi a intereselor sale electorale“.
Dosarul “Polaris”, instrumentat de procurorii DNA, a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunerea de a fi menţinute măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.
Procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii (SRI), căci atunci încă se mai putea.
Dosarul în care Sorin Strutinsky a fost condamnat definitiv la Constanța
În iulie 2020, omul de afaceri Sorin Strutinsky a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare de către Curtea de Apel Constanța. În primă instanță, în acest dosar, omul de afaceri fusese condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare.
În acest dosar, Sorin Strutinsky a fost trimis în judecată de procurorii DNA în martie 2015, fiind acuzat de mai multe infracţiuni de trafic de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi instigare la spălare de bani în formă continuată.
Procurorii au stabilit că, în anul 2009, el a pretins de la un denunţător o sumă de bani reprezentând un procentaj de 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea comercială reprezentată de denunţător, în baza a trei contracte încheiate cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL).
În schimbul sumelor de bani pretinse, Sorin Strutinsky ar fi promis că-i va determina pe funcţionarii DADL şi pe cei de la Ministerul Mediului să respecte obligaţiile contractuale asumate, referitoare la plata preţului către societatea comercială respectivă.
Ulterior, în baza pretinderii iniţiale, în perioada 2009-2012, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător, suma totală de 1.286.958,17 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii reprezentate de denunţător, în conturile bancare a cinci societăţi comerciale indicate de omul de afaceri.
De asemenea, între 2009-2012, Sorin Strutinsky i-a determinat pe reprezentanţii societăţii denunţătorului şi pe cei ai celor cinci firme să falsifice mai multe contracte, aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăţilor corespondente şi justificarea acestora în evidenţele contabile.
Ulterior, el a determinat efectuarea unor operaţiuni comerciale cu caracter fictiv prin care a trasferat sume de bani din patrimoniul societăţii beneficiare a banilor publici în patrimoniul celor cinci societăţi.
Sorin Strutinsky a mai fost judecat şi pentru faptul că în 2012 a pretins de la acelaşi denunţător o sumă de bani reprezentând 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de aceeaşi societate reprezentată de denunţător, în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, pentru extinderea unei dane din portul Constanţa.
Firma respectivă a încasat, conform contractului de lucrări, aproximativ 5 milioane de lei, iar denunţătorul a renegociat cu Strutinsky, în ianuarie 2015, suma pe care acesta din urmă o pretindea, de la 10%, la 8%, respectiv de la suma de 500.000 lei la 400.000 lei.
Tot în 2012, Gabriel Strutinsky a pretins de la un denunţător o sumă de bani reprezentând 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către aceeaşi societate (ca parte a unui consorţiu de firme), în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanţa pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere pe Canalul Dunărea – Marea Neagră şi pe Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari.
Consorţiul de firme din care făcea parte societatea denunţătorului a încasat preţul lucrărilor executate (12.744.039 lei şi TVA aferentă de 3.058.569,53 lei).
Ulterior, în baza pretinderii iniţiale, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător suma de 605.886,80 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii denunţătorului în conturile bancare a cinci societăţi indicate de Strutinsky.
În anul 2013, Sorin Strutinsky a pretins suma de 1.600.000 de euro de la denunţător, reprezentând un procent de 6% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea denunţătorului (parte a unui consorţiu), în temeiul unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanţa, pentru modernizare ecluze – echipamente şi instalaţii.
Ca şi la precedentele înţelegeri, Gabriel Strutinsky promitea să intervină la reprezentanţii companiei pentru respectarea obligaţiilor contractuale asumate.
În anul 2015, Sorin Strutinsky a mai pretins şi suma de 202.500 lei (care reprezintă 6% din valoarea facturilor încasate în 2014, în cuantum total de 3.375.179 lei).
