Mai mulți generali de top ai armatei ruse au dispărut total din spațiul public, după revolta mercenarilor lui Prigojin din 23-24 iunie, remarcă multiple surse atât din Rusia, cât și din străinătate. Nu se știe ce s-a întâmplat cu acești oameni, fiind avansate diverse speculații – dar nicio dovadă până în prezent. Se vorbește, în principal, de o epurare pe care Putin a inițiat-o în rândurile forțelor sale armate împotriva celor care s-au dovedit „ezitanți” în timpul puciului.
Valeri Gherasimov (67 de ani), șeful Statului Major General și comandantul forțelor rusești care luptă în Ucraina, n-a mai apărut în public ori la posturile TV de sâmbătă. Prigojin spusese că Gherasimov a fugit de la cartierul general din Rostov pe Don când s-au apropiat mercenarii Wagner, dar că e o chestiune de timp până când va fi găsit în apartamentul particular unde se refugiase.
Între timp, puciul a eșuat, dar Gherasimov tot n-a apărut în public. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) scrie că e foarte probabil ca omul care a condus armata rusă de facto în ultimii 15 ani să fie tras pe linie moartă. Putin nu-l va concedia, aresta, lichida sau declara în dizgrație din mai multe motive. Unul dintre ele este că Gherasimov îi este foarte loial, iar conducătorul de la Kremlin apreciază cel mai mult această calitate la colaboratorii săi. Un alt motiv ar fi că astfel ar recunoaște că Prigojin a avut dreptate când i-a acuzat de incompetență pe ministrul Șoigu și generalul Gherasimov. Cel mai probabil, acesta din urmă va fi păstrat în funcții, dar scos de la comanda armatei din Ucraina și pus să facă politica de cadre în Ministerul Apărării – adică să-i vâneze pe cei potențial neloiali lui Putin.
Bloggerul militar rus Ribar, fost angajat la biroul de presă al Ministerului Apărării din Rusia, spune că rebeliunea lui Wagner a determinat „epurări pe scară largă” în rândul cadrelor de comandă ale forțelor armate ruse și că Ministerul rus al Apărării este supus în prezent unui „crash test” de loialitate. Bloggerul militar a afirmat că Serviciul Federal de Protecție al Rusiei (FSO) efectuează o analiză a conducerii militare ruse, precum și a comandanților de unități individuale. Conducerea statului rus folosește „indecizia” Ministerului Apărării în reprimarea rebeliunii și „sprijinul acordat companiilor paramilitare ” ca pretexte pentru a înlătura personalul „criticabil” din posturile ocupate. În special că comandantul Forțelor Aeropurtate Ruse (VDV) este vizat. Conform zvonurilor, comandantul adjunct al teatrului de operații, generalul-colonel Mihail Teplinski, a preluat responsabilitățile de comandant general al teatrului de operații din Ucraina, în locul lui Gherasimov.
De asemenea, în ultimele zile a dispărut din peisaj și Serghei Surovikin, fostul comandant al forțelor rusești din Siria și, astă-iarnă, din Rusia. Se zvonește că ar fi fost arestat pentru complicitate la puciul lui Prigojin, dar informațiile n-au putut fi verificate, iar fiica sa dezminte informația. Cert este că Surovikin n-a mai fost văzut de nimeni începând de duminică.
Cea mai recentă informație este că și generalul-colonel Andrei Iudin, adjunctul lui Surovikin, a fost concediat. Informația provine de la jurnalistul rus Alexei Venediktov, fost redactor-șef la Ecourile Moscovei.
Nici instalarea generalului Teplinski nu este foarte simplă. Acesta era în relații bune cu gruparea Wagner, a criticat conducerea armatei ruse, iar în timpul puciului a fost foarte discret. Putin nu are însă încotro, notează ISW, pentru că opțiunile rămase nu sunt foarte multe, iar Teplinski este popular printre militarii ruși. În acest moment, e nevoie de o figură cunoscută și respectată – iar în conducerea armatei rusești nu prea se găsește așa ceva.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Printre numeroasele consecințe ale revoltei mercenarilor Wagner contra Kremlinului este și aceea că, pentru prima oară după aproape un deceniu de dezmințiri sistematice, Rusia recunoaște oficial că este în spatele organizației criminale. Putin personal este în situația penibilă de a-i fi mințit în față pe omologii altor mari puteri, cărora le spusese în întrevederi că nu are nimic de-a face cu Wagner. După puci, același Putin a anunțat inclusiv cât a cheltuit cu mercenarii.
Pentru Rusia, este o situație extrem de gravă – practic, acest stat și-a pierdut orice onoare și cuvânt la nivel mondial, fiind demascat pentru sperjur.
Pe Twitter sunt virale colajele cu declarațiile lui Putin, cu negările din 2019, 2022 (chiar în fața președintelui francez Macron, care-l întrebase despre Wagner) și, apoi cu confirmarea din 27 iunie 2023, după stingerea rebeliunii Wagner.
8 februarie 2022: „Statul rus nu are nimic de-a face cu asta”. 27 iunie 2023: „Întregul grup Wagner a fost finanțat de stat”
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) June 28, 2023
2019: „În ceea ce privește companiile private, inclusiv companiile private de securitate sub auspiciile cărora operează persoanele pe care le-ați menționat, acestea sunt într-adevăr prezente acolo, nu fac parte din statul rus și nu sunt implicate în ostilități”.
8 februarie 2022: „Am făcut deja o declarație cu privire la Wagner. Am spus că statul rus nu are nimic de-a face cu acest lucru. Spun acest lucru în mod complet responsabil, fără niciun fel de dubiu, ei sunt invitați de autoritățile locale la nivel de stat și li se mulțumește pentru activitatea lor, statul rus nu are nimic de-a face cu asta”.
27 iunie 2023: „Întregul grup Wagner a fost finanțat de stat.De la Ministerul Apărării, din bugetul de stat, am finanțat în totalitate acest grup. Numai că… Doar din mai 2022 până în mai 2023, pentru salarii și plăți stimulative, statul a plătit PMC Wagner 862.262.000.000 de ruble”.
Grupul Wagner, parte a armatei ruse, este implicat în lovituri de stat, masacre, taxe de protecție și jafuri din numeroase țări asiatice și africane
Acestea nu sunt doar niște simple mofturi. Wagner a fost implicat în acțiuni criminale, masacre și jafuri în numeroase țări, între care Siria, Libia, Republica Centrafricană, Mali, Sudan, Mozambic. În 2018, pe 7 februarie, mercenarii Wagner susținuți de armata siriană au atacat o unitate a armatei americane, în unul dintre cele mai grave incidente petrecute în timpul războiului civil din Siria. Generalii americani i-au contactat pe omologii lor ruși, cerându-le să-și retragă oamenii. Comandanții ruși i-au refuzat și le-au răspuns că nu știu cine sunt militarii care se pregăteau să atace. Americanii au ripostat pe câmpul de luptă, nimicind în acea noapte sute de mercenari Wagner și membri ai trupelor lui Bashar al-Assad. Ulterior, Moscova a continuat să susțină că nu știe cine a luptat acolo, pentru că nu erau oamenii săi.
