Rusia a avut parte în 2023 de cea mai săracă paradă a victoriei din câte s-au organizat de 9 mai, în Piața Roșie, după Al Doilea Război Mondial. N-a existat show aviatic, iar prin fața lui Putin a defilat un singur tanc, totul încheindu-se într-o singură oră, relevă agențiile de știri. Putin a ținut un nou discurs rupt de realitate, acuzând globaliștii de conflictul din Ucraina și pretinzând că rușii ar salva lumea de nazism.
Pe rețelele de socializare – inclusiv pe rețeaua Telegram, preponderent folosită în spațiul ex-sovietic – s-a comentat foarte acid faptul că la parada militară ținută în Piața Roșie cu ocazia aniversării victoriei asupra Germaniei naziste a fost prezent un singur tanc: un T-34 recondiționat, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Au lipsit toate celelalte tipuri de tancuri, inclusiv cele cu care se lăudau rușii în ultimii ani, T-14 Armata (neoperațional) și T-90. Situația era însă oarecum anticipabilă, deoarece se știa de vreo lună că Rusia nu mai are tancuri disponibile nici pentru front, ca să nu mai vorbim de defilări. Din acest motiv, paradele tradiționale organizate în țară au fost anulate în peste 20 de orașe de-a lungul ultimelor săptămâni.
Putin i-a avut alături pe liderii țărilor prezente încă în Comunitatea Statelor Independente: Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Armenia. Au existat informații că măcar în privința unora dintre aceștia Moscova a făcut presiuni pentru a-i determina să vină la paradă.
Discursul lui Putin a ținut doar 10 minute și a fost unul previzibil: „S-a declanșat un adevărat război împotriva patriei noastre. Am respins terorismul internațional, vom proteja locuitorii din Donbas, ne vom asigura securitatea”. El a reluat acuzații mai vechi: „Elitele vestice și globaliștii insistă și provocă conflicte și încurajează rusofobia, distrug tradițiile familiei și dictează voia lor asupra celorlalți“.
În stilul deja clasic al ofițerilor fostelor servicii secrete ex-comuniste (Putin a fost locotenent-colonel KGB), președintele rus i-a acuzat pe alții exact de metodele regimului său: „Este un sistem (cel occidental – n. red.) de jefuire a altora și de violență. Creează un cult al nazismului, batjocoresc memoria generațiilor trecute. În Ucraina e un regim militar care implementează planurile stăpânilor lor“.
După cum se poate vedea, ideile lui Putin coincid perfect cu discursul multor conspiraționiști din România. În astfel de momente este cel mai ușor de remarcat cine face jocurile Moscovei în țara noastră, inclusiv dintre politicieni și membrii instituțiilor de forță.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un oficial de rang înalt din armata SUA a confirmat pentru CNN, sub acoperirea anonimatului, informația apărută săptămâna trecută, cum că unul din sistemele antiaeriene Patriot livrate Ucrainei a doborât o rachetă Kinjal, prezentată de ruși drept o armă-minune de nouă generație imposibil de interceptat. Momentul este unul foarte important, demonstrând încă o dată că în cazul Rusiei propaganda depășește cu mult realizările.
Racheta hipersonică „Kinjal”, una dintre cele cinci „arme miraculoase” pe care Putin le-a prezentat în 2018, se dovedește vulnerabilă chiar și la sistemele de apărare aeriană ale SUA care nu sunt de ultimă generație. Bateriile antiaeriene Patriot au devenit operaționale începând cu 1984, adică acum aproape 40 de ani – suferind, desigur, modernizări pe parcurs. Două astfel de sisteme au fost livrate Ucrainei de Olanda și Germania, acestea doborât una din rachetele Kinjal despre care Putin, Medvedev și toți generalii ruși pretindeau că sunt imposibil de interceptat.
Putin, în 2018: racheta Kinjal „este fără egal în lume“, e „garantat că va depăși sistemele de apărare aeriană și antirachetă existente și viitoare“
Lovitura este una foarte grea pentru reputația industriei de armament a Rusiei. Rachetele Kinjal au fost marketate de ruși ca fiind o creație a programului industriei de armament de stat, pentru care Guvernul de la Moscova a cheltuit miliarde de dolari în ultimii 10 ani. Până să fie aduse bateriile antiaeriene Patriot, rușii au bombardat de câteva ori Ucraina cu rachete Kinjal, în niște demonstrații de forță fără valoare militară (o astfel de rachetă a lovit un mall din Odessa).
Dar acum, racheta Kinjal trimisă asupra Kievului a fost doborâtă în timpul unui atac nocturn pe teritoriul ucrainean, la 4 mai. Acest lucru a fost raportat de comandamentul armatei ucrainene, după care informația a fost confirmată de o sursă CNN de rang înalt de la Washington. Potrivit acestei surse, sistemele Patriot pe care Ucraina le-a primit în aprilie de la Germania și Olanda, au fost folosite pentru a intercepta racheta.
Vorbind despre Kinjal, Putin afirma că aceasta este „fără egal în lume” și e „garantat să depășească sistemele de apărare aeriană și antirachetă existente și viitoare”. Dictatorul de la Kremlin arăta Kinjal ca simbol al arsenalului de rachete moderrnizat al Rusiei, echipat cu arme-minune. Viteza Kinjal, rachetă lansată din avion, este hipersonică și de aceea este practic imposibil de interceptat, explicau rușii.
Kinjal are o rază de acțiune de circa 2.000 de kilometri și o viteză de 10 ori mai mare decât a sunetului, fiind derivată din rachetele balistice Iskander, cu rază de acțiune mai mică și lansate de la sol. Kinjal are un focos de aproape 500 de kilograme.
Producerea acestor rachete este foarte dificilă pentru Rusia, care are doar câteva zeci de bucăți în arsenal.
Dar interceptarea Kinjal a arătat că Patriot este perfect capabil să angajeze nu doar rachete balistice, ci și rachete aeriene, ceea ce anterior era considerat doar o posibilitate teoretică, spune o sursă pentru CNN.
Nimic din armele-minune ale Rusiei nu funcționează: avionul Su-57 și tancul T-14 Armata nu sunt operaționale, tancul T-90 e doborât cu muniție comună, racheta Kinjal e interceptată cu sisteme vechi de 40 de ani
Războiul din Ucraina a relevat că armele Rusiei sunt mult în urma propagandei care li s-a făcut. Tancurile T-14 Armata, pretins cele mai avansate din lume, n-au ajuns pe front și există dubii că sunt operaționale. Cel mai bun tanc rusesc din dotarea armatei, T-90, s-a dovedit vulnerabil la muniții nesofisticate. Crucișătorul Moskva, nava-amiral a flotei rusești la Marea Neagră, a fost scufundată de ucraineni. Mult-trâmbițatul avion de generația a 5-a Su-57 n-a apărut pe cerurile Ucrainei, alimentând speculațiile că, de fapt, are serioase probleme și nu e operațional.
În ceea ce privește racheta-minune Kinjal, doborârea acesteia a readus în prim-plan vocile unor experți care se îndoiesc de capacitățile sale, menționând că în faza finală a zborului această rachetă pierde din viteză și manevrabilitate, devenind accesibilă sistemelor antiaeriene.
Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Inhat, a declarat sâmbătă că rușii „spuneau că Patriot este o armă americană învechită, iar armele rusești sunt cele mai bune din lume. Ei bine, există confirmarea că funcționează eficient chiar și împotriva unei rachete hipersonice. Interceptarea Kinjal este o palmă pentru Rusia”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sistemul de avertizare timpurie al Rusiei în privința rachetelor și aparatelor inamice, care ar trebui să acopere întregul teritoriu al țării, este neoperațional din cauza corupției generalizate, relevă o anchetă a jurnaliștilor de investigații independenți ruși care scriu pe canalul de Telegram VChK-OGPU. Aceștia arată că în sistemul integrat de radare au fost băgate piese-cheie foarte ieftine, dar care au fost facturate cu sute de dolari bucata, ca fiind de cea mai înaltă calitate. Escrocheria a îmbogățit generali și afaceriști, dar a pus pe butuci tot sistemul antiaerian.
Sistemul de avertizare timpurie, construit încă de pe vremea URSS, a fost gândit pentru a asigura un câmp radar continuu pe întregul teritoriu al țării. Acesta ar trebui să detecteze rachetele balistice care pătrund neautorizat în Rusia. Dar înalți oficiali ai armatei au făcut acest sistem neoperațional escrocând statul. Anumite piese din sistemul de radare trebuie să fie ultraperformante. În Rusia nu se găsește așa ceva, astfel că respectivele piese sunt aduse din import și costă foarte mult.
Generalii au recurs însă la următoarea schemă: s-au adus piese foarte ieftine, de numai câțiva cenți bucata, și au fost facturate ca fiind piese de înaltă calitate, cu preț de sute de dolari fiecare. În timp ce o mână de ofițeri ruși și afaceriștii aflați în cârdășie cu ei s-au îmbogățit, sistemul defensiv național s-a prăbușit.
Această afacere, asupra căreia Putin a fost avertizat de mai multe ori de-a lungul anilor fără a lua vreo măsură, reprezintă o explicație indirectă a neașteptatei vulnerabilități de care dau dovadă rușii în fața atacurilor lansate de ucraineni. S-a ridicat întrebarea cum au putut fi depășite sistemele de avertizare atât de ușor și atât de frecvent. Dar dacă însuși sistemul cel mai important, cel de avertizare în caz de atac nuclear, a devenit nefuncțional din cauza corupției, e clar că lucrurile stau la fel și în celelalte cazuri.
Încă din primele săptămâni de război, Ucraina a ripostat foarte eficient pe teritoriul Rusiei. Elicoptere de luptă ucrainene au organizat un raid în martie anul trecut până la Belgorod, distrugând o rafinărie de petrol fără ca apărarea antiaeriană rusească să le detecteze. De atunci, atacurile s-au ținut lanț. Uneori, rachetele și dronele ucrainene au zburat sute de kilometri în interiorul teritoriului Rusiei, lovind aeroporturi unde erau ținute bombardiere strategice, rafinării, depozite de muniții și alte ținte strategice.
Iată mai jos traducerea anchetei făcute de VChK-OGPU și prezentată pe Twitter de istoricul militar britanic Chris Owen.
„Sub pretextul achiziționării de tranzistori scumpi protejați de interferențe și radiații, creierul radarului a fost aprovizionat cu piese ieftine, care nu puteau fi folosite în scopuri militare. Acest lucru a făcut posibilă o marjă de profit uriașă, o mie de tipuri diferite de componente radio au fost achiziționate pentru câțiva cenți și facturate cu sute de dolari fiecare”
1/ Rampant corruption is reported to have rendered Russia’s ballistic missile early warning system virtually useless. Scams by contractors are said to have led to unsuitable foreign-made components being used on a wide scale. ⬇️ pic.twitter.com/VBSutWwNHD
„Se pare că o corupție generalizată a făcut ca sistemul de avertizare timpurie a rachetelor balistice al Rusiei să devină practic inutil. Se spune că escrocheriile comise de contractori au dus la utilizarea pe scară largă a unor componente străine nepotrivite.
Canalul de Telegram VChK-OGPU raportează că un scandal este pe cale să izbucnească în privința unei escrocherii făcute la înlocuirea componentelor care, potrivit acestuia, a paralizat radarele de avertizare timpurie ale Rusiei. Astfel de escrocherii au fost larg răspândite în achizițiile militare rusești, adesea cu complicitatea unor oficiali corupți.
Potrivit VChK-OGPU, „timp de mai mulți ani, Putin a primit numeroase memorii despre situația deplorabilă a sistemului rusesc de avertizare timpurie”.
„Toate asigurările privind «fiabilitatea unui câmp radar continuu» și înaltele performanțe tactice și tehnice ale detectoarelor de avertizare timpurie ale sistemului radar de la Voronej s-au dovedit a fi nefondate. Prețul mediu al fiecărui radar, înainte de criză, se ridica la peste 20 de miliarde de ruble (257 de milioane de dolari), iar producția de stații foarte prefabricate a fost realizată de RTI JSC, o filială a AFK «Sistema».
(…) Ca bază [a lucrării] au fost folosite dezvoltările din epoca sovietică ale Institutului de Cercetare Științifică a Radarelor cu rază lungă de acțiune (NIIDAR) și ale Institutului de Inginerie Radio a Academiei de Științe a URSS. Majoritatea componentelor, ca de obicei, au fost achiziționate din străinătate și, sub pretextul achiziționării de tranzistori scumpi protejați de interferențe și radiații, creierul radarului a fost aprovizionat cu piese ieftine, care nu puteau fi folosite în scopuri militare. Acest lucru a făcut posibilă o marjă de profit uriașă, o mie de tipuri diferite de componente radio au fost achiziționate pentru câțiva cenți și facturate cu sute de dolari fiecare.
Potrivit unei surse, rezultatul este acum că Rusia are radare instabile, care oferă o «fereastră de oportunitate» pentru a lovi teritoriul rusesc fără represalii.
Deși se construiesc stații costisitoare de-a lungul întregului perimetru al granițelor Rusiei, sistemul de informare a conducerii de vârf a țării cu privire la un atac cu rachete nu a fost, la rândul său, niciodată modernizat în mod serios. Este ca și cum ai pune noi senzori de incendiu digitali pe o alarmă analogică.
În perioada sovietică, Vimpel a fost principala întreprindere în domeniul dezvoltării sistemului de avertizare timpurie. A fost conectată cu institute și uzine, care în strânsă cooperare au rezolvat problema dezvoltării și funcționării sistemului.
După prăbușirea Uniunii Sovietice, Vimpel și-a pierdut rolul de lider, iar de pe vremea Uniunii Sovietice algoritmii săi nu au mai fost actualizați în mod serios.
(…) În ultimele decenii, lumea a dezvoltat în mod activ spațiul din apropierea Pământului și există deja sute de sateliți comerciali și militari pe orbitele terestre, care interferează adesea cu sistemele naționale de avertizare timpurie, deoarece toată matematica pentru aceasta a fost stabilită într-un mediu diferit din apropierea Pământului, când existau foarte puțini sateliți pe orbită”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Războiul de cucerire pornit de Putin pe 24 februarie 2022 în Ucraina are o notă de plată care va ajunge la cel puțin un trilion (1.000 de miliarde) de dolari, estimează institutul american The Project on Defense Alternative (PDA). Rusia, Ucraina și aliații care sprijină Kievul cheltuie lunar cel puțin 25 de miliarde de dolari pentru a susține războiul, mai spun specialiștii acestui think-tank care se ocupă cu cercetarea, analiza și dezvoltarea politicilor defensive.