Mandat de urmărire a condamnatului Sorin Strutinsky
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Potrivit Hotărârii de Guvern publicate în Monitorul Oficial, care modifică strategia națională de vaccinare, persoanele private de libertate au fost incluse în etapa 3A, alături de lucrătorii din HoReCa (hoteluri – restaurante – cantine), bancheri, coafeze, bibliotecari sau casieri, pentru a fi vaccinați prioritar. Aceștia vor fi programați înaintea populației adulte care nu s-a încadrat în categoriile de persoane din prima și a doua etapă a campaniei de vaccinare.
Printre deținuții care se pot vaccina cu prioritate: Liviu Dragnea, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Remus Truică etc. Acestora le va veni rândul după categoriile sociale din etapa 2 (bolnavi cronici, persoane de peste 65 de ani etc.), dar înaintea populației generale, care numără peste 10 milioane de persoane și se încadrează la etapa 3.
Guvernul a decis miercuri, 20 ianuarie, prin Hotărâre de Guvern, modificarea strategiei naționale de vaccinare, astfel încât în etapa a doua să fie vaccinate și persoanele cu handicap, însoțitorii acestora, persoanele fără adăpost, dar și mai multe categorii din aparatul de stat.
Pentru etapa a treia, Guvernul a decis să fie introduse mai multe categorii prioritare care vor fi vaccinate înaintea populației generale care nu s-a încadrat în niciuna dintre etapele vaccinării.
Vaccinarea populației încadrate în etapa 3A ar urma să înceapă în luna aprilie, însă autoritățile susțin că imunizarea s-ar putea face mai repede, în caz că România primește suficiente doze de vaccin.
Categorii de persoane care vor fi vaccinate în etapa 3A
a) Persoane care își desfășoară activitatea în cadrul unor unități, operatori economici cu risc ridicat de infectare al personalului propriu și al persoanelor deservite, din următoarele domenii de activitate:
lucrătorii din Industria extractivă;
lucrătorii din Industria prelucrătoare;
lucrătorii din Hoteluri și restaurante;
lucrătorii din domeniul de întreținere corporală, coafură și alte activități de înfrumusețare;
lucrătorii din domeniul spectacole, activitati culturale și recreative;
lucrătorii din sistemul financiar, bancar și din domeniul asigurărilor, cu precădere a celor care au contacte directe cu publicul și a celor care prestează servicii esențiale de plăți, administrare cont și investiții și operează infrastructuri critice naționale, precum și personalul critic de suport al acestora;
persoanele cazate în centrele regionale de proceduri și cazare ale solicitanților de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări;
persoanele cazate în centrele pentru cazarea străinilor luați în custodie pubIică aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări;
persoane private de libertate;
persoane care asigură infrastructura de comunicații;
lucrătorii din domeniul muzeal și al colecțiilor publice;
lucrătorii din biblioteci.
b) populaţia adultă, alte categorii decât cele prevăzute la punctele 1 și 2 de la litera c;
c) populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.
Sursa: Monitorul Oficial
Florin Cîțu despre etapa 3A
Premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri, după ședința de guvern în care a fost modificată strategia națională de vaccinare, că a fost introdusă etapa 3A, în care vor fi vaccinați cu prioritate angajații esențiali din mediul privat.
„A fost introdusă etapa 3A. Este o etapă intermediară. Persoanele din sectorul privat, care inițial ar fi trebuit să fie în etapa a doua, vor fi acum în etapa 3A. Sunt acele persoane care intră în legătură directă cu mai mulți cetățeni, dar din privat, de exemplu personalul din bănci, supermarketuri etc.”, a declarat premierul Cîțu.
Florin Cîțu a mai spus că se așteaptă ca etapa a treia de vaccinare să fie demarată mai repede, dacă producătorii de vaccin vor respecta planul de livrare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Radu Mazăre şi Decebal Făgădău, ultimii doi primari PSD ai municipiului Constanţa, au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Constanţa, în două dosare distincte, pentru vânzarea nelegală a mai multor terenuri.