În Libia, trupele de mercenari s-au implicat direct în războiul civil. În Republica Centrafricană au pus mâna pe stat, percepând taxă de protecție de 15 milioane de dolari de la hunta militară care a organizat un puci. Wagner exploatează acum mine de diamante din acest stat african.
Numeroase țări ale lumii, inclusiv Franța, Statele Unite și Marea Britanie, au declarat Wagner organizație teroristă. Acum, se confirmă oficial, de la cel mai înalt nivel, că Rusia finanțează terorismul.
Minciuna ca tradiție a politicii de stat rusești. Cazul din 1878, când Rusia a încălcat convenția cu România și a anexat Basarabia de Sud
Nu este prima oară când liderii imperiului rus ajung în această situație, inclusiv România demascându-i într-un rând pentru sperjur. S-a întâmplat în 1878, când țarul Alexandru al II-lea a încălcat convenția din aprilie 1877, prin care garanta integritatea teritorială a României atunci când țara noastră a acordat drept de tranzit trupelor rusești către Bulgaria, în războiul Rusiei cu Imperiul Otoman. Ulterior, în vara aceluiași an, la rugămințile insistente ale rușilor, Carol I a acceptat ca armata României să intre în război și să-i sprijine contra turcilor. După victorie, însă, rușii au încălcat convenția cu românii, au refuzat să mai părăsească țara, n-au mai respectat culoarele de tranzit al trupelor și – cel mai grav – au anexat Basarabia de Sud.
La Congresul de la Berlin, din 1878, delegația României a pus pe masa marilor puteri documentul purtând semnătura țarului prin care se garanta integritatea teritorială a țării noastre. Rușii s-au înfuriat cumplit și au amenințat că ocupă toată România, făcând chiar pregătiri pentru a asedia Bucureștiul. Însă Guvernul și regele n-au cedat, au mobilizat armata și s-au pregătit de rezistență.
În cele din urmă, rușii au renunțat la planurile de a ocupa toată România, dar au refuzat să mai returneze Basarabia de Sud.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ion Cristoiu a ieșit, la fel ca și restul propagandiștilor ruși, din șocul puciului încercat de Prigojin și, după câteva zile de tăcere, a început să explice cum de fapt lumea a asistat la o stratagemă genială a lui Putin, care a reușit să mute fără scandal Wagner la granița NATO.
Pe durata loviturii de stat încercate de șeful Wagner în intervalul 23-24 iunie, toată mașinăria de propagandă a Rusiei, la nivel mondial, a fost paralizată. În România, personaje precum Ion Cristoiu ori Robert Turcescu fie n-au spus nimic, fie au postat despre TIFF, problemele din trafic, cărți și altele.
După ce lucrurile s-au limpezit și a devenit clar că Putin a câștigat, cel puțin pentru moment, disputa cu Prigojin, apostolii Moscovei au început, unul câte unul, să iasă la iveală.
Discursul postat de Ion Cristoiu pe contul său de Facebook miercuri, la ora 2.31 noaptea, este o combinație de delir conspiraționist, umor involuntar și manipulare grosieră. „Maestrul” i-a numit proști pe toți cei care spun că Putin a ieșit slăbit și că a fost o criză reală, subliniind că e prea experimentat ca să cadă în astfel de capcane. El, personal, a înțeles perfect diversiunea genială pusă la cale de Vladimir Putin, care a reușit astfel să ducă de nas pe toată lumea.
La un moment dat, Cristoiu relatează chiar, cuvânt cu cuvânt, ce-au vorbit între ei Putin, Lukașenko și Prigojin – un dialog care pare să indice că „marele om de presă” s-a uitat prea mult la serialul „Las Fierbinți”. În versiunea „marelui analist” Cristoiu, Putin, Lukașenko și Prigojin sunt un fel de Giani, Bobiță și Firicel la cârciuma din sat.
Pe parcursul înregistrării, Cristoiu a repetat de nenumărate ori că Putin nu e răzbunător, că e un mare om de stat și un KGB-ist cu experiență și că în niciun caz nu e dictator, iar în Rusia „e o pojghiță de democrație” unde nu pățești nimic dacă vrei să faci opoziție.
În unele cazuri, afirmațiile lui Cristoiu depășesc limita amuzamentului stârnit de prostiile înșirate și intră în cea a grotescului. Putin a ucis până acum nenumărați membri ai opoziției, activiști, jurnaliști și oameni simpli care i s-au opus. Pe Navalnâi l-a otrăvit cu noviciok și apoi l-a băgat în pușcărie pe 25 de ani, a închis toate publicațiile de opoziție și poliția politică îi arestează chiar și pe rușii care dau like pe rețelele de socializare unor comentarii critice la adresa lui. Dar Cristoiu continuă să spună că în Rusia e o pojghiță de democrație și că Putin, mare om de stat, nu e răzbunător, comparându-l chiar cu Iohannis.
Mai jos, delirul putinist al lui Cristoiu, după ce criza din Rusia s-a terminat și a devenit clar că Prigojin a pierdut partida.
Cristoiu: „Asta e mișcarea strategică uriașă a lui Putin, este că a reușit să-l mute pe Prigojin și unitatea lui în Belarus fără tărăboi! La care se adaugă eterna comedie a rușilor, a mimării slăbiciunii”
„Dacă luăm în serios, Vladimir Putin s-a confruntat cu un mare necaz. Eu nu cred. Nu cred pentru că v-am spus și o să repet până în fața plutonului de execuție, nu sunt unul dintre cei care mușcă, indiferent cine face diversiunea, de data asta a fost pusă la cale chiar de ruși. Nu intru în ceartă cu proștii din presă, să mă apuc să fac hau-hau așa, cum se dă ordinul pe baghetă și să mă copii. Nu suport unanimitățile. De când a început acest război, eu am evitat să cad în capcana propagandei proaste și anume aceea de a-l subestima pe Vladimir Putin.
Am auzit aserțiuni de tipul Prigojin va fi împușcat pentru că Putin e răzbunător. Nu, Putin nu e Klaus Iohannis, Putin conduce un stat care e statul rus care vine de la Petru cel Mare, Putin este un mare om de stat. Putem discuta dacă face bine sau nu face bine. Și marii oameni de stat nu se răzbună. Marii oameni de stat judecă la rece. Marii oameni de stat sunt capabili să scoată din joc oameni precum Prigojin dacă interesele o cer. E greu de spus că Putin se răzbună. (…)
De ce nu l-a căsăpit Putin? (pe Prigojin – n. red.) Păi, nu l-a căsăpit din mai multe motive. 1. Avea nevoie să dramatizeze pentru că, așa cum spunea azi un om mult mai inteligent și mai bine informat decât mine, și am căzut amândoi de acord, în timp ce așa-zisa lovitură de stat a lui Erdogan a fost sofisticată, diversiunea lui Putin a fost otova pentru că e rusească. (…) Aici a fost făcut ca rușii. Adică să nu vă așteptați la ei la subtilități. În primul rând, a trebuit să lase să curgă cât de cât ca să poată spune că a trecut glonțul pe lângă ureche. (…) Cum adică, Putin n-a făcut nimic! Păi, nu trebuia să facă nimic. Dovadă că seara s-a încheiat. Adică oricât am fi noi de tâmpiți, oricât l-am crede noi pe Putin de ce vreți, de la el a plecat. Se spune că a negociat Lukașenko. Hai să fim serioși! (…) Mi-e foarte limpede că Vladimir Putin, prin anumiți oameni, l-a manipulat pe Prigojin, care i se umflase capul, ați văzut? Nu de la occidentali, că nu e tâmpit, americanii sau francezii abia așteaptă să pună mâna pe el, să-i facă felul. (…) Pe Putin începuse să-l deranjeze, se lipise prea tare de imaginea lui de om de stat înțelept și a Rusiei gașca lu’ ăsta care a făcut în Mali, în Sudan niște nebunii. (…)
În armată, unde el e comandant suprem, începuseră ăia să spună:
– Bă, de ce nu-i dă lu’ ăsta peste bot?