Sumele sunt exorbitante. Numai reconstrucția Ucrainei distruse de ruși este estimată azi la circa 413 miliarde de dolari. La costurile directe se adaugă cele indirecte, pentru că toate țările lumii au crescut brusc cheltuielile legate de apărare, după ce Rusia a demontat teoria conform căreia în Secolul XXI războaiele colonialiste clasice, de invadare și anexare a unor alte țări, sunt de domeniul trecutului.
„În mod evident, războiul a fost un dezastru pentru Ucraina, dar și o calamitate pentru întreaga lume“, concluzionează raportul PDA, după ce face analiza conflictului. „Bogăția, tenacitatea și puterea militară excepțională a participanților – Rusia, Ucraina și SUA-NATO – au creat un război de mare intensitate. Deși distrugerea fizică a fost limitată în mare parte la Ucraina, celelalte efecte ale războiului nu au fost limitate. Impactul asupra vieții și mijloacelor de existență în afara țărilor combatante a fost profund. De fapt, mult mai mulți oameni au murit în afara Ucrainei din cauza conflictului decât în interior“, sună concluzia neașteptată a studiului. Aceasta, deoarece Rusia și Ucraina sunt importante pe plan mondial în agricultură și energie. La efectele indirecte provocate de perturbarea lanțului în exportul de grâne, de exemplu, se adaugă războiul economic globale pe care cele două tabere l-au declanșat intenționat: sancțiuni, blocade și embargouri impuse reciproc în diverse domenii.
S-a creat un efect în lanț – creșterea prețurilor la alimtente și energie la nivel mondial, perturbarea comerțului global, blocarea și inversarea redresării economice după pandemie. „Efectele colaterale ale războiului înseamnă nu numai ani de dificultăți acute suplimentare pentru un miliard de cetățeni de pe glob și scăderea nivelului de trai pentru alte miliarde, ci și reducerea acțiunii împotriva altor amenințări globale, între care schimbările climatice și crizele de sănătate“, spun analiștii think-tankului.
Experții PDA afimă că, bazându-se pe dovezi clare, estimează morții înregistrați de ruși până în martie 2023 la 35.000 de militari, iar cei ucraineni – la 20.000.
În afara Ucrainei, însă, războiul a provocat – spune raportul – moartea a peste 250.000 de oameni! E vorba de aproximativ 20.000 de civili non-ucraineni pe lună. Aceste victime provin din țările afectate de crizele multiple declanșate ori amplificate de război și de reducerea sau eliminarea ajutoarelor care erau livrate până acum.
Estimările sunt că războiul a costat până acum Rusia 107 miliarde de dolari în 2022, din care 60 de miliarde au mers la sectorul militar și de securitate. Acestora li se adaugă epuizarea stocurilor de armament, inclusiv cheltuielile cu mii de rachete, milioane de proiectile de artilerie, pierderea confirmată a cel puțin 1.900 de tancuri, 4.000 de alte tipuri de blindate, 750 piese de artilerie, 78 de avioane și 80 de elicoptere.
Și Ucraina a suferit îngrozitor. PIB-ul s-a contractat cu 29% în 2022 față de 2021. La sfârșitul anului trecut, deficitul a fost de 24,5 miliarde dolari. În 2022, Kievul a fost nevoit să aloce 42 de miliarde de dolari la apărare – adică 30% din PIB-ul întregii țări anul trecut.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Guvernul de la Moscova și-a instruit propagandiștii din presa de stat să nu mai spună că armata ucraineană nu e pregătită de ofensivă, relatează publicația independentă „The Moscow Times“. Kremlinul face pregătiri și în plan psihologic, în așteptarea atacului ucrainean, pentru ca rușii să nu fie luați prin surprindere dacă armata lui Putin va suferi o înfrângere usturătoare.
Televiziunile și publicațiile controlate de Guvern au primit un ghid care trebuie urmat în comunicarea din următoarele zile. Se recomandă sublinierea insistentă a faptului că Ucraina este înarmată de NATO și descurajarea oricărui apropo că trupele Kievului n-ar fi pregătite. „Dacă Ucraina, cu ajutorul armelor din SUA și Europa, va avea succes și va ocupa unele teritorii, pierderea [rusă] va fi de înțeles: întregul Occident a concentrat eforturi uriașe pe acest front, dar succesele sale – în comparație cu aceste eforturi – sunt foarte modeste“, se arată în ghidul pe care presa rusă trebuie să-l urmeze, ca linie generală a discursului, atât înainte, cât și după începerea ofensivei ucrainene. Informațiile au fost divulgate pentru publicația independentă rusă „Meduza“ de o sursă de la Kremlin.
O altă temă tabu pentru presa rusească trebuie să fie cea legată de cât din bugetul național s-a cheltuit pentru a reface infrastructura în teritoriile ocupate din Ucraina. Teama Moscovei este că ar putea crește un val de resentimente la nivelul publicului în condițiile în care, din cauza direcționării banilor către armament și a scăderii veniturilor, în multe regiuni s-au tăiat complet investițiile și chiar cheltuielile curente pentru spitale, drumuri, școli.
Kremlinul a „recomandat“ presei supuse să abordeze teme pozitive și optimiste, să se insiste pe relatările despre proiectele de reconstrucție, să se arate cum „problemele sunt rezolvate“, cum școlile, grădinițele și spitalele din zonele ocupate au fost refăcute.
Este de preferat, a cerut regimul Putin, să se pună mai puțin accent în acest an pe paradele de Ziua Victoriei. Nu mai puțin de 20 de orașe din Rusia și-au anulat până acum festivitățile și paradele programate pentru 9 mai. Nu mai sunt bani și nici vehicule blindate cu care să se defileze.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rusia acuză un „act terorist planificat“ care ar fi vizat, în primele ore ale dimineții zilei de miercuri, un atentat la viața președintelui Putin. Două drone, reclamă Moscova, ar fi fost lansate asupra Kremlinului, dar au fost doborâte cu câțiva metri înainte să lovească acoperișul. Mai multe filmulețe au apărut pe rețelele de socializare, surprinzând momentul atacului și distrugerea dronelor.
Atacul n-a fost revendicat de nimeni. Ucraina a precizat că nu are habar de vreun atac asupra Kremlinului, subliniind că nu își folosește resursele ca să atace alte țări.
Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că a văzut, într-adevăr, informații de la Moscova despre un presupus atac cu drone asupra Kremlinului, dar „nu le pot valida în niciun fel“, anunță CNN.
Moscova a subliniat că Putin nu se afla în Kremlin la momentul atacului, scrie agenția rusă de știri RIA. Liderul rus s-ar fi aflat, susțin sursele moscovite, la Novo-Ogaryovo.