Radu Mazăre a vândut în condiții ilegale 10 terenuri ce aparțineau domeniului privat al municipiului Constanța. „Terenurile respective, situate în stațiunea Mamaia, în imediata vecinătate a plajei ori în zone cu un potențial turistic și comercial deosebit (malul Lacului Siutghiol, Parcul Tăbăcăriei etc.), ar fi fost vândute la prețuri mult diminuate, împrejurare prin care s-ar fi produs patrimoniului municipiului Constanța un prejudiciu în valoare de 1.732.687 de euro, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru cumpărători”, scriu procurorii DNA.
Și succesorul lui Mazăre, Decebal Făgădău, a aplicat schema mentorului său. În complicitate cu aceeași secretară a Primăriei, Marcela Enache, Făgădău a a „mătrășit” 3 terenuri, creând un prejudiciu de 133.688 de euro.
Prejudiciul total produs de cei doi primari PSD și de complicea lor, în această speță: 1.866.375 de euro.
Actuala conducere a Primăriei Constanţa (primar Vergil Chițac – PNL) a transmis că se constituie parte civilă în procesul penal, pentru recuperarea prejudiciului.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în două dosare distincte, a următoarelor persoane:
1. în stare de detenție, a inculpatului MAZĂRE RADU ȘTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
și în stare de libertate, a inculpatei ENACHE MARCELA, la data faptei secretar al municipiului Constanța, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
2. în stare de libertate, a inculpaților:
FĂGĂDĂU DECEBAL, la data faptei viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
ENACHE MARCELA, la data faptei secretar al municipiului Constanța, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriile întocmite, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
1. În perioada 2007-2012, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispozițiile legale, în sensul că ar fi dispus vânzarea a 10 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța în alte condiții decât prin licitație publică (negociere directă) și fără ca rapoartele de evaluare să fi fost aprobate de Consiliul Local.
De asemenea, terenurile respective, situate în stațiunea Mamaia, în imediata vecinătate a plajei ori în zone cu un potențial turistic și comercial deosebit (malul Lacului Siutghiol, Parcul Tăbăcăriei etc.), ar fi fost vândute la prețuri mult diminuate, împrejurare prin care s-ar fi produs patrimoniului municipiului Constanța un prejudiciu în valoare de 1.732.687 de euro, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru cumpărători.
În demersurile sale, edilul ar fi beneficiat de ajutorul inculpatei Enache Marcela, care, în calitate secretar al municipiului Constanța, ar fi contrasemnat o parte dintre documentele care au stat la baza tranzacțiilor respective.
2. În cursul anului 2015, în aceeași manieră ar fi acționat și inculpații Făgădău Decebal și Enache Marcela, care, în calitățile menționate mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în legătură cu vânzarea a 3 terenuri din domeniul privat al municipiului Constanța.
Prin aceste demersuri inculpații ar fi produs patrimoniului municipiului Constanța un prejudiciu în valoare de 133.688 de euro, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru cumpărători.
Primăria municipiului Constanța a transmis că se constituie parte civilă în procesul penal cu sumele menționate mai sus.
În cele două cauze au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarele au fost trimise spre judecare Tribunalului Constanța cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cele două cauze.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ultimii doi primari ai municipiului Constanța, Radu Mazăre (independent în perioada 2000-2003, PSD-ist în 2003-2015) și Decebal Făgădău (2015-2020, din partea PSD) sunt cercetați de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în două noi dosare penale, pentru înstrăinarea frauduloasă a unor foarte valoroase bunuri imobiliare – terenuri și construcții – din nordul stațiunii Mamaia și din zona veche, peninsulară, a orașului.
În cea de-a doua ședință de plen a noului Consiliu Local Municipal Constanța, rezultat în urma alegerilor din 27 septembrie, majoritatea formată din PNL și USR-PLUS a votat ca Municipalitatea să se constituie parte civilă în aceste cauze. Este o premieră, posibilă prin pierderea puterii de către PSD la Primăria Constanța.
