ziaristii.com

Etichetă: PNL

  • PNL joacă tare: propunerea de prim-ministru e Florin Cîțu, spaima PSD! Trei decizii importante luate prin vot

    Biroul Politic Național (BPN) al PNL, intrat în ședință marți seară, la ora 18.00, a adoptat câteva decizii importante pentru reașezarea puterii politice în România, cu bătaie pe patru ani.

    1. Florin Cîțu prim-ministru

    Florin Cîțu, actualul ministru al Finanțelor, a fost votat în cvasi-unanimitate de liderii PNL pentru funcția de prim-ministru. Singurul care s-a abținut a fost Dan Motreanu, care a spus că nu are nimic împotriva lui Cîțu, ci a făcut-o ”din principiu, pentru democrație”. Cel care a făcut propunerea cu Cîțu a fost președintele partidului, Ludovic Orban.

    Ca urmare a votului, PNL va merge la consultările oficiale de la Palatul Cotroceni cu varianta Florin Cîțu premier.

    Atât Orban, cât și Cîțu au fost, tot  miercuri, la Palatul Cotroceni, unde au avut întâlniri separate cu președintele Klaus Iohannis. Se pare că șeful statului voia să-l desemneze pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă (actualul prim-ministru interimar), dar a cedat în fața argumentelor lui Orban.

    2. Negocieri cu USR-PLUS și UDMR, exclus cu PSD și AUR

    BPN-ul liberal a mai votat în ședință ca negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare să fie purtate de o echipă condusă de Ludovic Orban.

    S-a stabilit ca negocierile să fie făcute exclusiv cu USR-PLUS și UDMR, fiind excluse negocierile cu PSD și AUR.

    3. Ludovic Orban, șef la Camera Deputaților

    Biroul Politic Național a mai hotărât, prin vot, ca Ludovic Orban să fie susținut de partid pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Șoșoacă, viitoare senatoare AUR: „Ne vor lua cu Armata, ne vor duce la abator, ca pe vite, la moarte”

  • Negocieri pentru Guvern: PNL vrea Finanțele, Internele, Externele, Apărarea, Dezvoltarea Regională și Sănătatea, USR vrea Educația, Mediul și Fondurile Europene, UDMR vrea Cultura

    Noul Guvern al României ar urma să se restrângă la 16 ministere: 8 preluate de PNL, 5 de USR-PLUS și 3 de UDMR, dezvăluie jurnalistul Sebastian Zachmann în Adevărul, citând surse politice apropiate negociatorilor. Între portofoliile vizate de liberali s-ar afla Sănătatea, Finanțele, Economia, Justiția, Internele, Dezvoltarea Regională, Internele și Externele. USR-PLUS ar urmări Educația, Mediul, Fondurile Europene și Energia. UDMR ar putea primi Cultura, conform aceleiași surse.

    Exact ca și în 2016, partidele de dreapta s-au arătat surprinse de înfrângerea în alegerile parlamentare. După ce, tot anul, PSD fusese cotat în sondaje la 21-25%, când a venit momentul adevărului a reușit să câștige detașat scrutinul din 6 decembrie, cu 30%. PNL a luat abia 25%, deși tot anul fusese evaluat în sondaje la 30-41%. USR-PLUS, care se aștepta să ia 23%, a obținut la urne doar 15%. PMP și Pro România n-au trecut pragul electoral, în schimb în Parlament a intrat, în mod șocant, formațiunea AUR, un partid pseudonaționalist, populist și manevrat de Moscova. Această grupare a primit aproape 9% din voturi. Al cincilea partid care va face parte din Parlament este UDMR, care a luat puțin peste 6%.

    Președintele Klaus Iohannis manevrează într-o situație complicată: PSD a câștigat clar alegerile, dar nu poate face Guvernul. Coaliția partidelor pro-europene are, în schimb, o majoritate fragilă

    Toate acestea s-au produs pe fondul unui absenteism copleșitor. Doar 31,84% din cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cum PSD – partid cu electorat foarte disciplinat – este favorizat atunci când se înregistrează o prezență scăzută la vot, social-democrații s-au trezit învingători în mod nesperat. Electoratul de dreapta, majoritar dar mai pretențios, nu a fost mobilizat de PNL și USR-PLUS, care în ultimele luni s-au războit între ele, considerând că PSD-ul este “mort”. Rezultatul a fost dezastrul din 6 decembrie.

    În această conjunctură, președintele Klaus Iohannis trebuie să manevreze într-o situație complicată. Cutuma cere ca el să desemneze candidat la postul de premier un reprezentant al partidului care a câștigat alegerile, adică PSD. Dar legea nu-l obligă la acest lucru atât timp cât din consultări reiese clar că învingătorii din alegeri nu vor putea strânge și o majoritate parlamentară. PSD și AUR au împreună doar 39%, în timp ce PNL, USR-PLUS și UDMR au, la un loc, 46%. Prin redistribuirea celor circa 15% care fuseseră câștigate de partide rămase sub pragul electoral, cele trei partide pro-europene se vor duce spre 53%, iar celelalte două formațiuni, anti-occidentale și populiste, rămân cu 47%.

    Ilie Bolojan, generalul Nicolae Ciucă și Eduard Hellvig – favoriți la postul de premier

    Pentru a putea forma un guvern de dreapta care să mențină România pe direcția euroatlantică, Iohannis a renunțat la premierul Ludovic Orban, căruia i-a reproșat rezultatul foarte slab al PNL în alegeri. Noul guvern se va face în jurul unui premier propus tot de liberali, dar care să nu poarte în cârcă povara situației din pandemie.