Rusia s-a grăbit să acuze Ucraina: „Miercuri seară, regimul de la Kiev a încercat să lovească cu ajutorul unui dispozitiv UAV (dronă – n. red.) reședința de la Kremlin a președintelui rus Vladimir Putin. Două vehicule aeriene fără pilot au fost îndreptate spre Kremlin. Ca urmare a acțiunilor întreprinse în timp util de către serviciile militare și speciale cu ajutorul sistemelor de război radar, vehiculele au fost dezactivate“.
Information appeared that the drone on the Kremlin was launched by Russian partisans from Moscow region.
Questions:
1. How was a drone able to get through all the air defense placed in Moscow?
Oh, and how are head of Russian air defense, Shoigu and Gerasimov feeling today?… pic.twitter.com/xNEcsfBvGH
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 3, 2023
Este însă un lucru neexplicat de ruși, deocamdată, cum a fost posibil ca două drone să ajungă la doar câțiva metri de acoperișul Kremlinului, înainte de a fi doborâte. Dacă atacul a fost real și nu o înscenare, atunci problemele defensivei aeriene rusești sunt mult mai mari decât și-ar fi putut imagina cineva.
Ucrainenii dezmint vehement acuzațiile. Anton Gherașcenko, unul dintre principalii consilieri ai ministrului de Interne de la Kiev, scrie pe Twitter că „apar informații conform cărora drona de la Kremlin a fost lansată de partizani ruși din regiunea Moscova. Semne de întrebare: 1) Cum a fost capabilă o dronă să treacă prin apărarea aeriană din Moscova? Și cum se simt azi capul apărării antiaeriene, Șoigu și Gherasimov? 2) Va anula Rusia parada de 9 mai? Sau vor aștepta o dronă pe parcursul ei?“.
Ceva mai târziu, președintele ucrainean Zelenski și oficialii Ministerului Apărării de la Kiev au negat oficial acuzațiile Guvernului Rusiei cum că două drone ucrainene ar fi fost lansate asupra Moscovei, într-o încercare de asasinat a lui Putin. „Nu-l atacăm pe Putin ori Moscova, noi luptăm pe propriul nostru teritoriu, ne apărăm propriile sate și orașe. Nici măcar n-avem suficiente arme pentru asta. De aceea nu le folosim oriunde. Avem o criză (de arme – n. red.). Nu putem folosi orice și oriunde. Vom lăsa asta (pedepsirea lui Putin – n. red.) tribunalului“, a spus Zelenski pe parcursul Summitului Nordic, la care participă.
Indiferent cum ar fi, atacul asupra lui Putin – dacă acesta a fost cu adevărat executat de ucraineni și n-a fost doar o înscenare a Rusiei – nu reprezintă o escaladare a evenimentelor. Rusia a încercat să-l lichideze fizic încă din prima zi a invaziei pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Trupele speciale activate în momentul atacului rusesc au luptat cu ucrainenii pe străzile Kievului zile în șir, până când au fost lichidate. Obiectivul era capturarea ori lichidarea președintelui Ucrainei, a parlamentarilor și a membrilor Guvernului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pe măsură ce momentul contraofensivei ucrainene se apropie, sporește și neliniștea din rândurile comandanților ruși aflați în contact cu realitățile de pe front. Oligarhul Evgheni Prigojin, patronul mercenarilor Wagner care luptă în Bahmut, și-a intensificat mesajele publice de alarmă, avertizând că situația devine extrem de periculoasă.
În cel mai recent mesaj audio postat de pe front, din Bahmut, Prigojin a spus marți: „Azi, 2 mai, unitățile Wagner au avansat în Bahmut până la 160 de metri în diverse direcții. Inamicul are sub control 2,7 kilometri pătrați. Noi am capturat 53.000 de metri pătrați. Pierderile noastre au fost de 103 oameni. Ar fi trebuit să fie de câteva ori mai mici decât atât, dacă n-ar fi existat criza de proiectile. În continuare, noi nu primim muniția în cantitățile cerute“.
Prigozhin released an audio statement claiming Wagner today lost 103 people capturing 160 meters of land in Bakhmut.
Seems wildly opposite to Russian propaganda’ claims that Russia is grinding down the Ukrainian army in the Donbas. pic.twitter.com/DcBkmK3CtT
Surse din serviciile de informații occidentale spun că Rusia pur și simplu „nu mai are muniția necesară pentru a câștiga în Ucraina“.
Cu doar câteva zile în urmă, același Prigojin avertiza: „Rusia se află în pragul unei catastrofe”. El îi dădea lui Șoigu, ministrul Apărării, un utimatum să livreze muniția necesară și îl amenința pe Putin cu o revoltă militară: „Mă adresez lui Șoigu cu rugămintea de a livra imediat muniție. În caz de refuz, consider că este necesar să-l informez pe comandantul suprem (Putin – n. red.) despre problema existentă pentru a lua o decizie și despre oportunitatea prezenței în continuare a PMC Wagner în Bahmut în condițiile lipsei de muniție. (…) Rezervele de muniție nu se mai măsoară în săptămâni, ci în zile. Dacă lipsa nu se oprește, (…) o parte din unități vom fi nevoite să se retragă din acest teritoriu, iar apoi totul se va prăbuși”.
Potrivit previziunilor lui Prigojin, ofensiva Ucrainei va începe cel târziu la 15 mai: „Trebuie să încetăm să mai înșelăm populația și să le spunem că totul este în regulă cu noi. (…) Trebuie să spun cu sinceritate: Rusia este în pragul unei catastrofe”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Actualii comandanți ai armatei ruse vor ca trupele lor să treacă în defensivă, dar nu-l pot convinge pe Putin, se arată într-o analiză a Institutului de Studiu al Războiului (ISW). Făcând o trecere în revistă a lanțului de comandă rusesc, același think-tank remarcă faptul că, din 24 februarie 2022 până azi, Putin a schimbat de 17 ori comandanții armatei!
Potrivit experților, Serghei Șoigu (ministrul Apărării) și generalul Valerii Gherasimov (șeful Statului Major General) sunt conștienți de iminenta amenințare a unei contraofensive ucrainene. Cei doi au încercat în repetate rânduri să-l convingă pe liderul de la Kremlin să accepte o trecere a trupelor în defensivă, pentru a fi cruțate resursele. Și totuși, la insistențele lui Putin, soldații sub contract sunt trimiși mai departe în atac, în operațiuni ofensive care, din cauza lipsei previzibile de rezultate, pot fi considerate fără sens.
Problema, arată ISW, constă în înseși organizarea și principiile după care se ghidează azi armata rusă: „Putin preferă loialitatea în locul competenței, iar acest lucru îi împiedică pe Șoigu și Gherasimov să se concentreze pe crearea condițiilor optime pentru o apărare eficientă, în loc să irosească unitățile de elită rusești în bătălii istovitoare de uzură pentru câștiguri mici”.
Șoigu și Gherasimov sunt conștienți că vine o ofensivă ucraineană periculoasă, dar nu-l pot convinge pe Putin să creeze o rezervă
ISW nu exclude că, pentru a ajunge cumva la Putin și a-l convinge să oprească operațiunile ofensive, comandamentul militar rus a provocat chiar relații tensionate cu liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin.