DNA Constanța ceruse Consiliului Local, în 24 noiembrie, să comunice dacă se constituie sau nu parte civilă în viitorul proces.
Noua componență a Consiliului Local, cu proaspăt constituita majoritate de centru-dreapta (din cei 27 de consilieri, PNL are 11, iar Alianța USR-PLUS – 9, în timp ce PSD are doar 7), a făcut posibilă premiera constituirii Municipiului ca parte civilă în dosarele ilegalităților comise de primarii PSD-iști. Până acum, acest lucru nu s-a putut realiza, deoarece PSD și aliații săi au deținut majoritatea în “legislativul local”.
Terenuri extrem de valoroase, vândute pe nimic apropiaților primarilor PSD. Prejudiciu de aproape două milioane de euro
În cazul lui Radu Mazăre, prejudiciul calculat este de 1.732.685,5 euro, iar în cel al lui Decebal Făgădau – de 133.699 de euro. Firmele care au cumpărat aceste terenuri sunt Seawiev Advertising și Astera Consulting.
Procurorii DNA spun că foștii primari PSD-iști ar fi vândut ilegal, fără licitație publică, pe sume ridicol de mici, mai multe terenuri scumpe, către Astera Consulting. Aceasta este una dintre numeroasele firme ale lui Sorin Gabriel Strutinsky, tovarășul de haiducii al ex-primarului Radu Mazăre și al ex-președintelui Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu – ambii PSD-iști, ambii aflați acum după gratii.
Beneficiarul Strutinsky este fugar din fața Justiției române, ascuns într-o țară și o locație încă neidentificate oficial. El a dispărut înaintea pronunțării sentinței în dosarul ce avea să-i aducă o condamnare de 10 ani și 8 luni de închisoare, pentru trafic de influență și spălare de bani.
Portul Turistic „Tomis”, din capătul sud-estic al zonei vechi, peninsulare, a Constanței
O altă firmă către care au fost vândute terenurile este Seaview Advertising, care în timpul “Republicii Mazăre” a obținut monopolul afișajului stradal în Constanța (inclusiv Mamaia)pentru nu mai puțin de 15 ani. Ea era controlată de Ionuț Barbu, un alt apropiat al fostei administrații locale.
Unele dintre terenurile pentru care cei doi foști primari sunt cercetați în acest dosar sunt situate în Portul Turistic “Tomis”. Ele se află în zona proiectului imobiliar gigant controlat de Strutinsky, mega-bloc ce a fost lăsat neterminat timp de 18 ani.
Alte terenuri din dosarele celor doi sunt situate în Mamaia-Nord, în partea din stațiune cunoscută pentru hotelurile și ansamblurile rezidentiale de ultra-lux, cluburile de fițe și viața de noapte debordantă.
Mamaia-Nord
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
DNA trimite în judecată pentru abuz în serviciu un lot de funcționari din Primăria Constanța, în frunte cu fostul edil-șef Radu Mazăre și urmașul său, Decebal Făgădău. La aflarea veștii, Făgădău a demisionat din PSD, care-l pusese pe loc eligibil la Camera Deputaților, în județul Constanța.
Direcția Națională Anticorupție i-a trimis în judecată pe Radu Ștefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa (independent între 2000 și 2003, apoi PSD-ist până în mai 2015, când a demisionat din funcția de edil-șef, fiind reținut de DNA), şi pe cel ce i-a fost viceprimar timp de 7 ani (2008-2015), Decebal Făgădău, tot din PSD și el. Făgădău a fost primar al orașului din 2015 (interimar până în iunie 2016, când a fost ales).
Cei doi, împreună cu alte 4 persoane din adminstrația orașului, plus un arhitect și un administrator de firmă, sunt acuzați pentru infracțiunile de abuz în serviciu și alte fapte penale grave, într-un dosar privitor la acordarea autorizației de construire pentru un hotel din stațiunea Mamaia.