    Printre candidați se numără Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, recomandat de performanțele foarte bune ca administrator al Oradei, generalul Nicolae Ciucă, ministru al Apărării recomandat de relația apropiată cu Iohannis, și șeful SRI, Eduard Hellvig, de asemenea un apropiat al președintelui.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Șoșoacă, viitoare senatoare AUR: „Ne vor lua cu Armata, ne vor duce la abator, ca pe vite, la moarte”

  • Fricțiuni Nicușor Dan – Vlad Voiculescu. Primarul respinge carantina în București propusă de viitorul viceprimar: “Acum nu se impune”

    Noi fricțiuni între Nicușor Dan, primarul Bucureștiului care a făcut campanie pentru PNL după ce a fost ales ca independent, și consilierul general Vlad Voiculescu, de la USR-PLUS. De data aceasta, tema o reprezintă carantina Bucureștiului, oraș copleșit de epidemia de Covid și unde managerii de spitale spun că s-a depășit de mult capacitatea de absorbție a pacienților critici.

    Vlad Voiculescu a cerut zilele trecute declararea carantinei în Capitală, ca unică metodă de a stopa ascensiunea devastatoare a pandemiei. Nicușor Dan a răspuns însă, marți seara, la Digi 24, că nu se impune carantina.

    Vlad Voiculescu a cerut carantina vorbind despre situația reală, iar Nicușor Dan a respins ideea invocând statisticile oficiale

    Reacția noului primar este surprinzătoare, având în vedere că până și cifrele oficiale, mult sub valorile reale ale epidemiei, arată că lucrurile au scăpat de sub control în București. Marți dimineață, medicul Beatrice Mahler, manager la Spitalul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, spunea că din cauza testării prea scăzute, pacienții nu sunt diagnosticați la timp și ajung în stare foarte gravă la Camera de gardă. Capacitatea de tratare a pacienților critici este depășită cu 20%, a spus Mahler. În cursul zilei de marți, 4 pacienți Covid în stare foarte gravă au fost duși cu elicopterele la alte spitale din țară, pentru că în București nu mai e loc.

    Gravitatea situației a fost abordată de Vlad Voiculescu. “Aproape 10.000 de cazuri în ultimele șapte zile. Secțiile ATI sunt pline. Dacă lucrurile continuă așa, cu siguranță va trebui luată în considerare inclusiv solicitarea de carantină. (…) Voi avea o discuție cu primarul general mai târziu, astăzi“, spunea consilierul USR-PLUS la Europa FM, în dimineața zilei de marți.

    Seara, însă, surpriză: primarul Nicușor Dan a afirmat nu doar că n-a avut nicio discuție cu Vlad Voiculescu, dar și că n-are de gând să instituie carantina în oraș, pentru că situația nu o impune! În urmă cu circa o săptămână, Dan Barna, președintele USR, recunoștea că în ultima perioadă Nicușor Dan nu le-a mai răspuns la telefon colegilor săi.

    Invitat marți la Digi 24, Nicușor Dan a declarat: “Vlad Voiculescu a spus că va avea o discuție cu mine, aceasta nu a avut loc deocamdată, dar carantinarea este una din ipoteze. Acum, însă, Bucureștiul nu intră în carantină. E ultima ipoteză, așa cum ea s-a luat în alte orașe, cum a fost pusă în practică la Sibiu. Nu se pune această problemă acum în Capitală“.

    Primarul a mai spus: „Am avut azi aproape 2.000 de cazuri, în ultimele două zile în jur de 1.500, este mult. Pe de altă parte, la DSP, anchetele epidemiologice sunt la zi; și tot la DSP, dispozițiile pentru izolare și carantinare sunt la zi. Înseamnă că în cazul oricărei persoane care este confirmată, în aceeași zi se apelează oamenii cu care a fost în contact și ei nu mai îmbolnăvesc pe alții. Situația e sub control din acest punct de vedere“.

    În realitate, autoritățile nu mai au demult niciun contact cu dimensiunile fenomenului. Bolnavii de Covid se testează pe banii lor sau așteaptă câte o săptămână venirea DSP-ului. Locuitorii de pe străzi întregi sunt bolnavi și, teoretic, în izolare la domiciliu, dar nu respectă această interdicție și nimeni nu-i verifică. Medicii de familie sunt excedați de amploarea fenomenului, iar DSP-ul nu le răspunde nici măcar lor.

    Nicușor Dan: “Carantina se impune când un anumit indicator trece de un anumit nivel. Pentru București, e în jur de 6 și nu se impune în acest moment carantinarea”

    În ultimele săptămâni, pentru că autoritățile au făcut foarte puține teste, cifrele oficiale au sugerat că ar fi o stagnare sau chiar un regres al pandemiei. În realitate, creșterea continuă a numărului de bolnavi în stare critică și a numărului de decese arată că epidemia continuă să crească.

    Nicușor Dan a venit tocmai cu cifrele oficiale (care nu corespund realității) pentru a spune că nu e necesar să se pună noi restricții: “Carantina se impune când un anumit indicator, pe care am învăţat cu toţii să-l calculăm acum, trece de un anumit nivel. Nu suntem încă acolo. Indicatorul acesta spune în linii mari câte persoane sunt infectate într-o localitate, în cazul nostru în Bucureşti, în acest moment. Acest indicator pentru Bucureşti este undeva în jur de 6 şi nu se impune în acest moment carantinarea. O să vedem ce se va întâmpla în zilele viitoare. Eu sper ca acest indicator să reuşim să-l menţinem la nivelul la care este“.

    Asperități între Nicușor Dan și Vlad Voiculescu au apărut și în urmă cu câteva săptămâni. Deși protocolul cu PNL prevedea ca Vlad Voiculescu să fie ales viceprimar al Capitalei cu puteri pe zona de Sănătate și Învățământ, acesta nu e numit în funcție nici azi, la aproape 3 luni după alegeri. Dar nervozitatea lui Vlad Voiculescu, în acest caz, este îndreptată nejustificat în direcția lui Nicușor Dan. Legea nu permite alegerea viceprimarilor înainte de validarea tuturor membrilor Consiliului General al Capitalei, iar până acum validarea (care nu ține de primar, ci de instanță) nu s-a finalizat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Șoșoacă, viitoare senatoare AUR: „Ne vor lua cu Armata, ne vor duce la abator, ca pe vite, la moarte”

  • Orban: „E posibil ca PNL să câștige cu peste 32%. Să ne aducem aminte de «Mihaela, dragostea mea!»”

    Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat duminică seara, la Realitatea Plus, că – pe baza evaluărilor interne – PNL a câștigat alegerile parlamentare, cu un scor care este posibil să depășească 32%, dar așteaptă rezultatul numărării voturilor.

    „Sunt peste 120.000 de voturi exprimate după ora 19.30. De asemenea, vor fi, probabil, în jur de 270.000 exprimate de diaspora. Sunt voturi foarte importante, aproape 400.000 de voturi care influențează rezultatul final. Se știe că după ora 19,30, mai degraba publicul de dreapta este prezent la secțiile de votare, iar în diaspora, PNL beneficiază de o susținere foarte puternică, vizibilă, de altfel, cu ocazia alegerilor anterioare”, a spus Orban la Realitatea Plus.

    Premierul a arătat că nu s-a bazat pe sondaje și pe exit-poll-uri din punct de vedere al scorului politic.

    „Unele exit-poll-uri nimeresc rezultatul, alte exit-poll-uri nu nimeresc rezultatul. Să ne aducem aminte de alegerile prezidențiale din 2009, cu «Mihaela, dragostea mea!» și de alte exit-poll-uri care au fost făcute. Cu atât mai mult cu cât a existat o televiziune care a comandat exit-poll-ul, care a fost făcut cu niște companii care, de-a lungul campaniei, au și prezentat niște sondaje de opinie. Bun, luând în calcul marja de eroare, de asemenea cred că și asupra rezultatului prezentat, mai ales în exit-poll-ul prezentat (…), pot exista rezerve de vot. De asta am spus că, pe baza evaluărilor noastre, PNL a câștigat alegerile”, a explicat Orban.

    Potrivit acestuia, obiectivul PNL este să obțină peste 32%.

    „Așteptăm rezultatul votului, noi avem ca obiectiv să obținem peste 32% și este posibil. Așteptăm că toți delegații noștri – și nu numai ai noștri, ci și delegații formațiunilor partenere de centru-dreapta – să fie extrem de atenți la numărarea voturilor, să nu permită sub nicio formă reprezentanților altor formațiuni să afecteze voința exprimată de cetățean”, a adăugat Ludovic Orban.

    Premierul a precizat că PNL va face o numărătoare paralelă a voturilor ca să aibă garanția că rezultatele sunt conforme cu voința exprimată de cetățeni.

    El a subliniat că PNL nu va discuta niciodată cu PSD pentru formarea unei coaliții de guvernare.

    „Noi am spus foarte clar că nu putem discuta și nu vom discuta niciodată cu PSD, că obiectivul nostru este să nu mai lăsăm PSD să facă rău României și nu vom purta nicio negociere pentru formarea unei majorități parlamentare. Partenerii noștri sunt binecunoscuți, partenerii cu care am stat împreună pe băncile Opoziției, și împreună am reușit să oprim guvernarea PSD care afecta grav România și perspectivele de dezvoltare ale României. De asemenea, există și alți parteneri cu care putem forma o majoritate parlamentară. (…) Luând în calcul cei patru potențiali parteneri despre care am vorbit, este certă capacitatea de a forma o majoritate parlamentară fără PSD”, a menționat Orban.

    Liderul PNL a precizat că, cel mai probabil, în jurul datei de 21–22 decembrie vor depune jurământul noii parlamentari aleși și, într-un timp cât mai scurt posibil, se poate prezenta o formulă de guvernare.

    „Deja, negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare încep de săptămâna viitoare, de luni. Sper să se ajungă la o soluție cât mai rapidă privitoare la o majoritate parlamentară, care să aibă un program de guvernare bazat, într-o măsură cât mai mare, pe planul nostru de dezvoltare. (…) Evident că se va negocia programul de guvernare, și eu sunt convins că, imediat dupa învestirea Parlamentului, într-un timp cât mai scurt posibil, se poate prezenta o formulă de guvernare, cu o majoritate parlamentară și cu un program de guvernare. (…) Un calendar cât mai scurt, țara are nevoie de un guvern, are nevoie de o majoritate parlamentară care să susțină toate reformele de care are nevoie Romania”, a punctat premierul.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Se ofilește partida anti-europeană: PSD pică pe locul 2, AUR și Ponta nu trec pragul! Dreapta ar putea avea peste 60% în Parlament

    În exit-poll-ul CURS-Avangarde pentru ora 21.00 , diferența dintre PSD și PNL a scăzut de la 1,5% la 0,9%, adică mult sub marja de eroare! Și n-a fost luată în calcul diaspora… Devine tot mai evident că, după numărarea voturilor, PNL va fi pe locul 1, iar PSD pe 2, poate chiar la câteva procente distanță.

    Pentru PSD ar putea fi însă și mai rău! Un alt exit-poll, realizat de Insomar IC pentru Realitatea Plus, arată o ierarhie total diferită de cea a exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde pentru Antena 3.

    Conform Insomar IC, pe primul loc se află PNL, cu un avantaj major, de 4,6%, în fața PSD.

    Mai mult, exit-poll-ul Insomar IC indică faptul că PMP va trece pragul de 5%, dar Pro România și AUR nu vor intra în noul Parlament!

    Dacă exit-poll-ul Insomar IC va fi confirmat de numărătoarea voturilor, în Parlamentul următorilor 4 ani vor fi reprezentate doar 5 partide: PNL, PSD, USR-PLUS, PMP și UDMR. Ar fi o formulă parlamentară cu un PSD complet izolat, fără niciun posibil aliat.

    PNL, PMP și UDMR sunt partenere în Partidul Popular European, iar USR-PLUS ar fi un aliat natural al PNL în noua guvernare. După redistribuire, cele 4 formațiuni ar putea ajunge chiar și la o majoritate constituțională de 66,7%.