Eforturile de până acum au eșuat, iar grupul care vrea să înghețe războiul de-a lungul actualelor linii de front nu a reușit să-l influențeze pe Putin, acesta continuând să facă presiuni pentru noi operațiuni ofensive în estul Ucrainei. Un posibil motiv pentru o astfel de încăpățânare din partea președintelui Federației Ruse ar putea fi o anumită influență din partea taberei susținătorilor războiului și îngrijorarea cu privire la stabilitatea regimului său: „Succesul viitoarei contraofensive ucrainene ar putea determina rezultatul acestei lupte pentru influența asupra deciziilor lui Putin”.
Tot ISW enumeră cele 17 schimbări de comandanți ai forțelor din Ucraina operate la ordinul lui Putin de la începutul invaziei și până acum. Principala explicație ar fi că liderul de la Kremlin se aștepta la victorii facile și rapide, iar realitatea l-a izbit puternic. El n-a vrut să accepte că s-a înșelat estimând greșit atât capacitatea de luptă a ucrainenilor, cât și propriile sale forțe, astfel că a aruncat vina în ograda generalilor.
El a demis în mod regulat comandanții care nu i-au adus victoriile așteptate. Datele arată că Putin a schimbat comandanții întregului grup de trupe rusești din Ucraina de trei ori. Interesant este faptul că numele militarului care a condus invazia Ucrainei în primele săptămâni ale războiului de amploare este încă necunoscut. ISW consideră că președintele Federației Ruse a vrut, probabil, să se prezinte ca un comandant-șef priceput și să-și însușească succesul unei victorii fulgerătoare, lucru care nu s-a întâmplat niciodată.
Cel mai des a fost schimbat comandantul Districtului Militar de Vest – de 4 ori
„Planurile militare rusești capturate au arătat că Putin se aștepta ca forțele rusești să captureze Kievul în câteva zile. El a vrut, probabil, să declare această invazie rapidă drept o victorie geopolitică personală. Putin nu are experiență militară, ceea ce poate că a contribuit și mai mult la decizia sa de a nu numi un comandant pentru invazie, asumându-și meritele pentru victoria așteptată”, se arată în analiza ISW.
Cel mai des a fost schimbat, din februarie 2022 până azi, comandantul Districtului Militar de Vest – de patru ori. Comandantul Districtului Militar de Est a fost schimbat de trei ori, iar cel al Districtului Militar de Sud și cel al Districtului Militar Central – de câte două ori fiecare.
Putin a schimbat, de asemenea, comandantul Forțelor Aeropurtate de trei ori, și de două ori – cu aceeași persoană. Liderul de la Kremlin a ordonat schimbări suplimentare în comandamentul militar și l-a demis oficial pe șeful Districtului Militar de Est (SVO), Rustam Muradov, precum și pe fostul comandant al războiului împotriva Ucrainei, Oleksandr Dvornikov.
Muradov a eșuat cu armata rusă în apropiere de Vuhledar, în regiunea Donețk, iar cel de-al doilea s-a remarcat prin abuz de alcool.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În funcție de deznodământul așteptatei contraofensive ucrainene, conflictul pornit de Rusia în Ucraina se va așeza pe o nouă direcție, arată mai mulți specialiști de top consultați de publicația franceză „L’Express“ care publică, împreună cu hărțile aferente, 4 scenarii principale anticipabile.
Se pleacă de la datele concrete pe care le avem azi. Ofensiva rusă lansată astă-iarnă n-a adus victoriile așteptate, soldându-se în schimb cu pierderi importante de trupe și echipament pentru armata Moscovei. Pare iminentă o cucerire a Bahmutului, dar acest lucru e deja anunțat de vreo două luni și încă nu s-a petrecut.
De cealaltă parte, ucrainenii continuă să se pregătească de o mare contraofensivă, cu obiectivul de a străpunge liniile rusești. Pentru asta, au format o mare forță de rezervă echipată cu armament occidental.
Scenariul numărul 1: O străpungere ucraineană. Acest lucru a demonstra Occidentului că ajutorul trimis este util, iar ucrainenilor – că pot să-i învingă pe ruși
Scenariul 1 – ucrainenii reușesc o străpungere în profunzime a frontului rusesc. Această posibilitate e considerată cea mai probabilă de către experții occidentali. Grafic realizat de L’Express
Cei mai mulți specialiști consultați de publicația franceză anticipează că acesta este scenariul cel mai probabil: după săptămâni de eforturi, ucrainenii vor străpunge linia de apărare rusă. „Dacă s-au pregătit cum trebuie, sunt convins că se vor descurca foarte bine, pentru că tancurile germane Leopard 2 și toate celelalte echipamente grele occidentale primite de la începutul anului sunt superioare echipamentelor rusești”, explică generalul Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa.
Dar unde se va petrece atacul? Două sectoare par puțin probabil să fie potrivite: Donețk, fortificat din 2014, și malul estic al Hersonului, cu obstacolul pe care îl reprezintă largul fluviu Nipru. Rămâne frontul colinar Lugansk, din nordul Donbass, și regiunea Zaporojie. „O înaintare ucraineană ar avea mai multe șanse de a se produce în această zonă plată, dar eu cred mai degrabă în mici progrese, deoarece cu cât pătrunzi mai mult, cu atât devii mai vulnerabil”, spune Yohann Michel, cercetător la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
„În cadrul unei străpungeri, obiectivul este de a-ți concentra forțele într-un punct îngust”, arată generalul Hodges. „Odată ce s-a produs străpungerea liniilor inamice, se pot lansa atacuri de-a lungul unei axe transversale, pentru a ajunge în spatele altor sectoare ale apărării inamice”, mai adaugă generalul american. Chiar și fără a ajunge la Marea Azov – pentru a împărți frontul rusesc în două -, o astfel de pătrundere ar demonstra Occidentului că armele furnizate oferă Kievului un avantaj. „Și ar permite forțelor ucrainene să își spună că totul rămâne posibil pentru viitoarele ofensive”, adaugă generalul Dominique Trinquand, fost șef al misiunii franceze la ONU.
Scenariul 2: Prăbușirea frontului rusesc – ceea ce speră ucrainenii. N-ar fi exclus să vedem, în acest scenariu, repetarea situației din Primul Război Mondial
Scenariul 2 – ca urmare a ofensivei ucrainene, frontul rusesc se prăbușeste complet. În acest caz, însuși regimul Putin e în mare pericol. Grafic realizat de L’Express
Acesta este scenariul de vis al Kievului: străpungerea să îi ducă până la Marea Azov. „În acest scenariu, ucrainenii ar putea să îi ocolească pe apărătorii ruși și să îi forțeze să își abandoneze pozițiile”, explică generalul Trinquand. Ei au făcut deja acest lucru în timpul atacului lor surpriză la est de Harkov, în septembrie, împingând frontul înapoi cu câteva zeci de kilometri. Pentru ruși, acest lucru ar fi catastrofal: Crimeea și teritoriile ocupate la nord de aceasta ar fi aprovizionate doar prin podul Kerci.
Ar putea acest dezastru militar să ducă la o debandadă rusă? „În acest caz, o situație similară cu prăbușirea armatei ruse în Primul Război Mondial nu poate fi exclusă”, spune Tomas Ries, profesor la Școala de Apărare din Stockholm. Un astfel de scenariu ar putea, în orice caz, să încurajeze ofensivele ucrainene pe două teritorii aflate sub control rusesc din 2014: Crimeea și partea de sud-est a Donbassului.