Procurorii DNA îi acuză pe funcționarii Primăriei Constanța că ar fi reautorizat în 2013, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat în proporție de 95% pe plaja din Mamaia, pentru care autorizația de construire inițială fusese anulată definitiv și irevocabil de către o instanță civilă.
În prezent, Radu Mazăre se află după gratii, fiind condamnat în mai multe dosare de corupție.
Decebal Făgădău este al doilea candidat scos de pe liste de dosare DNA în ultimele zile, după Nicolae Bănicioiu (Pro România, ex-PSD).
Mazăre l-a învățat pe Făgădău cum se fură profesionist
Conform Comunicatului DNA, inculpații din noul dosar sunt:
* FĂGĂDĂU DECEBAL, la data faptei viceprimar al municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
* CONSTANTIN NICOLETA, la data faptei șef al Serviciului Autorizații în Construcții din cadrul Primăriei municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
* DINESCU FULVIA ANTONELA, la data faptei director executiv adjunct al Direcției Administrației Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
* TĂNASE LUIZA ELENA, la data faptei arhitect-șef al municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
* MAZĂRE RADU ȘTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
* MUNTEANU MARIANA, la data faptelor inspector în cadrul Primăriei municipiului Constanța – Direcția de urbanism, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – fals intelectual în formă continuată; – complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
* O persoană fizică (numele nu este specificat în comunicatul DNA), la data faptei arhitect, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
* O altă persoană fizică (nici acest nume nu este specificat în comunicatul DNA), administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Prmarul Mazăre și viceprimarul Făgădău
Abuz în serviciu și alte fapte penale grave
Procurorii DNA îi acuză pe cei 6 inculpați care erau funcționari în cadrul Primăriei Constanța că ar fi reautorizat în 2013, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat în proporție de 95% pe plaja din Mamaia, pentru care anterior autorizația de construire fusese anulată definitiv și irevocabil de instanța civilă:
„Pe plaja din stațiunea Mamaia, județul Constanța, în zona centrală a stațiunii, ar fi fost construit, cu nerespectarea dispozițiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanța.
În același an, Primăria municipiului Constanța și societatea constructoare au fost date în judecată de o altă societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizației de construire.
Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanța în anul 2012, autorizația de construire emisă de Primăria municipiului Constanța a fost desființată.
Instanța a reținut că, la emiterea autorizației de construire, nu s-ar fi respectat interdicția de a construi în interiorul zonei de protecție și că amplasarea imobilului ar fi situată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcții definitive. De asemenea s-a mai reținut că autorizația de construcție ar fi fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere și servitute privind distanța dintre construcții.
În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, și demolarea imobilului de lux, precum și obligarea Primăriei municipiului Constanța să emită actul administrativ de desființare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizației anulate.
La data de 22 august 2013, Primăria municipiului Constanța a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că autorizația de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizație de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizație neanulată și perfect valabilă.
Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria municipiului Constanța a venit cu o completare prin care înștiința instanța de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03 septembrie 2013, o nouă autorizație de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite și să obțină demolarea construcției edificate în regim P+5E-6E.
Aceleași aspecte, întemeiate pe existența unei autorizații valabile din data de 03 septembrie 2013, au fost invocate în apărare și de societatea constructoare a imobilului.
În anul 2016, prin sentința civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanța a dispus anularea autorizației de construire emisă la data de 03 septembrie 2013 de Primăria Municipiului Constanța, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (imobilul rezidențial ce fusese construit în proporție de 95% în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal.
Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile au ajuns la o înțelegere amiabilă.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de Procedură Penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
Mazăre: Decebal, te aștept, să refacem echipa!