– Păi, nu, ziceau ăia, prieten, bucătar, cutare.
Și știți cum e, să te ferească Dumnezeu să fii prieten cu Iohannis! I-ai făcut ceva, te-ai terminat!
Și probabil că i-a zis:
– Bă, șefu’, i-a zis, bă, dă tare în Șoigu că abia aștept să scap de el!
Așa ziceam până aseară, la conferința de presă a lui Lukașenko.
Dimineață l-a făcut pulbere. Și dramatizând. Din câte spune Lukașenko, ăsta a sunat și a zis:
(…) Vladimir Putin a jucat rolul, față de ruși, că nu vrea să verse sânge și vrea să arate că respectă constituția. (…)
Principalul efect al acestei diversiuni, și cred că a fost și unul din scopuri, este posibilitatea de mutare a unității acesteia în Belarus, care înseamnă în spatele ucrainenilor și în același timp acolo, lângă Lituania, lângă Polonia. Dacă această unitate se muta din Bahmut înainte de așa-zisa rebeliune, ziceau:
– Vai de mine, Putine, ești nebun?
Îi spuneau lui Lukașenko:
– Băi, Lukașenko, ești nebun? Așa ai ajuns, să găzduiești pe bucătarul lu’ Putin?
Așa, ați văzut, Lukașenko i-a acordat azil, ați văzut că Putin a și zis că cine vrea poate să meargă. Și nu mai poți să spui că l-a trimis Putin. (…) Nu știu dacă unitatea aceasta se va reactiva. Sigur e că el e la Belarus, sigur e că nu i se va întâmpla nimic. Că, așa cum a zis și Putin azi, era finanțată unitatea asta de statul rus. Hai să fim serioși, era o descoperire. Și chiar dacă această unitate se reface și stă pe loc, ea provoacă o nesiguranță NATO și ucrainenilor. (…) Asta e mișcarea strategică uriașă a lui Putin, este că a reușit să-l mute pe Prigojin și unitatea lui în Belarus fără tărăboi! La care se adaugă eterna comedie a rușilor, a mimării slăbiciunii. Dacă acum toate articolele proastelor și toți ăștia, presă mare, pleacă de la premisa că Putin e un bou, un un dictator din ăsta care zice:
– Aoleu, m-a sfidat ăsta, îl împușc!
Nu e adevărat! Nu că e KGB-ist, dar e om de stat, nu face chestii din astea! Și că imaginea lui de om puternic s-a stins. E om puternic, dar nu e dictator! Tocmai de asta a jucat teatru până acum.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Din aura lui Putin de strateg cu nervi de oțel și bărbat dur care călărea la bustul gol urși prin Siberia n-a mai rămas nimic – prăbușirea e dramatică, iar noua sa imagine, după revolta Wagner, este de rață șchioapă care nu mai are scenarii de ieșire din criză. Zilele actualului țar sunt numărate la Kremlin, Putin pierzându-și brusc și reputația în fața propriilor supuși – rușii de rând au umplut rețelele de socializare cu bancuri despre el și oamenii săi.
Comentând articolul din „New York Times” despre faptul că generalul Surovikin și alți comandanți ai armatei ruse ar fi fost la curent cu intenția lui Prigojin de a da o lovitură de stat, influentul blogger militar Tendar (peste 264.000 de urmăritori) a scris pe Twitter că, în acest moment, nu se pune problema dacă generalii au știut, ci câți au fost implicați în această poveste.
Bloggerul militar Tendar: „Îmi mențin opinia că Moscova ar fi fost cucerită până duminică. Rezistența regimului lui Putin a fost inexistentă. Nu au vrut să-l apere pe Putin și întrebarea nu este dacă generalii ruși au ajutat la această insurecție, ci câți au fost implicați”
Of course Prigozhin had help from Russian generals. You don’t march 800 km through 4 Russian oblasts virtually unimpeded if there is no significant support in the Russian generality. Putin had to order mayors with dump cars and excavators to set up barricades, because the Russian… pic.twitter.com/eaN5bf2Nq0
Tendar remarcă faptul că n-a existat efectiv nicio opoziție din partea sistemului în fața a 2-3.000 de mercenari Wagner, care au fost lăsați să înainteze cu viteză maximă 800 de kilometri spre Moscova. Pasivitatea armatei a fost cât se poate de evidentă, Putin ajungând în situația să le ceară primarilor din orașe să bage camioane cu nisip pe drumuri ca să-i încetinească pe mercenari.
Din acest moment, e clar că Putin a scăpat situația din mână, nu mai este ascultat și că are la îndemână doar două soluții. Fie scoate trupe de pe front pentru a-și întări poziția în țară, fie renunță la urmărirea vinovaților și confirmă astfel că nu mai are resurse să se mențină la putere.
Iată mai jos comentariul lui Tendar la articolul din publicația americană:
„Bineînțeles că Prigojin a fost ajutat de generali ruși. Nu mărșăluiești 800 km prin 4 oblasturi rusești, practic fără obstacole, dacă nu există un sprijin semnificativ din partea generalilor ruși. Putin a fost nevoit să le ordone primarilor cu basculante și excavatoare să ridice baricade, pentru că armata rusă a fost AWOL (absent without leave – expresie care desemnează, în termeni militari, părăsirea postului fără permisiune – n. red.).
Chiar dacă circumstanțele opririi mercenarilor Wagner la porțile Moscovei sunt neclare, îmi mențin opinia că Moscova ar fi fost cucerită până duminică. Rezistența regimului lui Putin a fost inexistentă. Nu au vrut să-l apere pe Putin și întrebarea nu este dacă generalii ruși au ajutat la această insurecție, ci câți au fost implicați.
Disoluția statalității rusești continuă, iar Putin se confruntă cu dilema dacă să-și trimită puținii câini de vânătoare care i-au mai rămas pentru a-i urmări pe insurgenți și, prin aceasta, să grăbească prăbușirea efortului de război rusesc, sau dacă să rămână o rață șchioapă și să fie înlăturat cu totul într-o perioadă scurtă de timp.
Deoarece este un narcisist răzbunător care a spus deja că nu va ierta niciodată trădarea, el va merge în cele din urmă după trădători, dacă va putea recâștiga o relativă putere înapoi, iar dușmanii săi sunt cu siguranță conștienți de acest fapt.
Va fi interesant în orice caz, din moment ce el va pierde indiferent de situație”.