Acest lucru ar fi suficient pentru a submina puterea Rusiei. O străpungere majoră ar fi un șoc uriaș pentru întregul sistem rusesc, dovedind că Putin a făcut o mare greșeală provocând acest război. „Forțele sale mult-lăudate nu pot învinge nici măcar o țară ca Ucraina”, continuă expertul suedez citat mai sus. „Marea întrebare este dacă regimul lui Putin ar putea supraviețui”, adaugă Tomas Ries. Această situație i-ar conveni președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care este hotărât să recâștige controlul asupra granițelor Ucrainei, până în peninsula Crimeea. Victoria finală ar fi la îndemână.
Scenariul nr. 3: O stagnare a liniei frontului – varianta nefastă. Putin va profita să impună un armistițiu favorabil, pentru a se înarma pentru un nou atac
Scenariul 3 – ofensiva ucraineană eșuează și se ajunge la o remiză. Este un scenariu pe care generalii occidentali nu-l subestimează, considerând că fortificațiile ridicate de ruși vor fi niște obstacole dificile
Scenariul 3 este mai puțin favorabil Kievului. În această versiune, în ciuda eforturilor sale intense și a utilizării tancurilor și blindatelor occidentale, armata ucraineană n-ar reuși să străpungă liniile de apărare rusești. În afară de câteva avansuri marginale, linia frontului ar fi înghețată. „Nu putem exclude posibilitatea ca rușii să fie mai abili în apărare decât în ofensivă”, notează generalul Nicolas Richoux, fost comandant al Brigăzii a 7-a Blindate din armata franceză. Mai ales că teama de o contraofensivă ucraineană i-a împins să își întărească pozițiile încă din toamnă.
Minele și „dinții de dragon”, acele conuri de beton destinate să blocheze avansul blindatelor, se amestecă acum cu tranșeele de-a lungul întregii linii de front, precum și în profunzimea teritoriilor ocupate. „Nu mai suntem în situația din vara trecută, când rușii erau dispersați pe fronturi greu de ținut și lipsite de trupe”, subliniază Yohann Michel. Iar efectivele obținute prin mobilizare le-ar putea permite să aibă o apărare relativ eficientă.
Această prelungire a remizei de acum ar putea lucra împotriva Kievului. „În cazul unui impas, unele țări occidentale ar putea face presiuni pentru deschiderea de negocieri cu Rusia”, presupune Tomas Ries. Putin ar căuta atunci cu siguranță să își impună condițiile și să își consolideze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate. „Marele risc ar fi ca războiul să se transforme într-un conflict înghețat, ca în Donbass, între 2014 și 2022″, subliniază generalul Richoux. „Acest lucru ar permite Rusiei să se consolideze înainte de a relansa ostilitățile peste câțiva ani”, anticipează francezul, care consideră că regimul Putin nu caută pacea, ci doar un răgaz pentru a-și relua atacurile după ce își va fi revenit, în urma catastrofalelor pierderi înregistrate în actuala campanie.
Scenariul 4: Rusia preia controlul – experții consideră aproape imposibil acest lucru, rușii sunt terminați
Scenariul 4 – Rusia preia controlul după ce respinge ofensiva Ucrainei și realizează pătrunderi spectaculoase. Această posibilitate e considerată aproape imposibilă de către generalii occidentali, care cred că rușii și-au epuizat capacitatea ofensivă
Acest scenariu, imaginat de statul major rus, este cel mai puțin probabil în ochii experților: împotriva tuturor șanselor, Rusia ar reuși să absoarbă șocul ofensivei ucrainene și să contraatace în urma acesteia. Forțele lui Putin ar reuși să străpungă liniile ucrainene în regiunea Zaporojie și în Donbass. „Acest lucru nu este credibil pe termen scurt”, este ferm suedezul Tomas Ries. Rușii sunt epuizați din punct de vedere militar: nu au suficiente rezerve pentru a lansa un atac major.
Eșecul recentei lor ofensive de iarnă susține acest punct de vedere. În plus, flota de tancuri rusești s-a topit ca zăpada la soare: armata rusă a pierdut peste 1.900 de tancuri de la începutul conflictului. Drept urmare, s-a ajuns la a reactiva vechile tancuri T-54 și T-55, proiectate la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ar permite sprijinul militar din partea Chinei o creștere ofensivă? „Nu cred deloc în această opțiune”, spune generalul francez Trinquand. Beijingul ar avea prea mult de pierdut dacă ar sprijini deschis Rusia și și-ar expune economia la sancțiuni occidentale grele.
Mai există și un alt obstacol major în calea cuceririi integrale a regiunilor vizate de Rusia: bastioane precum orașul Zaporojie (720.000 de locuitori), capitala regiunii cu același nume, sau orașele gemene Sloviansk și Kramatorsk, în regiunea Donețk. „Pare foarte complicat, dar trebuie să vă amintiți că rușii se împiedică de Bahmut de nouă luni”, spune generalul Richoux. Înainte de conflict, acest oraș modest avea doar 70 000 de locuitori. Cu toate acestea, peste 30.000 de ruși au fost uciși sau răniți în timpul asediului început în august 2022.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dezastrul pe care-l vedem astăzi în Ucraina, în privința „operațiunii militare speciale” declanșate de Federația Rusă pe 24 februarie 2022, are explicații logice. Invadatorii nu puteau câștiga un război în câteva zile, așa cum se lăudaseră inițial cu „Blitzkrieg-ul” de sorginte nazistă, atâta vreme cât făcuseră gafe în serie din punct de vedere strategic.
Marile greșeli au apărut în primă instanță în 2008, la doar 17 zile de la Summitul NATO de la București, unde fusese prezent și tiranul Vladimir Putin. Dintr-o prostie inexplicabilă, revista „Russkii Mir” („Lumea Rusă”), coordonată de strategul putinist Gleb Pavlovski (decedat recent, pe 27 februarie 2023, la vârsta de 72 de ani), a publicat în amănunțime încă de atunci întregul plan de capturare a peninsulei Crimeea și ulterior a Ucrainei.
Era anul 2008. În 2014, Crimeea a ajuns să fie anexată printr-un referendum fals, iar 8 ani mai târziu să se dea startul invaziei la scară largă împotriva noii conduceri de la Kiev. Din păcate, acea gafă uriașă a rușilor, care și-au dezvăluit public strategia de anexare, n-a apucat să fie speculată și materializată de ucrainenii patrioți, dacă ne referim la destinul Crimeei.
În primul rând, președintele Viktor Iușcenko, aflat în ultima parte a mandatului său, era slăbit fizic și psihic în urma otrăvirii lui de către serviciile speciale de la Moscova. În al doilea rând, țara era guvernată de controversatul premier Iulia Timoșenko, demisă la un moment dat în 2005 de Iușcenko pentru fapte de corupție. În al treilea rând, alegerile prezidențiale din 2010 l-au adus la cârma Ucrainei pe pro-rusul Viktor Ianukovici.