Anul negru al lui Făgădău: a pierdut alegerile pentru Primăria Constanța, e cercetat penal, renunță la candidatura pentru un loc de deputat, demisionează din PSD. Obținuse un loc eligibil
La scurt timp după comunicatul DNA, primarul încă în exercițiu al municipiului Constanța, Decebal Făgădău, a anunțat că demisionează din PSD.
Făgădău se pregătea să candideze la alegerile parlamentare. El se afla pe un loc eligibil al listei PSD Constanța pentru Camera Deputaților. Era consolarea pentru pierderea alegerilor locale, în care a ieșit pe locul 3 la primăria Constanța, fiind devansat de vergil Chițac (PNL) și Stelian Ion (USR).
Primarul încă în funcție era președinte executiv al PSD Constanța și, de câteva luni, chiar vicepreședinte național al acestui partid.
„Astăzi am aflat din presă că DNA m-a trimis în judecată, într-un dosar în care sunt acuzat de o faptă pentru care nu mă fac vinovat. Am primit vestea în timp ce îmi completam dosarul de candidat pentru un loc eligibil în Parlamentul României. Am fost, sunt și voi fi un om corect și demn, indiferent de circumstanțe. Și nu voi accepta să le fac rău celor din jurul meu sau să ies cu capul plecat! Demisionez din Partidul Social Democrat”, a scris Făgădău pe pagina sa de Facebook.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pretutindeni în țară, acolo unde au pierdut alegerile locale, administrațiile PSD se grăbesc să dea ultimele tunuri și să aranjeze ultimele “ploi”, profitând de intervalul prevăzut de lege până la preluarea conducerii de către noii primari. La Constanța, edilul din mandatul 2016-2020, Decebal Făgădău de la PSD, a fost învins pe 27 septembrie de liberalul Vergil Chițac, iar în următoarele trei săptămâni (27 septembrie – 20 octombrie) Primăria a emis o avalanșă de autorizații de construire pentru blocuri în stațiunea Mamaia și Constanța, relevă publicația locală info-sud-est.ro.
Graba a fost foarte mare, observă jurnaliștii constănțeni, care spun că s-au dat, de la pierderea alegerilor, autorizații de construire pentru blocuri cât se dădeau, înainte, în 6 luni.
Potrivit publicației citate mai sus, în orașul Constanța, cele mai multe autorizații au mers la firma Gemini Estate SRL, controlată de Liviu Ghebaur, afacerist apropiat de Radu Mazăre. Ghebaur a fost anchetat de DIICOT pentru că s-a implicat în afaceri dubioase cu libanezi din Portul Constanța care erau monitorizați de SRI.
Acum, același Ghebaur a primit de la administrația PSD, pe ultima sută de metri a mandatului, autorizații de construire pentru două blocuri de 8 etaje și alte trei blocuri de 12 etaje.
33 de autorizații de construire emise de administrația PSD după ce a pierdut alegerile la Constanța!
Lista clienților serviți de Făgădău și PSD a fost însă mult mai lungă în aceste ultime zile. În total, după pierderea alegerilor, Primăria Constanța a emis 15 autorizații de construire pentru clădiri de 1-3 etaje, 7 autorizații pentru clădiri cu 4-5 etaje, 7 autorizații pentru clădiri cu 6-9 etaje, 3 autorizații pentru clădiri cu 12 etaje și o autorizație pentru o clădire cu 15 etaje! Pe lângă acestea, s-au emis și autorizații de supraetajare pentru alte 7 clădiri din Constanța și Mamaia.
Același fenomen s-a întâlnit și în multe alte orașe din țară, unde administrațiile PSD scoase prin vot din primării sau consiliile județene s-au grăbit, după pierderea alegerilor locale, să aprobe contracte uriașe de achiziții, de investiții sau să împartă tot felul de permise și autorizații.