Sorin Ioniță: „N-a scăpat oamenilor nici micul detaliu că Putin a fost lăsat cam singur de ai săi vreo două zile: propagandiştii au dispărut brusc ori au dat-o la scăldat până duminică seara”
Contemplând reacțiile rușilor pe rețelele de socializare, unde frica de a fi arestați pentru comentarii defavorabile pare să se fi evaporat în urma puciului eșuat din 23-24 iunie și a evenimentelor care au urmat, Sorin Ioniță, fondatorul Expert Forum, a concluzionat:
„Putin şi-a câştigat zilele astea o poreclă, Bâlbâilă, pentru modul cum a gestionat revolta armată Wagner, ignorând semnele că se pregăteşte ceva, apoi fugind din Moscova, apoi ţinând discursul tremurător cu trădarea, apoi pe cel cu iertarea trădătorilor, şi în fine ultimul anulând iertarea. În general e circ pe reţelele sociale ruseşti, unde poporul face băşcălie de toţi protagoniştii, fără deosebire. Cam nasol, pentru unul care călărea pe urs.
N-a scăpat oamenilor nici micul detaliu că Putin a fost lăsat cam singur de ai săi vreo două zile: propagandiştii au dispărut brusc ori au dat-o la scăldat până duminică seara, inclusiv valkyria de Margarita Simonian. Nu de alta, dar fiindcă până atunci ridicaseră osanale deopotrivă lui Putin şi Prigojin iar acum nu mai ştiau cum s-o joace în noua situaţie”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Generalul Surovikin, unul dintre cei mai importanți comandanți ai armatei ruse, era la curent cu planurile lui Prigojin de a se răscula, dar n-au făcut nimic, scrie publicația New York Times, citând surse oficiale din Guvernul SUA. Mai mult decât atât, mai menționează ziarul amintit, sunt semnale clare că și alți generali ruși erau informați despre intențiile lui Prigojin.
Aceste informații, observă NYT, ridică întrebarea legitimă cu privire la suportul pe care mercenarii Wagner l-au avut cel puțin la vârful conducerii militare a Rusiei, dacă nu cumva chiar și printre membrii elitei politico-economice.
Oficialii americani care au avut acces la informațiile serviciilor speciale au menționat că acum se fac eforturi pentru a clarifica dacă generalul Serghei Surovikin n-a dat și o mână de ajutor planurilor lui Prigojin în tentativa de lovitură de stat din 23-24 iunie.
În acest moment, Surovikin este considerat cel mai capabil comandant pe care-l are armata rusă. Generalul este un măcelar fără scrupule care are la activ distrugerea orașului Groznâi în al doilea război cecen, apoi campania de demolare a orașelor siriene în războiul civil. Astă-toamnă, când frontul rusesc era în pericol de colaps, Surovikin a fost numit de Putin la comanda tuturor forțelor din Ucraina. Acesta a recurs la metodele pe care le știe cel mai bine: a pornit o campanie de teroare, bombardând masiv ținte civile ucrainene – malluri, cartiere de locuințe, centrale electrice, rețelele de gaz, spitalele – cu scopul de a face ca pe parcursul iernii să moară cât mai mulți locuitori din țara atacată. În paralel, a mărit gradul de disciplină în armată și a dispus săparea unor vaste linii de fortificații în sudul Ucrainei, anticipând că din primăvara acestui an situația se va înrăutăți pentru trupele sale.
„A senior Russian general [Surovikin] had advance knowledge of Yevgeny Prigozhin’s plans to rebel against Russia’s military leadership, according to U.S. officials …there are signs that other Russian generals may have also supported Prigozhin’s attempt”https://t.co/435vUQKP87pic.twitter.com/7P5RICzVAv
După 6 luni în care a stabilizat linia frontului și a distrus rețelele electrice ale Ucrainei, Surovikin a fost înlocuit de Putin și readus în funcție preferatul președintelui rus, generalul Gherasimov.
Oficiali americani spun că sunt indicii temeinice că și alți generali ruși au susținut tentativa lui Prigojin de a înlătura cu forța conducerea Ministerului Apărării. Aceleași surse afirmă că Prigojin n-ar fi lansat niciodată puciul dacă n-ar fi crezut că are și suportul altor persoane sus-puse în armată și în aparatul de stat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rebeliunea lui Prigojin împotriva n-a apărut din senin, mercenarii Wagner au stocat din timp arme pentru a le folosi împotriva forțelor fidele lui Putin, dar în final oligarhul a renunțat când și-a dat seama că nu va avea suficienți oameni pentru a cuceri Kremlinul, au explicat oficiali americani, pentru CNN, ce s-a întâmplat pe 23-24 iunie în Rusia. În același timp, un important senator cu acces la informații clasificate a făcut observația că „Putin de acum 10 ani” n-ar fi ajuns niciodată în această situație, ceea ce arată că liderul de la Moscova e în mod clar slăbit.
Revolta lui Prigojin nu a apărut în niciun caz din senin, oficialii americani menționând că urmăreau de luni întregi escaladarea conflictului dintre oligarh și Ministerul rus al Apărării, scrie CNN. Senatorul democrat Mark Warner, din Virginia, președintele Comisiei de Informații a Senatului și membru al „Grupului de 8” parlamentari americani care are acces la cele mai sensibile informații ale SUA, a declarat că rebeliunea lui Prigojin „aproape că se ascundea la vedere”.
„Putin de acum zece ani nu ar fi permis niciodată ca acest lucru să se desfășoare așa cum s-a întâmplat”
Cu toate acestea, chiar și oficialii serviciilor de informații americane care monitorizează îndeaproape situația din Rusia au fost surprinși să descopere cât de puțină rezistență a întâmpinat Wagner. „Putin de acum zece ani nu ar fi permis niciodată ca acest lucru să se desfășoare așa cum s-a întâmplat”, a declarat Warner în cadrul emisiunii „Inside Politics”, de la CNN, adăugând că Putin este „în mod clar slăbit”.
Senatorul a explicat: „Faptul că ai un grup de mercenari, care nu cred că avea 25.000 de soldați, așa cum a susținut Prigojin, dar care a fost capabil să mărșăluiască literalmente în Rostov, un oraș cu un milion de locuitori care a fost centrul de comandă și control al forțelor ruse pentru întregul război ucrainean, și să îl preia în condițiile în care abia dacă s-a tras un foc de armă, acest lucru este fără precedent”.
Mai multe surse au declarat pentru CNN că atât serviciile de informații americane, cât și cele europene cred că Putin a fost pur și simplu prins cu garda jos de acțiunile lui Prigojin și nu a avut timp să își organizeze forțele împotriva mercenarilor înainte ca aceștia să reușească să preia controlul asupra cartierului general militar din Rostov. De asemenea, Putin probabil că nu a vrut să deturneze resurse semnificative din Ucraina, au mai estimat oficialii.
Dacă ar fi încercat să cucerească Moscova sau Kremlinul, Prigojin ar fi pierdut decisiv. Acesta este motivul pentru care a fost de acord să încheie o înțelegere
Cu toate acestea, sursele CNN cred că, dacă Prigojin ar fi încercat să cucerească Moscova sau Kremlinul, ar fi pierdut în mod decisiv. Acesta este, cel mai probabil, motivul pentru care Prigojin a fost de acord să încheie o înțelegere prin intermediul Belarus și, în cele din urmă, și-a întors trupele.