Așa se explică de ce Federația Rusă, în ciuda scurgerilor publice de informații, a anexat ulterior peninsula Crimeea practic fără opoziție. Ucraina nu putea să-și ia măsuri de precauție în plan militar, logistic, strategic cu un șef de stat aservit Kremlinului, care, culmea, nu știa o boabă de ucraineană! A început să învețe limba țării sale abia când a devenit președinte.
Coloana a 5-a
Cu doi pro-putiniști sadea la butoane (Viktor Ianukovici – președinte, Mikola Azarov – premier din partea Partidului Regiunilor, cu sediul în Rusia), Ucraina a plătit tribut în 2014 prin trădări în masă de la polul cel mai înalt al puterii politico-militare. Așa că eroarea majoră apărută în „Russkii Mir” n-a contat aproape deloc în legătură cu soarta Crimeei.
Ea a rămas însă o greșeală monumentală a Rusiei. Ucrainenii au ținut cont de planurile Kremlinului (de cea de-a doua fază a „operațiunii militare speciale”) abia după pierderea peninsulei Crimeea, când la Kiev a fost instalat președintele Petro Poroșenko. Altfel ar fi stat lucrurile dacă în acel moment Ucraina ar fi fost administrată de pro-ucraineni, nu de pro-ruși.
În 4 ani de mandat, Ianukovici a avut timp suficient să pregătească terenul pentru a ceda Crimeea Federației Ruse. Iar drept mulțumire, când acesta a refuzat să semneze acordul de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană și a fost debarcat de la putere în 2014, Putin l-a primit cu brațele deschise pe fugar la Moscova, unde se află și în momentul de față.
Planul de capturare a întregii Ucraine, publicat de „Russkii Mir” în 2008, a continuat să se desfășoare și după 2014, exact cum era stipulat în articol! Președintele Poroșenko nu se mai regăsea însă pe lista de servanți ai lui Putin. Tiranul de la Moscova a trecut astfel la o nouă acțiune: a pompat 5 miliarde de dolari pentru acapararea Kievului și apoi a celorlalte regiuni. La final, noul șef de stat urma să fie iarăși fugarul Viktor Ianukovici.
Misiunea trebuia să fie executată de așa-zisa „Coloană a 5-a”, creată în Ucraina pentru perioada 2014-2022 pe modelul agenturii secrete a generalului Franco. Ea activase în Republica Spaniolă în perioada războiului civil dintre anii 1936-1939. Acțiunile subversive aveau la bază recrutarea de agenți secreți care să dezbine populația ucraineană și să organizeze proteste anti-UE, anti-NATO, anti-Occident.
Trădătorii lui Putin
Capul rețelei fusese numit deputatul Viktor Medvedciuk, finul lui Putin. Acesta, văzându-se cu purcoiul de bani în gestiune, și-a însușit cel puțin un miliard de dolari din cele 5 asigurate de Moscova, restul sumei fiind împărțită către toți membrii „Coloanei”, în frunte cu alți conducători.
Site-ul ucrainean Obozrevatel.coma publicat în martie 2022 o listă cu oamenii pe care se baza Putin în capturarea Ucrainei și care ulterior l-au trădat în loc să-l ajute. Iată-i:
1. Dmitri Șalkov – șeful departamentului de control și audit al Administrației Prezidențiale;
2. Aleksandr Bastrikin – șeful Comitetului de Anchetă al Federației Ruse;
3. Igor Krasnov – procuror general;
4. Serghei Korolev – prim-adjunct al directorului FSB;
5. Vladislav Surkov – fost consilier prezidențial;
6. Generalul Vladimir Cernov – fostul șef al departamentului pentru cultură și relații publice cu țările vecine;
7. Igor Maslov – succesorul lui Cernov;
8. Generalul Serghei Beseda – șeful serviciului 5 al FSB;
9. Evgheni Primakov – șeful Agenției Federale pentru CSI.
Și mulți alții.
Această „Coloană a 5-a”, care ar fi trebuit să pună bazele solide ale „operațiunii militare speciale” din 24 februarie 2022, s-a prăbușit din fașă. Din cele 5 miliarde de dolari, numai o sumă nesemnificativă a fost alocată de lacheii putiniști pentru misiune. În plus, cohorta de spioni și trădători s-a văzut neputincioasă să aplice întocmai rețeta Kremlinului.
A doua mare greșeală a Rusiei
De la Poroșenko până la Zelenski s-a produs în general o curățenie majoră în cadrul aparatului de stat ucrainean, populat până atunci de pro-rușii instalați de Viktor Ianukovici.
Petro Poroșenko a făcut pași importanți pentru întărirea arsenalului militar al țării sale: de la fabricarea și achiziția de tancuri sau sisteme antitanc de producție proprie Stugna până la organizarea sistemului de aviație. Acest lucru a fost continuat și de succesorul său, Volodimir Zelenski.
Cei doi președinți ucraineni înțeleseseră că acel articol apărut în „Russkii Mir” în 2008 nu era doar rodul unei imaginații bogate a cuiva. Totuși, în cei 8 ani pe care i-au avut la dispoziție, pro-ucrainenii n-au izbutit să se organizeze ca la carte pentru a minimiza pagubele produse de o nouă invazie care bătea la ușă. Ucraina era măcinată și ea de birocrație, corupție și influențe politice negative.
A doua mare greșeală a rușilor, după cea din 2008, s-a produs în momentul în care Vladimir Putin a parafat actul de invadare a Ucrainei sub semnul unei acțiuni de „pacificare” a țării și de eliberare a ei de „naziști”. „Denazificarea” venise la pachet cu „Blitzkrieg-ul mult trâmbițat la Moscova, în urma căruia ocupanții erau pregătiți să cucerească Kievul în trei zile.
Însăși noțiunea de „Blitzkrieg” formulată la acea vreme de ruși era una ridicolă. Asta fiindcă Germania nazistă folosise termenul de „război-fulger” atunci când atacase Polonia și ulterior Uniunea Sovietică, având un scop bine țintit: să-și surprindă adversarii nepregătiți printr-o invazie neanunțată. Or, în cazul Rusiei actuale nu mai era vorba despre așa ceva. Toată lumea știa că Rusia va invada Ucraina, trupele ei fiind dislocate la granițe pe parcursul mai multor luni și filmate din satelit.
Prin gafa sa, Putin și-a subestimat clar adversarul, chiar dacă s-a pregătit anterior (dar nu îndeajuns) din punct de vedere economic, financiar și logistic pentru sancțiunile pe care urma să le primească de la UE și SUA. Pe de o parte, el a dovedit că nu este deloc un practicant real de arte marțiale, care se ghidează după un cod foarte bine definit, ci mai degrabă un colecționar de grade și de medalii de talia „generalului Izmană” (Oprea) de pe plaiurile noastre mioritice.
S-au dus pe șosea în ritm de defilare, în loc să atace în plan desfășurat
Putin nu s-a asigurat prin agenții săi FSB-iști sau de contraspionaj că misiunea „Coloanei a 5-a” s-a îndeplinit conform planului, înainte de lansarea „operațiunii militare speciale”. Eșecul lui este cu atât mai răsunător, cu cât el fusese în trecut mare agent și colonel KGB și-și făcuse un stat despotic în peste 20 de ani de domnie cu „oameni de nădejde” controlați la tot pasul.