De prisos să spunem că aceste acțiuni n-ar trebui să aibă loc. Teoretic, vechea administrație nu mai trebuie să asigure decât interimatul și treburile curente ale localității până la predarea gestiunii către noua conducere aleasă prin vot. Legea a fost gândită însă în așa fel încât să lase portițe care să permită aceste abuzuri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La 18 zile după Daniel Dragomir (ex-colonel SRI), încă un mafiot este de negăsit în ziua condamnării definitive: afaceristul Sorin Strutinsky, om de bază a Mafiei PSD de la Constanța.
Sorin Strutinsky (53 de ani) a fost condamnat luni, definitiv, la 10 ani și 8 luni de închisoare, pentru mai multe fapte penale, printre care trafic de influență. Polițiștii nu l-au găsit însă nicăieri, și nici el nu s-a prezentat pentru încarcerare. Escrocul a fugit din timp, știind că e imposibil să scape de condamnarea la închisoare cu executare.
Poliția din Constanța l-a dat deja în urmărire națională pe Sorin Strutinsky. Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale fac cercetări pentru identificarea acestuia.
Mai mult, polițiștii fac formalitățile pentru emiterea unui mandat european de arestare și a cererii de urmărire internațională pe numele lui Strutinsky.
În afară de condamnarea definitivă de astăzi (10 ani și 8 luni de închisoare), Sorin Strutinsky mai are o condamnare în primă instanță, de 7 ani și 10 luni, în dosarul ”Polaris”. În același dosar, tot în primă instanță, Radu Mazăre a primit 9 ani și 10 luni, iar Eduard Martin, patronul firmei de salubrizare, a fost condamnat la 5 ani și 6 luni.
Cei trei fugari ai Mafiei de la Constanța
Prin fuga sa, Sorin Strutinsky procedează exact la fel ca tovarășii săi din trioul mafiot care a jefuit Constanța. Există însă și o mică diferență: au furat împreună, au fugit separat!
Radu Mazăre (52 de ani) a fugit în Madagascar (țară africană insulară din Oceanul Indian) înainte de prima sa condamnare definitivă. A fost „împachetat” însă și adus înapoi, în 2019, când ministru al Justiției era Ana Birchall. Este încarcerat la Penitenciarul Slobozia (județul Ialomița). Condamnările sale definitive însumează, până acum, peste 20 de ani.
Nicușor Constantinescu (53 de ani) a fugit în SUA, apoi a fost prins în Turcia și adus „pe sus” acasă. Este întemnițat la Penitenciarul Poarta Albă (județul Constanța). Are mai multe condamnări definitive și alte procese în faza de judecată.
Sorin Strutinsky (53 de ani) a fugit într-o direcție necunoscută (deocamdată). Are o condamnare definitivă (10 ani și 8 luni) și una în primă instanță (7 ani și 10 luni). A fost dat în urmărire națională, va fi dat în urmărire internațională, cu un mandat european de arestare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
I-a venit rândul și lui Sorin Strutinsky să înfunde pușcăria, pentru ani mulți! El își va regăsi după gratii tovarășii de jaf din „Republica Constanța”: Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Fiecare are condamnări totale de ordinul zecilor de ani.
Sorin Strutinsky, om de afaceri cu puternice conexiuni politice, a fost condamnat luni la 10 ani și 8 luni de închisoare, pentru mai multe infracțiuni dovedite:
trafic de influenţă, în formă continuată
instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată
instigare la spălare de bani, în formă continuată
trafic de influenţă.
Magistraţii au mai decis confiscarea de la Sorin Strutinsky a sumei de 1.892.844,97 lei (aproape 400.000 de euro). De asemenea, el este obligat la plata sumei de 15.000 de lei cheltuieli de judecată.
Sentința pronunțată de Curtea de Apel Constanța este definitivă.
Din completul de trei judecători, doi (Ciprian Coadă și Georgiana Anghel) au decis condamnarea lui Strutinsky la 10 ani și 8 luni de închisoare. Cel de-al treilea judecător, Adriana Ispas, a făcut opinie separată în dosarul lui Strutinsky.
În primă instanță, în acest dosar, Sorin Strutinsky fusese condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare.