Un fost oficial al administrației de la Washington a declarat pentru CNN că, deși a existat „un stres și o tensiune constantă între Prigojin și Ministerul rus al Apărării, au existat momente în care SUA nu ar fi fost surprinse dacă s-ar fi ajuns la încăierări violente, dar localizate”. Dar o turnură a evenimentelor de asemenea amploare precum cele din 23-24 iunie n-a fost anticipată de serviciile secrete americane până acum câteva săptămâni. Ulterior, s-au primit informații care indicau planul lui Prigojin de a da lovitura de stat.
Biden a declarat luni că i-a instruit pe membrii echipei sale de securitate națională să se pregătească pentru o „serie de scenarii” pe măsură ce se desfășura revolta. Ulterior, Casa Albă a refuzat să dezvolte ce scenarii au fost explorate, dar persoane familiarizate cu această chestiune au declarat că a fost explorată o gamă largă de situații neprevăzute, inclusiv posibilitatea ca Prigojin să ajungă la Moscova.
Americanii le-au cerut ucrainenilor să se abțină de la orice acțiune pe teritoriul rusesc, ca să nu dea apă la moară propagandei Kremlinului care pretinde că ar fi amenințată suveranitatea țării
Odată ce oligarhul și-a lansat rebeliunea, înalții oficiali americani au început să-i contacteze pe aliații și partenerii lor ca săle transmită un mesaj cheie: că Occidentul ar trebui să păstreze tăcerea și să nu-i ofere lui Putin nicio ocazie de a da vina pe SUA sau NATO pentru insurecție.
În privat, oficialii americani au comunicat Guvernului rus faptul că SUA nu au nimic de-a face cu revolta – și i-au îndemnat pe ruși să mențină siguranța și securitatea arsenalului lor nuclear, au declarat sursele CNN.
Sâmbătă, înainte ca Prigojin să se retragă, au existat contacte cu oficialii ucraineni din partea aliaților, la diferite niveluri, avertizându-i să nu profite de haos pentru a lovi în interiorul Rusiei, spune un înalt oficial occidental. Preocuparea era că Ucraina și Occidentul să nu fie percepute ca ajutându-l pe Prigojin.
„Mesajul a fost să nu faceți valuri aici”, a declarat oficialul, adăugând că mesajul a fost transmis la nivel de ministru de Externe, deputați și prin intermediul ambasadorilor. „Este o chestiune internă a Rusiei”, a declarat oficialul, spunând că li s-a spus oficialilor ucraineni, reluând ceea ce au declarat public oficialii americani occidentali. „Ucrainenii au fost avertizați de aliați să nu provoace escaladarea situației. Profitați de oportunitățile de pe teritoriul ucrainean, dar nu vă lăsați atrași în chestiuni interne și nu atacați mijloace militare ofensive din interiorul Rusiei”, a fost sfatul dat de americani ucrainenilor. „Pur și simplu nu vreți să alimentați narațiunea că aceasta a fost o inițiativă a noastră”, a explicat sursa CNN. „Este ceea ce rușii au vrut întotdeauna, pretinzând că există amenințări la adresa suveranității rusești.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Serviciile de informații americane au știut din timp și în detaliu despre planurile lui Evgheni Prigojin de a da o lovitură de stat în Rusia, relevă CNN, citând surse bine informate din cercurile guvernamentale. Dar, de teama ca acest lucru să nu răsufle în public, americanii au ținut informațiile secrete chiar și față de cei mai apropiați aliați, completează CNN.
Totuși, acest secret pare să nu fi fost chiar atât de puțin accesibil. Într-o postare misterioasă pe contul său de Twitter, publicată sâmbătă, 24 iunie, la ora 3.25 ora României (vineri, 23 iunie, ora 20.25 pe coasta de est a Americii), generalul în retragere Mark Hertling, fost comandant al forțelor SUA din Europa, scria: „Iată ce cred eu, pentru toți cei care întreabă: Aș paria mulți bani pe Casa Albă și pe POTUS (acronimul de la President of the United States, adică Joe Biden – n. red.) că știu mai multe despre ceea ce se întâmplă în Rusia decât știe Putin”.
La acea oră, rebeliunea abia începuse de câteva ore. Generalul Hertling n-a mai revenit ulterior cu nicio lămurire legată de postarea sa.
Conform surselor CNN, nu era clar când va acționa Prigojin, dar pare că a luat decizia să-și pună în aplicare planul după 10 iunie, când Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că toate companiile militare private, inclusiv Wagner, vor trebui să semneze contracte cu armata regulată.
Informațiile deținute de SUA au avut cel mai înalt grad de clasificare, astfel încât doar oficialii din administrație cu funcții de vârf, precum și doar 8 membri ai Congresului, au fost anunțați.
Așa se explică de ce unii oficiali din țări europene, dar chiar și persoane cu funcții înalte în Guvernul SUA au fost luați prin surprindere de evenimentele declanșate vineri, adaugă CNN.
Ulterior, scrie site-ul celebrei televiziuni de știri, unii oficiali NATO și-au exprimat deschis frustrarea, față de americani, că nu le-au fost împărtășite aceste informații. Nici ucrainenilor nu li s-a spus nimic, de teamă că această corespondență ar putea fi interceptată de forțe ostile.
Principalul motiv pentru care americanii au încercat să țină această informație sub cheie a fost ca să nu compromită surse foarte sensibile, au spus sursele CNN.
După încheierea puciului, Biden a purtat discuții ample cu aliații, inclusiv cu șefii de stat din Franța, Germania, Marea Britanie, Canada și Ucraina, dându-le toate informațiile pe care le aveau Statele Unite. Aceasta, pentru a le furniza „o cât mai bună înțelegere” asupra derulării evenimentelor.
Pe de altă parte, ambasadoarea Lynne Tracy a SUA la Moscova a contactat administrația Putin, pentru a-i transmite că americanii nu sunt implicați în niciun fel în rebeliunea lui Prigojin, a anunțat luni Departamentul de Stat, citat de AFP.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cel puţin 13 militari ruşi au fost ucişi în operaţiunile desfăşurate de armata rusă, sâmbătă, împotriva rebeliunii mercenarilor din Grupul Wagner, anunță câțiva bloggeri militari ruşi, citaţi de agenţia germană DPA, preluată de Agerpres. Au existat și distrugeri materiale: 19 case au fost avariate doar în regiunea Voronej, în timpul rebeliunii.
Sâmbătă seara, când a anunțat sfârșitul rebeliunii, Evgheni Prigojin, liderul trupelor Wagner, și-a motivat decizia astfel: „Am început pe 23 iunie Marșul Dreptății. Într-o zi ne-am apropiat la aproape 200 de kilometri de Moscova. În acest timp, nu am vărsat nici măcar o picătură de sânge a luptătorilor noștri. Acum, am ajuns în momentul în care sângele se poate vărsa. De aceea, înțelegând responsabilitatea vărsării de sânge rusesc de oricare dintre părți, ne întoarcem convoaiele și revenim la baze”.