    Exit-poll Insomar TC (pentru Realitatea Plus)

    • PNL ………….. 32,8 %
    • PSD ………….. 28,2
    • USR-PLUS ….. 15,6
    • PMP ……………. 6,0
    • UDMR …………. 5,8
    • Pro România … 4,5
    • AUR ……………. 3,0

    Exit-poll CURS-Avangarde (pentru Antena 3)

    Camera Deputaților

    • PSD …………. 30,2 %
    • PNL …………. 29,3
    • USR-PLUS …. 16,1
    • UDMR ………… 5,6
    • AUR …………… 5,3
    • PMP …………… 5,0
    • Pro Romania … 5,0
    • PER ……………. 1,2
    • PPU-SL ……….. 1,1
    • Altul …………… 1,2

    Senat

    • PSD …………… 30,3 %
    • PNL …………… 29,4
    • USR-PLUS ….. 16,6
    • UDMR …………. 5,7
    • AUR ……………. 5,4
    • PMP ……………. 5,0
    • Pro Romania … 5,0
    • PER …………….. 1,1
    • PPU-SL ………… 1,0
    • Altul ……………. 0,5

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • INTERVIU ELECTORAL. Iulian Popescu (PNL): „Complexul Energetic Oltenia a fost la o lună de faliment” / „Putem atrage de 5-10 ori mai multe fonduri europene la Gorj”

    Este tânăr antreprenor. Acum câteva luni, nu avea nicio legătură cu politica. Era foarte prins cu afacerile firmei sale la București și la Chișinău, cu proiecte de atras fonduri europene, cu provocările unui om de business. Brusc, Iulian Popescu (38 de ani) a decis să intre în arena alegerilor, candidând din partea PNL pentru funcția de președinte al Consiliului Județean. A pierdut, dar merge înainte: acum candidează pentru Camera Deputaților.

    Cum Gorjul este prizonierul PSD de aproape 30 de ani, Iulian Popescu n-a câștigat bătălia pentru Consiliul Județean Gorj, deși PNL a reușit să spargă o mare blocadă a PSD, câștigând Primăria Târgu-Jiu prin liberalul Marcel Romanescu.

    Alegerile din 27 septembrie i-au schimbat destinul lui Iulian Popescu. A simțit că bătălia pentru o viață mai bună a județului său natal e o provocare chiar mai mare decât creșterea firmei sale, pe care o deținea de 16 ani.

    Și atunci a decis: nu-i nimic, am pierdut, mă pregătesc pentru următoarele alegeri, peste 4 ani. Cum: continuând lupta cu PSD în alegerile parlamentare din 6 decembrie. De ce? Ne-a explicat în interviul electoral de mai jos, luat în calitate de candidat al PNL la Camera Deputaților, locul 3 pe lista de la Gorj.

    Reporter: Și cum așa, brusc, din afaceri în politică?

    Iulian Popescu: Viața mi-a oferit deja o mare surpriză anul acesta: la vârsta de 38 de ani am trecut deja prin două alegeri, fără să fi fost înainte membru de partid. Pe 27 septembrie am fost candidatul PNL la președinția Consiliului Județean Gorj, iar acum candidez pentru un loc de deputat, la alegerile din 6 decembrie.

    – Sunteți gorjean, dar și bucureștean…

    – (Zâmbește) Da, e vorba aia: „m-a făcut mama gorjean și nițel bucureștean”. Sunt gorjean, am făcut facultatea la București și în timpul studiilor am deschis o companie în Capitală, care funcționează și acum, are birou și acolo, și la Târgu-Jiu. Chiar și la Chișinău am avut unul anul trecut.

    – Deci, faptul că ați candidat la locale și acum la parlamentare înseamnă că v-ați reconectat cu Gorjul?

    – Am rămas conectat tot timpul. Dar campania electorală de la alegerile locale a fost o ocazie pentru mine de a cunoaște Gorjul în niște ipostaze noi.

    – Se poate spune că implicarea dvs. în alegerile locale v-a resuscitat pasiunea pentru Gorj?

    – Da. Până acum vedeam lucrurile la nivel național, cumva. Acum, în schimb, fără să omit interesul național, încerc totuși să caut o soluție pentru ca orice proiect pe care îl implementez să vină și aici, la Gorj, să beneficieze și județul meu de el. Dar dacă vorbim de interesul meu personal, acela e unul singur: să fac cât mai bine în jurul meu, oamenilor cu care lucrez, gorjenilor, pentru că, așa cum suna și sloganul meu de campanie, ”Îmi Pasă de Gorj”. Iar asta pleacă de la suferințele acestui județ, care mă dor și pe care vreau să le curm cu tot ce pot eu.De asta am lăsat deoparte 16 ani de experiență în proiectele mele de afaceri și personale, fără să mă uit în urmă. Cu multă bucurie am îmbrățișat această experiență nouă, a omului politic, pentru că astfel pot să întorc experiența mea locurilor natale, ca să schimbăm în bine viața oamenilor.

    – Oamenii trebuie să fie tot mai atenți la politică, pentru că dacă spun „nu mă interesează politica” își fac lor un mare rău. De ce? Păi, îi interesează atunci pe alții mai răi, care vor vota în locul lor, iar la final și ei vor suferi.

    Trebuie să ieșim din această viziune strâmtă că doar ce e în curtea noastră e important. Poate unora ne e bine, avem bani, casă, mașină, le putem da copiilor. Dar trebuie să facem mai mult și pentru viața de dincolo de gardul nostru. Nu mai putem funcționa pe ideea „să facă statul, să facă cineva”! Ei, acel cineva suntem noi.

    Odată ce schimbăm această mentalitate și avem conștiința statului tip ”prin noi înșine”, putem să trecem la treabă. Acesta este momentul în care ne pasă de fiecare hârtie de pe stradă, că nu avem drum expres până la București, că Gorjul este părăsit de tot mai mulți oameni și că foarte puțini se mai întorc. Și cu fiecare zi cu care ignorăm aceste aspecte, județul devine tot mai izolat, tot mai sărac și tot mai lipsit de speranță.

    Insist pe acest concept de calitatea vieții. Nu e suficient ca oamenii să aibă doar serviciu. Trebuie să aibă și educație bună, și cultură, și servicii, spitale etc.