Șirul de infracțiuni care i-au adus condamnarea
Procurorii au stabilit că, în anul 2009, Sorin Strutinsky a pretins de la un denunţător o sumă de bani, reprezentând 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea comercială reprezentată de denunţător, în baza a trei contracte încheiate cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL).
În schimbul sumelor de bani pretinse, Sorin Strutinsky a promis că-i va determina pe funcţionarii DADL şi pe cei de la Ministerul Mediului să respecte obligaţiile contractuale asumate, referitoare la plata preţului către societatea comercială respectivă.
Ulterior, în baza pretinderii iniţiale, în perioada 2009-2012, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător suma totală de 1.286.958,17 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii reprezentate de denunţător, în conturile bancare a cinci societăţi comerciale indicate de omul de afaceri.
De asemenea, între 2009-2012, Sorin Strutinsky i-a determinat pe reprezentanţii societăţii denunţătorului şi pe cei ai celor cinci firme să falsifice mai multe contracte, aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăţilor corespondente şi justificarea acestora în evidenţele contabile.
Ulterior, Strutinsky a determinat efectuarea unor operaţiuni comerciale cu caracter fictiv prin care a trasferat sume de bani din patrimoniul societăţii beneficiare a banilor publici în patrimoniul celor cinci societăţi.
Sorin Strutinsky a mai fost judecat şi pentru faptul că în 2012 a pretins de la acelaşi denunţător o sumă de bani reprezentând 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de aceeaşi societate reprezentată de denunţător, în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, pentru extinderea unei dane din portul Constanţa.
Firma respectivă a încasat, conform contractului de lucrări, aproximativ 5 milioane de lei, iar denunţătorul a renegociat cu Strutinsky, în ianuarie 2015, suma pe care acesta din urmă o pretindea, de la 10%, la 8%, respectiv de la suma de 500.000 lei, la 400.000 lei.
Tot în 2012, Gabriel Strutinsky a pretins de la un denunţător o sumă de bani reprezentând 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către aceeaşi societate (ca parte a unui consorţiu de firme), în baza unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanţa pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere pe Canalul Dunărea – Marea Neagră şi pe Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari. Consorţiul de firme din care făcea parte societatea denunţătorului a încasat preţul lucrărilor executate (12.744.039 lei şi TVA aferentă de 3.058.569,53 lei). Ulterior, în baza pretinderii iniţiale, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător suma de 605.886,80 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii denunţătorului în conturile bancare a cinci societăţi indicate de Strutinsky.
În anul 2013, Sorin Strutinsky a pretins suma de 1.600.000 de euro de la denunţător, reprezentând un procent de 6% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea denunţătorului (parte a unui consorţiu), în temeiul unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanţa, pentru modernizare ecluze – echipamente şi instalaţii. Ca şi la precedentele înţelegeri, Strutinsky promitea să intervină la reprezentanţii companiei pentru respectarea obligaţiilor contractuale asumate.
În anul 2015, Sorin Strutinsky a mai pretins şi suma de 202.500 lei (care reprezintă 6% din valoarea facturilor încasate în 2014, în cuantum total de 3.375.179 lei).
Mai are o condamnare de 7 ani și 10 luni, în primă instanță
Sorin Strutinsky mai are o condamnare în primă instanță la 7 ani și 10 luni cu executare în dosarul ”Polaris”. În același dosar, tot în primă instanță, Radu Mazăre a primit 9 ani și 10 luni, iar Eduard Martin, patronul firmei de salubrizare, a fost condamnat la 5 ani și 6 luni – toți, cu executare.
Rămâne de văzut dacă Strutinsky se predă polițiștilor, pentru a fi încarcerat, sau a „șters-o” și el din țară, cum făcuseră inițiat atât Radu Mazăre (în Madagascar), cât și Nicușor Constantinescu (în SUA și apoi Turcia).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