În realitate, rebeliunea a adus și vărsare de sânge rusesc. Cel puțin 13 militari ai armatei conduse de tandemul Serghei Șoigu (ministrul Apărării) – Valeri Gherasimov (șeful Marelui Stat Major), dușmanii de moarte ai lui Prigojin, au murit în urma atacurilor lansate de mercenarii Wagner, anunță bloggerii militari ruși.
Numărul militarilor ruşi ucişi ar putea fi chiar mai mare de 20, cred aceiaşi bloggeri. Ei precizează că 6 elicoptere şi un avion de recunoaştere au fost doborâte de combatanţii Wagner în timp ce aceştia înaintau către Moscova.
Autorităţile ruse nu au confirmat deocamdată vreun bilanţ al victimelor.
Printre elicopterele doborâte se numără trei aparate MI-8, folosite în operaţiuni de război electronic şi care oricum erau puţine pe frontul din Ucraina, notează popularul blog militar rus Rybar.
Conform aceleiaşi surse, un avion de transport Il-18 al armatei ruse, care avea la bord un post de comandă, s-a prăbuşit în urma loviturilor lansate de mecenarii Wagner. Toţi militarii din avion și-au piedut viaţa.
Liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat el însuşi la începutul rebeliunii că luptătorii săi au doborât un elicopter al armatei ruse. El a pornit cu gruparea sa de mercenari un „Marş al Dreptăţii” către Moscova, cu scopul de a înlocui conducerea militară rusă, pe care o acuză pentru eşecurile armatei ruse în războiul din Ucraina, şi a ajuns sâmbătă la circa 200 de kilometri de capitală.
Criza ce ameninţa puterea preşedintelui Vladimir Putin a fost în final dezamorsată printr-un acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, ce prevede că Rusia va renunţa la acuzaţiile penale împotriva lui Prigojin şi a luptătorilor participanţi la rebeliune, dar liderul Wagner va pleca în Belarus, într-un fel de exil.
19 case avariate într-un sat din regiunea Voronej
În timpul rebeliunii grupării paramilitare ruse Wagner, în regiunea rusă Voronej au fost avariate 19 case, a anunţat duminică şeful districtului Pavlovski, Maksim Ianţov, potrivit CNN.
”Sâmbătă, 24 iunie, în urma unor confruntări care au avut loc în apropiere de Elizavetovka, districtul Pavlovski, când o coloană Wagner trecea prin zona noastră, 19 gospodării au fost avariate în sat”, a anunţat Maksim Ianţov într-o postare pe Telegram.
Ianţov se angajează să-i ajute pe proprietari să repare pagubele cauzate caselor şi a anunţat că aceştia vor primi compensaţii. ”Cu siguranţă îi vom ajuta”, a spus el.
Ianțov le mulţumeşte locuitorilor din zonă pentru ”înțelegerea” de care au dat dovadă în respectarea restricţiilor impuse în regiune sâmbătă, cu scopul de a opri înaintarea trupelor Wagner către Moscova.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Putin a jucat teatru și a cochetat pentru o zi cu traiectoria istorică a țarului Nicolae al II-lea. După un an și jumătate de sadism împotriva ucrainenilor, sâmbătă, rușii au testat gustul amar al războiului declanșat de ei.
Sentimentul că „lipsea ceva” a bântuit toate ecranele din lume ce transmiteau grozăvia din Rusia. Eram printre cei entuziasmați de perspectiva de a scăpa de criminalul președinte rus și am rămas doar cu bucuria de a-l vedea în fundul gol și umilit așa cum nu a mai fost niciodată.
Adrian Cioroianu, cu harul său de povestitor, a avut o metaforă excelentă la televizor, încercând să explice de ce ucrainenii nu închid gura de uimire, închid și ecranele alimentate cu internetul lui Musk și se duc câteva sute de metri mai spre est și dărâmă frontul. Cioroianu compara evenimentele cu lupta dintre doi câini – să le spunem „javre” și să le dăm numele Vova și Jenia – care se atacă sălbatic (atâta pot, atâta știu), dar dacă în peisaj apare lupul ucrainean, Vova și Jenia vor abandona lupta dintre ei și se vor năpusti împotriva acestuia.
La final, suspiciunea ucrainenilor a fost întemeiată. Vova și Jenia, de la un punct, au jucat teatru
După șocul inițial al evenimentelor, analiștii și întreaga mass-media au încercat să înțeleagă resorturile ascunse.
Prigojin și trepădușii săi fuseseră bombardați de minionii lui Putin, dintre care doi se distingeau prin funcții, responsabilități, lașitate și visceralitate: Șoigu și Gherasimov. Nu era prima nemulțumire a lui Prigojin legată de activitatea celor doi, dar cum Putin decidea cine-i sunt adjuncții, nemulțumirea era clar legată de deciziile acestuia.
Amenințările înregistrate de Prigojin în diferite clipuri și distribuite masiv de propaganda rusă, încântată să mai distribuie și altceva decât minciuni autohtone, scoseseră la iveală o foarte tensionată relație între Wagner-ul lui Prigojin si armatele lui Șoigu și Gherasimov. Însă o constantă a fost și a rămas incapacitatea lui Prigojin de a lega nemulțumirile, unele transmise foarte colorat prin înjurături creative furnizate de bogata limbă rusă (probabil, limba cu cea mai mare diversitate de înjurături din lume), în mod public, de Vladimir Putin.
Cert este că evenimentele din ziua iei românești și a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, 24 iunie, au avut în centrul lor această tensiune între Prigojin și Șoigu/Gherasimov, iar în backgroud – nemulțumirea (nerostită public) a lui Prigojin față de președintele Putin.
Aceasta a fost muzica, să încercăm să observăm și dansul.
Din start trebuie spus că operațiunea lui Prigojin NU a fost una spontană. A fost clar imediat că atacarea Rostovului, orașul care găzduiește Centrul de Comandă al operațiunilor din Ucraina, a fost un plan gândit de Prigojin încă de la înlocuirea forțelor Wagner din Bahmut cu corpuri ale armatei ruse.
Prigojin a devenit stăpân pe Rostov doar făcând deplasarea și arătându-și o parte din forțele sale în fața Comandamentului Militar al Armatei 58. Soldații ruși erau îngroziți de sălbăticia de care dăduseră dovadă unitățile Wagner în Ucraina și au capitulat imediat cum Prigojin a apărut în fața porții. Moment de mare slăbiciune.
Ce voia Prigojin? În primul rând, să nu-i fie confiscată armata și trecută sub comandamentul lui Șoigu și Gherasimov. Ca și în România, detalii de genul „eu am semnat contractul cu Wagner și nu cu armata rusă” deveneau elemente cruciale, definind relațiile de subordonare, dar stabilind și dacă ajungeai carne de tun sau nu.
Armata Wagner a fost inventată și înființată de Prigojin, și nu de generali. A ajuns repede cea mai performantă forță rusă din Ucraina tocmai pentru că nu lupta ca armata rusă, ci avea un alt nivel de motivație, inclusiv financiară, și un mod mult mai eficient de organizare, comandă și control. Așadar, a fost o chestiune de timp până când Șoigu și Ghrasimov să nu tânjească în a subordona grupul Wagner.
Apoi, Prigojin voia „un loc mai în față” între locotenenții lui Putin, disprețuindu-i public pe cei care s-au dovedit mai slabi ca el, respectiv Șoigu și Gherasimov, dar și întreaga lor grupare de generali.