    – Ați pomenit niște vorbe sfinte pentru liberali: „prin noi înșine”. Sunt cele care au făcut România modernă în vremea Brătienilor. Să nu uităm rolul imens al PNL, prin Aretia Tărărăscu, în a-l convinge pe Constantin Brâncuși să vină de la Paris pentru a ridica la Târgu-Jiu Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului – o valoare universală!

    – Da… Din păcate, vreme de 30 de ani, administrația locală este a PSD, am pierdut șansa la ultimele alegeri locale să schimbăm asta, dar sper să rezolvăm peste 4 ani. Ca guvernare, în schimb, PNL va arăta o atenție deosebită județului Gorj, cum județul nu a mai avut parte până acum în ultimi 30 de ani. Și aici discutăm de investiții majore, de susținerea unor companii de stat tot prin investiții extraordinar de mari. Și vreau să amintesc doar o singură sumă: de 3,54 de miliarde de euro – suma totală a proiectului de eficientizare și de reducere a emisiilor de CO2 în cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Nu numai că vom salva o companie puternică, importantă pentru statul român, care să stea pe picioarele ei din 2026 încolo, dar în spatele acestor investiții imense se va regăsi o întreagă rețea de oameni, firme, furnizori. Toți vor avea de lucru în acest proces de retehnologizare și mare parte din suma de 3,54 de miliarde de euro vor fi bani care vor intra în economia județului Gorj.

    – Să spunem lucrurilor pe față: CEO a fost distrus de PSD, a fost ”muls” de toate resursele, iar când a preluat PNL guvernarea, adică acum un an, era în pragul falimentului!

    – Da, a fost la o lună sau două de faliment. Nu doar din cauza hoțiilor extraordinare, dar și din cauza inerțiilor de a lua o decizie cu compania și a sprijini proiecte de dezvoltare a ei bazate pe certificatele de CO2, o chestiune pe care conducerea anterioară a CEO pur și simplu a ignorat-o. Deci acea deviză ”prin noi înșine” nu trebuie să fie doar la nivel guvernamental sau local, ci și la nivelul fiecărui individ. Și ea se poate aplica foarte bine la CEO, pentru că foarte multe lucruri bune se pot face aici – să facem bine documentația de mediu, de extinere a carierelor, și să nu mai amânăm ani de zile cu discuțiile dintre ministere cu tot felul de probleme de aviz de legalitate.

    – Care e diferența între PNL și PSD în ceea ce privește marile companii de stat?

    – Acum, în sfârșit, statul român a înțeles că este acționar în aceste companii, trebuie să le capitalizeze, să facă investiții în ele, să le facă profitabile, să aducă dividende și să ajute și bugetul statului în cele din urmă. Nu să le lase așa, la un nivel de subzistență, sperând de la an la an că nu se va închide în mandatul unui anumit partid.

    De aceea, salut și inițiativa de la Uzina Mecanică Sadu, care a primit deja o tranșă de bani prin mărire de capital social, și am avut acolo o discuție și cu Dan Vîlceanu (liderul PNL Gorj – n. red.), și cu actuala conducere a uzinei, pentru o susținere de ajutor de stat similar cu cel prin programul pentru CEO. Trebuie făcută acolo o retehnologizare completă, ca această companie să devină imediat profitabilă.

    Gorjul este pe ultimele locuri în ceea ce privește absorbția de fonduri europene, la nivelul țării. Pe scurt, aceste surse de finanțare sunt cheia dezvoltării economice a județului Gorj, cum sunt de fapt cheia programului economic prezentat de Guvernul Ludovic Orban.

    Cuvintele esențiale sunt: investiții, investiții și iar investiții, infrastructură etc. Acestea – și nu numai – pot fi finanțate prin fonduri europene, care aduc valoare adăugată, care au un efect multiplicator în economie și care nu se duc într-o zonă de consum, în care banii sunt pur și simplu omorâți.

    – Cât a atras Gorjul până la Guvernul PNL?

    – Foarte puțin. Nu am în față datele exacte, dar foarte puțin. Pe ultimele locuri din țară.

    – Cât va atrage Gorjul cu guvernarea liberală, prin comparație cu PSD?

    – Cred că dacă spun că și de trei ori mai mult, e puțin spus. Și vă dau doar o dovadă în acest sens: în ultimul an, de când PNL a preluat puterea, potrivit domnului Boloj, ministrul Fondurilor Europene, absorbția a crescut de trei ori.

    Eu cred că putem să mărim și la 5 sau chiar 10 ori, pentru că venim pe un drum practic gol: în județul Gorj nu s-a atras mai nimic ca finanțare UE. Eu văd orice punct negativ ca pe o mare oportunitate. Avem șansa să atragem multe fonduri europene, să aducem investitori și bani privați la Gorj.

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • Nicușor Dan trece oficial în tabăra liberalilor: “Votul meu merge către PNL”. El a candidat la Primărie ca independent, dar susținut și de USR-PLUS

    Nicușor Dan, noul primar al Bucureștiului, și-a aruncat haina de independent la doar o lună după ce a fost investit în funcție. Miercuri, cu 4 zile înaintea alegerilor parlamentare, matematicianul a anunțat pe contul său de Facebook că va vota cu PNL.

    Primarul Bucureștiului a adus o serie de laude atât partidului aflat la guvernare, cât și premierului Ludovic Orban. A afirmat că PNL ar avea cel mai solid program, că are cea mai bună propunere de premier și că Orban i-a demonstrat că e un om de încredere.

    Mutarea este una oarecum surprinzătoare, deși în luna trecută de la investire Nicușor Dan dăduse semnale tot mai dese că renunță la statutul de independent pentru a se înregimenta la liberali. Totuși, el rămâne fondatorul USR, formațiune care l-a susținut, ca și PNL, în alegerile pentru primăria Bucureștiului.

    Era de notorietare relația rece a lui Nicușor Dan cu conducerea actuală a USR-PLUS, dar statutul său de independent și trecutul în USR însemnau tot atâtea motive să se creadă că noul primar avea să păstreze aparențele măcar o vreme.