Năpustirea asupra Kievului a semănat cu o goană nebună a militarilor ruși însetați spre un ochi de apă întrezărit în deșert. Dornici să se adape cu laurii victoriei, invadatorii s-au aruncat într-o luptă negândită până în cele mai mici detalii. Pe cale terestră și aeriană, cu tancuri, transportoare blindate, sisteme de artilerie, elicoptere și bombardiere, dar și cu trupe de desant debarcate în anumite părți ale metropolei, au crezut că vor da lovitura de grație și vor deveni eroi precum strămoșii lor când au distrus Berlinul la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Că tot era vorba de „denazificare”…
Numai că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, cum sună zicala. Rușii, în idioțenia lor, au ignorat trei aspecte fundamentale: momentul atacului, care a coincis cu condiții meteo nefavorabile; relieful din jurul Kievului; dotarea și planurile defensive ale apărătorilor lui Zelenski. În funcție de toți acești factori, asalturile „denazificatorilor” din zona de nord-vest, dinspre Belarus, și din cea de nord-est, dinspre Federația Rusă, regiunea Briansk, s-au stins treptat, după o perioadă de furtună.
Din cauza temperaturilor pozitive, blindatele putiniste au înaintat spre Kiev pe șosea în ritm de defilare, nicidecum pe terenuri impracticabile, în plan desfășurat, la distanță unele de altele, și sprijinite pe cale aeriană de cele mai moderne bombardiere. Zonele mlăștinoase de lângă Kiev s-au dovedit a fi fatale pentru așa-zișii „pacificatori”, care-și imaginau că vor „sări” peste ele și peste Nipru ca să ajungă direct în centru. Ucrainenii i-au spulberat definitiv, după bătălii grele, la 25 de kilometri de Kiev. Unul dintre orașele satelit, Bucea, a fost epicentrul ororilor rusești din regiunea Kiev.
Serghei Șoigu, ministrul Apărării putiniste
Invazia la scară largă de țară a ajuns una la scară mică de oraș
Rușii arătau ca un șarpe boa care se deplasează pe apă, iar ucrainenii stăteau pe margini și-i pulverizau efectiv prin intermediul artileriei și al sistemelor antitanc Stugna, până să primească armamentul mult dorit din partea Occidentului. Tactica defectuoasă a Rusiei, cu coloane întregi de echipamente mergând pe asfalt, le-a permis ucrainenilor să distrugă sute de tancuri într-un timp record, nemaiîntâlnit de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Înfrângerea rușilor în plan terestru a fost urmată de una în plan aerian. Parașutiștii lansați în oraș n-au avut niciun efect asupra evoluției asaltului. Spețnaz-ul Kremlinului a fost repede lichidat, înainte să apuce să creeze diversiune și atentate în preajma administrației prezidențiale. Umiliți, rușii au încercat să se răzbune pentru pierderile suferite în lupta pentru Kiev. Ei au bombardat intens capitala prin intermediul aviației și al rachetelor. În zadar.
Ucrainenii aveau să câștige total bătălia pentru Kiev, iar rușii să se retragă treptat din aproape toate teritoriile pe care le-au cucerit temporar. La mai bine de un an de la începerea invaziei, ei s-au poziționat în cea mai mare parte în Donbass (regiunile Donețk și Lugansk) și în sud-est (regiunile Zaporojie și Herson). Nici acolo nu dețin totul sub control, ci doar anumite părți din cele patru regiuni.
Federația Rusă, cu a sa „mare armată”, se chinuie de luni de zile să pună mâna pe orașul Bahmut din regiunea Donețk, care avusese 75.000 de locuitori înainte de „operațiunea specială”. Adică, o urbe similară cu Reșița de la noi. Cele mai mari orașe pe care le stăpânesc temporar teroriștii lui Putin sunt Donețk, Lugansk și Mariupol.
La catastrofa „operațiunii militare speciale” a Kremlinului, restrânsă la teritoriile din Donbass, au „contribuit”, fără îndoială, ofițerii superiori incompetenți (de la generali în jos), militarii insuficient pregătiți (mulți dintre ei nu cunoșteau absolut deloc harta Ucrainei, locurile pe care urmau să le cucerească), tehnica învechită (tancuri de pe vremea lui Stalin) și corupția generalizată din armată.
În 2020, potrivit Yakapitalist.ru, Rusia avea nu mai puțin de 2.205 generali – o adevărată brigadă: 1.317 în Ministerul Apărării, 340 în Ministerul de Interne, 18 în Garda Națională, 80 în Ministerul Situațiilor de Urgență și 450 în alte structuri, printre care se numără și FSB (fostul KGB din perioada sovietică).
Colaps economic și financiar: Kremlinul a vândut și aur din Fondul Național de Asistență Socială
Într-un an și aproape două luni de război, rușii s-au ales cu pierderi colosale de personal și echipamente militare. La data de 12 aprilie 2023, situația era dezastruoasă:
tancuri: 3.646
transportoare blindate: 7.043
vehicule blindate și autocisterne: 5.630
sisteme de artilerie: 2.770
lansatoare multiple de rachete: 535
mijloace de apărare antiaeriană: 282
avioane: 307
elicoptere: 293
drone: 2.334
rachete de croazieră: 911
nave: 18
tehnică specială: 319
personal militar: 180.050.
La toate astea se adaugă un colaps financiar uriaș. În urma invaziei din Ucraina, Rusia a pierdut zeci de miliarde de dolari doar prin distrugerea tehnicii de luptă. Dacă vorbim despre sancțiuni economice impuse de UE și SUA, cifrele sunt și mai mari. Doar miliardarii statului invadator au rămas fără 126 de miliarde de dolari, ruinându-și afacerile și, implicit, ducând economia țării lor la dezastru.
În plus, până în ianuarie 2023, Rusia datora Ucrainei 137,8 miliarde de dolari – pagube produse prin declanșarea războiului. Armata invadatoare a avariat sau distrus peste 150.000 de clădiri rezidențiale, dintre care 131.400 erau case particulare, iar 17.500 – apartamente.
2023 a început prost pentru regimul de la Kremlin. Potrivit Ukrinform, în ianuarie se înregistrase un deficit bugetar de 25,5 miliarde de dolari, reprezentând jumătate din cifra întregului an 2022, iar exporturile de petrol scăzuseră cu 36%.
Din această cauză, remarcă jurnaliștii ucraineni, Ministerul finanțelor din Federația Rusă a reluat pentru prima oară din 2020 vânzarea de valută străină, golindu-și vistieria cu 800 de milioane de dolari. Pe deasupra, s-au vândut și 3,6 tone de aur din Fondul Național de Asistență Socială pentru a acoperi acest deficit bugetar.
Tiranul Putin își epuizează practic până și ultimele rezerve financiare pentru a pompa bani într-un război ilogic, pierdut oricum de multă vreme. În timp ce Ucraina va primi sprijin de toate felurile din partea țărilor europene și a SUA, Rusia se va înfunda tot mai mult în groapa pe care și-a săpat-o singură. Căci, prin pierderea bătăliei pentru Kiev, Rusia a eșuat total în „operațiunea sa militară specială”. Alte forțe armate instruite sau de logistică de amploarea celor aruncate în luptă pe 24 februarie 2022 nu mai are și nu va mai avea pentru o lungă perioadă de-acum încolo.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