Ca de obicei, când apar asemenea angoase personale, toată lumea are argumente în favoarea ideilor și ambițiilor sale. Prigojin avea și 25.000 de luptători care, sugera el, i-ar fi urmat ordinele chiar și împotriva statului rus și a reprezentanților săi.
Noi nu am văzut la televizor, în ciuda surselor generoase, nici 25.000, nici 15.000, ci doar câteva mii cu care Prigojin a cucerit Rostov pe Don fără să „tragă vreun foc”, așa cum se lăuda, și o coloană de câteva sute (el spunea că sunt 5.000 de oameni) trimisă cu viteză spre Moscova.
Din acest moment, zeii Dianei Șoșoacă, îngerii lui Robert Turcescu și mentorii lui Ion Cristoiu nu au mai prididit în a se face de râs.
Discuția dintre Prigojin și adjuncții lui Șoigu – ministrul adjunct al Apărării (general-colonel Yunus-Bek Yevkurov) și șeful adjunct al Statului Major Principal al Statului Major General (general-locotenent Vladimir Alekseev) – este epocală. Prigojin a ajuns repede să-l acuze pe Alexeev că nu i se adreseaza politicos.
Prigojin și cei doi generali
Traducerile de pe YouTube sunt dezgustătoare, omițând intenționat angoasele personale, foarte importante la acel moment. Aveți mai jos o traducere corectă, atât cât va mai exista, pentru că de ieri, mașinăria de propagandă a Kremlinului șterge de zor din spațiul public tot ce nu-i convine.
FULL TRANSLATION: Prigozhin holds negotiations in Rostov with Deputy Minister of Defense, Colonel General Yunus-Bek Yevkurov in the headquarters of the Russian Southern Military District. – Accuses them of war crimes – Demands to see Shoigu and Gerasimov#russia#wagner#shoigupic.twitter.com/DkJqoFBx7e
Discuție ca într-un grup de mafioți, în care trei oameni de care depind atâtea destine rusești și ucrainene își dau măsura competenței și a valorii lor umane. De la stânga la dreapta: Alexeev, Prigojin și Bek Yevkurov.
În afara conflictului personal evident, ascuns cu grijă de propaganda rusă, mai avem o frază epocală, minciuni despre care se vorbește de asemenea în șoaptă. Prigojin către cei doi:
„V-am doborât 3 elicoptere. Și vom continua s-o facem, dacă mai trimiteți”.
Narațiunea oficială a evenimentelor vorbește despre faptul ca „s-a evitat curgerea de sânge frățesc rus”, minciună la care au achiesat și Prigojin, și Putin. Păi, piloții de elicoptere unde sunt calculați? Dar depozitele de combustibil aruncate în aer de armata rusă (și de Prigojin, așa cum s-a vehiculat) pe tot parcursul traseului spre Moscova al luptătorilor Wagner? Dar autostrăzile săpate (autostrada M4, Rostov – Moscova) din loc în loc pentru a încetini avansul lui Prigojin spre Moscova?
Putin și idolul său, Hitler
Curg minciunile. Putin face cunoștință cu umilința profundă. Pro-rușii din întreaga lume încep să înțeleagă că au pariat pe calul mort. Nazistul Utkin – decorat de Putin
Ieșirea televizată a lui Putin va fi subiect de lungă discuție. I se citea pe față frica de moarte. Dmitri Peskov încerca să aburească lumea cum că viteazul Putin e încă la Kremlin și „lucrează”, dar acesta fugise de mult, în timp ce partenerul lui Prigojin, Dmitri Utkin, conducea coloana către Moscova.
Dmitri Utkin
Apropo de acest Utkin, un ucigaș sadic și util lui Prigojin, decorat de Putin, el este subiectul unei alte manipulări și evitări al mass-media ruse. De ce? Păi, priviți cu atenție la tatuajele „SS” de pe gâtul său. Probabil că toată lumea rusă este efectiv îngrozită și de perspectiva ca acesta să deschidă gura în vreun interviu sau emisiune.
Cum să explice propaganda rusă că cea mai performantă structură militară rusă care luptă pentru „denazificarea Ucrainei” este condusă pe teren de un nazist pur?!
Așadar, nazistul Utkin se apropie cu coloana sa de luptători Wagner până la 200 km de Moscova, aproape fără a întâmpina rezistență.
Hitler face o tumbă în mormânt: lui îi trebuiseră ani și milioane de soldați să facă ceea ce nazistul Utkin facea în câteva ore, cu câteva sute de oameni!
Propaganda rusă lucra de zor. Putin tremura de nervi la TV, încercând să ascundă că în spatele său nu mai era luxul Kremlinului, ci o locație unde fugise cu aeronava prezdențiala IL 96-300PU la ora 14.16, așa cum este explicat în articolul lui Cristian Hubali de pe Ziaristii.com. Probabil s-a dus la Valdai, lângă Sankt Petersburg, așa cum l-au „citit” imediat ucrainenii. Sosia sa, probabil, dormea. Nicio urmă de dispreț la președintele rus, așa cum ne obișnuise atunci când vorbea despre ucraineni, nicio urmă de ură; era pur și simplu speriat de moarte de ceea ce urma să se întâmple.
„Viteazul” Dimitri Medvedev, cel care stătea de 18 luni numai cu amenințări nucleare în gură, cel care a omis de la glumițe și amenințări viscerale doar pisica din propria-i curte, se urcă mintenaș în avion și, împreună cu familia, fuge și el din Moscova.
Avioanele șobolanilor decolează unul după altul din capitala Rusiei.
Cetățenii ruși din Moscova și de pe tot traseul Rostov – Moscova făceau în sfârșit cunoștință cu războiul. Cu o mică, o foarte mică parte din teroarea pe care criminalii lor lideri, cu binecuvântarea poporului rus și a KGB-istului patriarh Kirill, o imprăștiau de 486 de zile în Ucraina „fraternă”.
Un amănunt care a semnalat ucrainenilor că, la final, totul este teatru
Este greu de spus momentul răzgândirii lui Prigojin. Cert este că el și zeul său Putin au negociat non-stop, direct și prin intermediari, începând cu noaptea de vineri spre sâmbătă și până la decizia de a opri și a întoarce coloana Wagner. La final, Prigojin a clipit!
Probabil că Prigojin nici nu a avut de gând să ajungă la Moscova, iar Putin știa asta și a amânat interceptarea coloanei chiar cu puținele forțe pe care le avea disponibile pe traseu, tocmai pentru a nu aduce lucrurile într-un punct fără întoarcere.
Mașinăria de propagandă vorbea de zor despre „trădare”, despre amestecul „agenturilor străine” și despre bucuria ucrainenilor. Doar ultima era adevărată.
Negocierea a durat până când coloana, nefilmată, aproape invizibilă, a ajuns la 200 de kilometri de Moscova. Dovada că Prigojin nu avea de gănd să-l schimbe pe Putin este faptul că el nici nu s-a mișcat din Rostov!