    Comunicatul dat de Nicușor Dan pe contul său de Facebook

    „Pe 6 decembrie sunt alegeri parlamentare, alegeri esențiale pentru viitorul României și al Capitalei. Consider obligatoriu să trimitem PSD în opoziție, după tot răul pe care l-a făcut României și Bucureștiului. Pentru asta trebuie să ieșim masiv la vot și vă rog pe toți cei care aveți încredere în mine să mergeți la urne.

    Vin și eu duminică la vot, iar votul meu merge către PNL. M-am gândit mult înainte de a anunța acest lucru, iar argumentele mele sunt următoarele:

    1. PNL are cel mai solid program de guvernare. E nevoie de un program serios și de o echipă cu experiență pentru a absorbi 80 de miliarde de euro bani europeni. Nu e timp pentru experimente. PNL a negociat finanțarea europeană și are deja pregătite mecanismele de implementare.
    2. PNL are cea mai bună propunere de prim-ministru, pe Ludovic Orban. Premierul Orban mi-a arătat în tot acest an că e un om de încredere, care face ce spune. Vede mizele mari și știe să facă sacrificii pentru o cauză mai înaltă. A dovedit-o când a preluat guvernarea și a dovedit-o în alegerile locale pentru București, când s-a subordonat integral obiectivului de a învinge PSD.
    3. PNL are o relație apropiată și bine rodată cu Președintele României, Klaus Iohannis. Un viitor guvern condus de PNL garantează o colaborare politică fără fisuri la vârful statului.
    4. PNL are o relație corectă și funcțională cu mine, ca primar al Bucureștiului. Cu ajutorul Guvernului PNL, punem deja în practică proiecte importante pentru sănătate, termoficare și mediu. În patru ani vom face, împreună, multe lucruri bune pentru București.
    5. Foarte important, PNL e singurul partid care poate învinge PSD în alegerile parlamentare, așa cum a învins PSD și în alegerile locale.

    Indiferent de opțiunea voastră, vă invit duminică la vot. Am scos împreună caracatița Firea-PSD din Primărie și nu trebuie să-i permitem acum să se întoarcă în Parlament sau în Guvern!“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • Ce a găsit Ciucu la Sectorul 6: „Avem la Primărie peste 3.000 de angajați. Sunt angajate familii întregi, sunt clanuri“

    Ciprian Ciucu, noul primar liberal al Sectorului 6 din București, a descris la HotNews, într-un interviu, ce a găsit după administrația PSD la preluarea mandatului în Primărie. Edilul a confirmat, practic, cu cifre concrete, tot ceea ce se știa deja de către toți bucureștenii: că administrația publică băltește într-un haos de nedescris, unde banii sunt aruncați pe fereastră fără nicio grijă sau responsabilitate, iar neamurile se angajează unele pe altele pe criterii de clan, și nu de competență.

    Noul primar a povestit că, din bugetul actual, 200 de milioane de lei se duc la salarii și numai 100 de milioane la investiții! În total, spune Ciprian Ciucu, primăria și companiile din subordine numără peste 3.000 de angajați! În foarte multe cazuri este vorba de familii întregi, adevărate clanuri.

    „Primăria are undeva, la 250 de angajați, dar eu mă refer la toate instituțiile subordonate și mergem undeva, la peste 3.000 de angajați. Numai polițiști locali am 400!“

    Într-o postare pe contul său de Facebook, în cursul zilei de marți, primarul Sectorului 6 a întărit ideile din interviul acordat Catiușei Ivanov, la HotNews: „Nici nu vă imaginați ce lipsă de preocupare pentru cheltuirea eficientă a banului public am găsit la PS6.

    Contracte diferite de pază și la ADP (parcuri) și la Administrația Școlilor și la Piețe, asta deși avem 400 de polițiști locali.

    Contracte de închiriere de sedii deși avem în proprietate/administrare sedii care stau goale.

    Contracte de salubritate cu operatori diferiți la fiecare administrație/direcție din subordinea Consiliului Local.Contracte, peste contracte, peste contracte pentru te miri ce. 98 de mașini cu șoferi, cu revizii tehnice, din care 56 (cat de cât justificate) la poliția locală. Puține autoutilitare si multe Dustere.Și în acest timp nu avem bani de investiții. Îmi dedic acest sfârșit de an pentru a elimina această risipă, voi tăia cheltuielile inutile, voi păstra banii pentru invesții. Cred ca săptămâna viitoare voi finaliza planul de investiții și vi-l voi prezenta“.

    În interviu, Ciucu a povestit că a fost la Oradea, unde a studiat modul de a face administrație al celui mai eficient edil din România, Ilie Bolojan (fost primar al orașului Oradea devenit, pe 27 septembrie, președintele Consiliului Județean Bihor). Liberalul de la Sectorul 6 spune că ia în calcul aplicarea metodei Bolojan, respectiv restructurarea schemei de personal și concedieri masive: „Da, nu mă feresc să o zic. Am venit de la Oradea, am avut de unde să învăț. Și eu sunt dator să redirecționez acești bani către calitatea vieții oamenilor din Sectorul 6, deci am nevoie de investiții. Trebuie să continui programul de reabilitare termică, trebuie să construiesc cel puțin 8 școli și alte creșe și grădinițe, vreau să fac o bază sportivă, vreau să amenajez Insula Lacului Morii. Primăria are undeva, la 250 de angajați, dar eu mă refer la toate instituțiile subordonate și mergem undeva, la peste 3.000 de angajați. Numai polițiști locali am 400, numai la DGASPC am 1.200, fără asistenți maternali, care sunt încă 800!“.

    „Acum se agită sindicatele! Eu sunt lupul ăla rău care vrea să termine cu viața bună la stat. Sunt angajate familii întregi, sunt clanuri“

    Soluția restructurării va fi întâmpinată de sindicatele funcționarilor cu o ostilitate extremă, spune Ciucu: “Ce fac? O să vă arăt pe organigramă ce fac. Acum se agită sindicatele, aia fac! Eu sunt lupul ăla rău care vrea să termine cu viața bună la stat. Sunt angajate familii întregi, sunt clanuri. Nu o să mă uit, nu o să mă intereseze, fac analiza funcțională și cu asta basta. O să facem o analiză și vom vedea cu cât reducem. Sunt salarii mari și nu doar pentru lucrători. În total, cam 200 milioane lei pe an. O să vină Ciucu, total nepopular, să întrebe, măi, fraților, câți șoferi aveți? 18. Eu am fost la Oradea și primarul Florin Birta nu avea șofer, conducea el masina. Iar la DGASPC au 18 șoferi cu 18 mașini. Atunci trebuie să fiu mai nepopular și să fac rost de bani pentru investiții. Nu trebuie să beneficieze de acești bani doar unii care au fost angajați pe pile la stat, la Primărie“.

    Bugetul public este doar un ciur din care se scurg bani prin toate găurile. Exemplele date de noul edil sunt elocvente: „Noi avem bugetul ca în Secolul XIX. Am avut surpriza să văd că nimeni nu a putut să-mi spună ce este în spatele unei linii bugetare. Spun cheltuieli materiale. Bun, dar ce înseamnă asta? Și în spate ai contracte. De exemplu, ADP, în loc să aibă capacități proprii, închiriază. Nu are cisterne și închiriază. Dar luau 3 cisterne de acești bani, de când închiriază. (…)

    Am găsit o primărie care nu și-a pus niciodată problema eficientizării fondurilor de care dispune. Dacă ne uităm acum pe buget, avem mai multe subordonate, Administrația Piețelor, Străzilor, Școlilor, DGASPC. Bugetul nostru de investiții este undeva, la 100 de milioane lei, este foarte-foarte mic, raportat la un buget de aproape 1 miliard lei, cât este bugetul Sectorului 6. Am găsit o primărie în care directorii din Direcție nu știu ce se întâmplă la subordonatele care țin de acele Direcții. De exemplu, se fac investiții la școli, la ADP, la DGASPC, dar nu a existat o gândire unitară, un master-plan de investiții care să fie supervizat la nivelul Direcției de Investiții din Primărie.

    Mai mult, nu am văzut nicio preocupare pentru cheltuirea banului public. Fiecare Direcție subordonată are contracte pe diferitele servicii de care are nevoie, fără să fie o abordare unitară, cu prețuri diferite. De exemplu, am contracte la Administrația Străzilor, la ADP, la DGASPC. Și aici se putea face o achiziție centralizată. Mai mult, Poliția Locală are 400 de angajați, cea mai mare Poliție Locală din București. Voi publica toate aceste contracte. La angajări a fost o veselie nemaipomenită prin instituție până acum, fără preocupare pentru banul public“.

  • Diaspora va decide câștigătorul alegerilor! Sondajele interne ale partidelor indică: PNL 25-28%, PSD 21-24%, USR-PLUS 20-23%

    O analiză făcută de jurnalistul Emilian Isailă pentru spotmedia.ro și care ia în calcul mai multe sondaje de opinie cu circuit intern făcute de partide în ultimele zile pare să prefigureze un rezultat strâns la alegerile parlamentare din 6 decembrie, unde rolul românilor din Diaspora va fi decisiv în stabilirea câștigătorului.

    Potrivit datelor obținute de Emilian Isailă, PNL – puternic afectată de anul greu de guvernare – a coborât în sondaje, dar va câștiga, totuși, cu un scor de 25-28%. PSD, total compromis în ochii electoratului, n-a reușit să speculeze momentul în pofida tuturor obstrucțiilor și a măsurilor populiste din Parlament, urmând să obțină 21-24%. Alianța USR-PLUS este singura formațiune care, deși a fost atacată violent din toate părțile de vechile partide, a continuat să urce în sondaje, fiind de așteptat să ia pe 6 decembrie 20-23%.

    Electoratul PSD este mai tentat să stea acasă, de teama pandemiei

    Câteva elemente, toate legate de pandemie, vor influența puternic rezultatul scrutinului. Sociologii care au livrat sondajele de opinie pentru partide i-au explicat jurnalistului că electoratul mai în vârstă, de obicei favorabil PSD, este puternic tentat să rămână acasă, fiind mai îngrijorat de ascensiunea epidemiei decât electoratul PNL și USR-PLUS, care e mai tânăr și mai relaxat cu această problemă.

    În orice caz, se prefigurează un absenteism masiv în țară, iar partidele și sociologii se așteaptă la o prezență la urne mai scăzută chiar decât la alegerile locale din 27 septembrie. În cea mai fericită variantă, se discută de 35-40% prezență la vot (6-7 milioane de votanți).

    Votul Diasporei poate deveni decisiv. O prezență mare la urne a românilor de peste granițe ar propulsa USR-PLUS peste PSD, transformând alianța în a doua forță politică a țării

    În această situație, rolul Diasporei devine și mai important, putând să se transforme chiar într-unul decisiv dacă românii din străinătate se vor prezenta la urne în număr mare, așa cum au făcut-o la ultimele rânduri de alegeri.

    Problema este că și în Vestul Europei, unde locuiesc milioane de români, pandemia este în ascensiune, iar multe țări e chiar carantină. Acest lucru poate deveni un impediment în calea unei prezențe substanțiale la vot peste granițe.

    Amănuntul este decisiv. În proporție de peste 90%, românii din străinătate votează USR-PLUS și PNL. În cazul (puțin probabil) în care va fi o prezență la urne precum la alegerile prezidențiale de astă-toamnă, atunci în tolba celor două partide vor intra, cumulat, aproximativ 1.000.000 de voturi, urmând ca și scorurile generale ale acestora să fie trase foarte puternic în sus.

    O asemenea prezență la urne ar face, foarte probabil, ca PNL să treacă de 30% în scorul final, iar USR-PLUS să se poată duce chiar spre 25%, peste PSD, ceea ce ar transforma formațiunea condusă de Dan Barna în a doua forță politică a țării.