Planul lui Prigojin înainte de a fi mazilit. Ucrainenii n-au căzut în plasă, aveau informații și suspiciuni
Evgheni Prigojin a sperat că ucrainenii se vor năpusti peste liniile rusești, iar el și cei peste 20.000 de luptători Wagner vor „salva Rusia”. A amânat până în ultima clipă întoarcerea coloanei și a tras de timp deși, probabil, dăduse semne clare că nu intenționează să schimbe conducerea Rusiei cu câteva sute de luptători trimiși într-o coloană pe autostrada M4.
Un alt semn major al înțelegerii a fost ca Șoigu nu a atacat din aer coloana pe autostradă, situație în care „wagneroviții” erau extrem de expuși.
Ne lipsesc unele detalii, dar a părut un plan de a-i scoate pe ucraineni dintr-o poziție bine fortificată, probabil cea de la marginea Bahmutului. Dar asta e doar o speculație azi, vom afla mai multe în curând.
Cert este că ucrainenii nu au „plecat după fentă”, iar Prigojin a fost exilat în Belarus cu (doar) o parte dintre luptătorii săi și cu promisiuni din partea tiranului Lukașenko că are „liber” de a-l scăpa și pe el de pușcăriașii locali.
Prigojin a acceptat exilul cu sentimentul fatalist pe care l-a avut si Napoleon in 1813, după înfrângerea în Bătălia de la Leipzig, când a acceptat izolarea pe Insula Elba: „pentru binele poporului”.
Așa cum Napoleon a fost protejat și tolerat (și) pentru că era căsătorit cu Marie-Louise, fiica Împăratului Austriei, Prigojin, „căsătorit” cu mentalitatea imperialistă a poporului rus, este amnistiat și transformat din „terorist” în exilat în Belarus.
Ceea ce nu înțelege (probabil) Prigojin este ca viața sa a luat sfârșit, iar acum asistăm doar la construcția narațiunii morții sale. Niciodată, un dictator precum Putin nu-și va respecta cuvântul în astfel de situații. Iar pe lângă persoana sa, mica aventură a lui Prigojin înseamnă și condamnarea la moarte a celor ce-l vor urma în Belarus; în cel mai indulgent caz, comandanții săi și cei foarte fideli.
Așa s-a scris povestea unei zile bune pentru Ucraina. Putea fi și mai bună, o zi de sărbătoare pentru întreaga planetă, dar Prigojin a avut „cold feet”, chestiune pe care o va regreta tot restul vieții sale scurte de acum încolo. Putin nu va uita, nu va ierta și nu se va mai baza vreodată pe el, iar Șoigu și Gherasimov pur și simplu vor primi ordin să-l elimine pe Prigojin în lunile următoare. Fie că va muri eroic pe câmpul de luptă de la granița Belarus–Ucraina sau asasinat într-un birou din Minsk cu un glonț în ceafă, Prigojin a adus și va aduce cu el moarte, sadism și nenorocire, ca un element radioactiv al Satanei.
Măcelarul Putin
Satana stă și își mușcă buzele la Kremlin. Niciodată nu a trecut prin așa umilință. Bun cunoscător al istoriei, versiunea convenabilă, Satana își amintește de Brașov 1987, când practic a înflorit în România ideea răsturnării regimului. Se poate, este fezabil să ajungi la Moscova, prea-puternicul conducător nu este nici pe departe atât de puternic.
Rusia se îndreaptă direct catre o revoluție și un război civil, cu toate riscurile adiacente. Câți ucraineni vor mai muri până atunci – e greu de spus, dar frustrarea universală în Rusia, din motive diferite și chiar opuse, este un sentiment general și palpabil.
Înainte de doi ani, acest scenariu se va transforma în realitate dacă, până atunci, oameni extrem de tăcuți precum Patrușev (secretarul Consiliului de Securitate), dar mai ales Narîșkin (SVR) sau Bortnikov (FSB), șefii serviciilor secrete, nu vor devansa momentul, realizând riscul spargerii Federației.
Pentru că un atac sau accident atomic va aduce exact asta: 83 de „subiecte federale”, astăzi împărțite în republici, oblasturi autonome, kraiuri, districte autonome, regiuni autonome (evreiască) și orașe federale vor fărâmița țara, care a ajuns cel mai mare pericol al existenței omenirii: Rusia, țara condusă de însuși Satana!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Lovitură de teatru: marșul mercenarilor Wagner s-a oprit la 200 de kilometri de Moscova! După ce pe parcursul întregii zile de sâmbătă a amenințat fioros că va lua cu asalt Ministerul rus al Apărării și-l va ocupa (ținte: Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov), ba chiar a prorocit că „Rusia va avea alt președinte” (țintă: Vladimir Putin), spre lăsarea serii, Evgheni Prigojin a renunțat misterios la capturarea capitalei ruse, pe motiv că nu vrea să fie „vărsare de sânge rusesc”.
Sâmbătă seara, liderul Grupului Wagner a anunțat, printr-un mesaj video-audio, că a dat ordin trupelor sale să se oprească, deși mai aveau doar 200 de kilometri până la Moscova (de la Rostov-pe-Don parcurseseră deja 800 de kilometri).
Anunțul lui Prigojin:„Voiau să distrugă PMC Wagner. Am început pe 23 iunie Marșul Dreptății. Într-o zi am mers la aproape 200 de kilometri de Moscova. În acest timp, nu am vărsat nici măcar o picătură de sânge a luptătorilor noștri. Acum, am ajuns în momentul în care sângele se poate vărsa. De aceea, înțelegând responsabilitatea vărsării de sânge rusesc de oricare dintre părți, ne întoarcem convoaiele și revenim la baze, conform planului”.
Dinspre spațiul ex-sovietic s-a rostogolit informația că omul care l-a convins pe Prigojin să renunțe la asaltul asupra Moscovei a fost dictatorul Belarusului, Alexander Lukașenko. Cei doi au vorbit la telefon, Lukașenko aflându-se la Antalya, în Turcia. Tiranul de la Minsk s-a oferit să le garanteze securitatea tuturor mercenarilor Wagner, cu Prigojin în frunte. Presa rusă de stat scrie că Prigojin ar fi acceptat oferta lui Lukașenko.
Înainte de anunțul de retragere făcut de Prigojin, intrase în scenă și Regimentul „Ahmat Vostok” al liderului cecen Ramzan Kadîrov. Acesta a fost retras din pozițiile de luptă din estul Ucrainei, din zona localităților Avdiivka și Marinka, și se îndrepta spre Moscova, pentru a opri înaintarea trupelor Wagner și a apăra regimul Putin. Și alte unități militare rusești au fost rechemate din Ucraina pentru a apăra Kremlinul, dar finalmente n-a mai fost nevoie de ele.
Din înțelegerea făcută de Prigojin cu puterea politică de la Kremlin face parte și promisiunea fermă că dosarul penal împotriva lui Prigojin, pentru „revoltă armată”, va fi abandonat, iar luptătorii PMC Wagner vor primi „imunitate legală”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Din start trebuie spus că operațiunea lui Prigojin NU a fost una spontană. A fost clar imediat că atacarea Rostovului, orașul care găzduiește Centrul de Comandă al operațiunilor din Ucraina, a fost un plan gândit de Prigojin încă de la înlocuirea forțelor Wagner din Bahmut cu corpuri ale armatei ruse.