    Absenteismul ar avantaja UDMR. Pro România și PMP se zbat la limita pragului electoral

    Dar chiar și dacă vor fi doar 300-500.000 de voturi (variantă mult mai apropiată de estimările specialiștilor), balanța va fi modificată serios în favoarea USR-PLUS și a PNL.

    Tot de numărul cetățenilor care se vor prezenta la urne depinde și soarta celorlalte partide. UDMR, care mizează pe un electorat constant, poate profita de absenteism ca să obțină un scor mai bun și mai mulți parlamentari în legislativul viitor.

    În schimb, sondajele arată că Pro România și PMP se zbat la limita plafonului electoral de 5%. Pentru ele, pericolul de a rata intrarea în noul Parlament este major.

  • Constanța, județul care prefațează o guvernare PNL – USR-PLUS. Au făcut majorități peste tot unde a fost posibil: județ, reședință de județ, zeci de orașe și comune

    Acordul politic local dintre PNL și USR-PLUS, pentru guvernarea administrativă a municipiului Constanța (prin care, printre altele, fiecare dintre aceste două formațiuni a obținut câte un post de viceprimar), s-a extins și la nivelul județului. Ca prim rezultat, în ședința de constituire a noului Consiliu Județean Constanța, PNL și USR-PLUS și-au împărțit atât cele două fotolii de vicepreședinți, cât și conducerile comisiilor de specialitate.

    Mai nou, în acele Unități Administrativ Teritoriale (UAT-uri) din județul Constanța (în total sunt 70 de orașe și comune) în care PNL și USR-PLUS pot forma împreună majorități în consiliile locale, acestea au fost deja create.

    Continuă discuțiile și cu alte formațiuni democratice de centru-dreapta (în primul rând cu PMP) și cu unii consilieri locali independenți, fie pentru lărgirea acestor majorități, fie pentru formarea altora, fie pentru a se crea o opoziție puternică în consiliile locale, după caz.

    Atât PNL, cât și USR-PLUS, au declarat ferm, la nivelul conducerilor județene, că nu vor face niciun fel de înțelegeri locale cu PSD sau cu alte forțe stângiste sau populiste, nedemocratice.

    Ținând cont de tensiunile majore din timpul campaniei pentru alegerile locale de la Constanța, dintre PNL și USR-PLUS, este un pas important în eforturile de creare a unei formule de colaborare politică durabilă între cele două principale forțe democratice de centru-dreapta. Colaborare care să se extindă, după scrutinul legislativ din 6 decembrie, și la nivelul Parlamentului și, implicit, al Guvernului României.

    Consiliul Județean Constanța: președinte liberal, majoritate PNL – USR-PLUS, vicepreședinți de la ambele formațiuni

    Săptămâna trecută, Consiliul Județean Constanța s-a întrunit în prima ședință ordinară în noua formulă, rezultată în urma alegerilor locale din 27 septembrie. Pe ordinea de zi au fost 6 proiecte de hotărâri. Foarte importante au fost cele cu privire la votarea celor doi vicepreședinți, precum și cele privind comisiile de specialitate ale Consiliului.

    Astfel, pentru cele două poziții de vicepreședinți au fost propuși, spre a fi votați, Stelian Gima, consilier județean din partea PNL, Petre  Enciu și Eduard Nedelcu, ambii consilieri județeni ai Alianței USR-PLUS.

    În urma votului secret, cei doi vicepreședinți aleși ai Consiliului Județean sunt Stelian  Gima (PNL) și Petre  Enciu (USR-PLUS).

    La finalul ședinței, liberalul Mihai Lupu, noul președinte al Consiliului Județean Constanța, a declarat: „Iată că au fost finalizate procedurile legale privind alegerea celor doi vicepreședinți, dar și constituirea comisiilor de specialitate ale Consiliului Județean Constanța. Suntem în formulă completă și avem toate instrumentele pentru a duce la îndeplinire proiectele asumate în campania electorală. Împreună vom stabili prioritățile și proiectele de hotărâri în domenii precum educația, infrastructura, dezvoltarea economică și, nu în ultimul rând, în domeniul sănătății. Indiferent de apartenența politică a colegilor mei, voi fi un susținător clar al inițiativelor de proiecte benefice locuitorilor județului Constanța. Mulțumesc întregii echipe pentru încrederea acordată și sper să trecem cu bine peste provocările generate de această pandemie”. 

    Întrebarea importantă a următoarei perioade: va intra și PMP în alianța de guvernare locală cu PNL și USR-PLUS?

    În Consiliul Județean Constanța, PNL și USR-PLUS au împreună o majoritate simplă, de 21 de consilieri (inclusiv președintele, liberal) din 37 de membri ai Consiliului (56,7%).

    Împreună cu celălalt partid de dreapta, PMP, ar fi 24 din 37, ceea ce tot nu ar asigura majoritatea calificată, de două treimi, necesară pentru unele hotărâri importante. Ar mai fi necesar un consilier, care nu poate fi atras decât de la PSD sau Pro România, singurele partide care au mai intrat în Consiliul Județean (alături de cele trei de dreapta).

    Structura politică a noului Consiliu Județean Constanța:

    • PNL – 16 consilieri (inclusiv președintele Mihai Lupu, care are drept de vot);
    • PSD – 9 consilieri;
    • USR-PLUS – 5 consilieri;
    • Pro România – 4 consilieri (inclusiv unul votat la ALDE, care a fuzionat cu partidul lui Ponta);
    • PMP – 3 consilieri.

    În Consiliul Local al municipiului Constanța, PNL și USR-PLUS au o majoritate confortabilă, cu mult peste două treimi: 20 de consilieri (11 de la PNL, 9 de la USR-PLUS) din 27 (74%). Ceilalți 7 consilieri locali sunt de la PSD. Aceste trei grupări politice sunt singurele care au intrat în Consiliul Local Constanța.

    Noii viceprimari ai municipiului Constanța sunt Ionuț Rusu (PNL) și Florin Cocargeanu (USR).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!