ziaristii.com

Etichetă: pandemie

  • Cîțu a găsit vinovatul pentru valul 4 al pandemiei: USR-PLUS. „Cineva trebuie să răspundă dacă nu suntem pregătiți!“ Campania de vaccinare a fost asumată de premier

    Premierul Florin Cîțu pare să fi găsit vinovatul pentru ascensiunea furtunoasă a valului 4 pandemic în România: USR-PLUS, care a avut până de curând Ministerul Sănătății. Primul-ministru a spus, citat de News.ro, că trebuie găsiți și trași la răspundere vinovații pentru că nu a fost pregătit acest val 4 și pentru că lipsesc din spitale paturile ATI pentru Covid. Șeful Guvernului a omis să spună că și-a asumat personal, astă-primăvară, campania de vaccinare în urma căreia România ocupă locul 26 din 27 de țări în Uniunea Europeană, ceea ce a dus în acest moment la cea mai mare mortalitate Covid din UE.

    Aflat la Sinaia, Florin Cîțu a subliniat, într-o conferință de presă, că el a cerut ferm, la începutul verii, să fie păstrat intact numărul de paturi ATI pentru bolnavii de Covid. Acest lucru n-a fost ascultat, iar acum vinovații trebuie să răspundă – adică ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, care era numită din partea USR-PLUS.

    Cîțu a spus că a vorbit cu noul ministru interimar, Cseke Attila, care „a adăugat câteva sute de paturi imediat“ la ATI.

    Problema capacității ATI din spitale – una foarte grea, tratată superficial de premier. Nu paturile sunt problema, ci lipsa personalului calificat pentru a îngriji pacienții

    Problema paturilor de la Terapie Intensivă este însă cu mult mai complicată decât a prezentat-o premierul în conferința de presă. Așa cum chiar Nelu Tătaru, ministrul liberal al Sănătății din 2020, a explicat de mai multe ori, nu paturile sunt problematice, ci lipsa personalului. Se pot pune și 5.000 de paturi în plus, dar în lipsa medicilor și a asistentelor care să se ocupe de bolnavi, acestea vor fi inutile.

    Până astă-primăvară, la încheierea valului 3 pandemic, extinderea numărului de paturi ATI pentru Covid s-a făcut în detrimentul capacității ATI pentru ceilalți bolnavi. Spitalele au luat personal și paturi de la secțiile ATI care supravegheau pacienți cu alte afecțiuni și le-au direcționat către secțiile Covid.

    Când valul 3 s-a încheiat și n-au mai fost pacienți cu Covid în secțiile de Terapie Intensivă, acestea au revenit la destinația lor inițială, preluând fluxul masiv al pacienților care așteptaseră până atunci, în lipsa capacității spitalelor, să fie operați sau tratați.

    Acum, pe fondul lipsei de vaccinare a populației, numărul cazurilor grave de Covid crește din nou, așa că spitalele revin la strategia de astă-toamnă. Se direcționează din nou o parte din personalul de la ATI, cu paturile corespunzătoare, către bolnavii de Covid.

    Acesta este tabloul pe care premierul Cîțu îl ignoră când spune că trebuia păstrată peste vară capacitatea de Terapie Intensivă a spitalelor în zona Covid. Ar fi fost absurd să se țină 1.600 de paturi ATI cu personalul aferent pentru bolnavii de Covid, când în spitale erau internate doar câteva zeci de persoane.

    Declarațiile prin care premierul Florin Cîțu arată către USR-PLUS în cazul ascensiunii valului 4 Covid în România

    „O să cer o anchetă, o analiză, pentru că vreau să știu cum a fost pregătit valul patru. Știam că vine valul patru, eu am spus tot anul, deci după ce s-a terminat valul trei am spus că nu vreau să se reducă numărul de paturi în secțiile ATI pentru Covid, am spus foarte clar ca să rămână intactă capacitatea noastră de a răspunde, aș vrea să văd cum a fost pregătit de Ministerul Sănătății acest val și să vedem dacă s-a ținut cont de ceea ce am spus eu și, dacă nu s-a ținut cont de ceea ce am spus eu, cine nu a ținut cont și va fi responsabil pentru asta.

    Este anormal și cineva trebuie să răspundă pentru asta, dacă valul patru nu a fost pregptit, deși am vorbit despre asta toată vara.

    Atunci când am preluat din nou Ministerul Sănătății prin… numindu-l pe domnul ministru Cseke, cred că erau vreo 600 de paturi, deși eu am spus tot timpul că trebuie să rămână la 1.600 de paturi. Domnul ministru a înțeles mesajul meu, a adăugat câteva sute, vreo patru sute de paturi, imediat și va adăuga până la 1.600 de paturi cât mai curând posibil, dar nu doar asta este provocarea, provocarea este să avem și personalul detașat în aceste secții Covid.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dragnea și-a înființat partid: Alianța Pentru Patrie. L-a folosit ca paravan pe Codrin Ștefănescu. Doctrină ultra-naționalistă, anti-europeană

    * Dragnea se plânge că Antena 3 și RTV au refuzat să-l primească în emisiuni: „Mi s-a transmis că nu mai este cazul”

    * A murit jurnalistul Horia Alexandrescu, tatăl Ancăi Alexandrescu. Avea 74 de ani

    * De ce a devenit Gâdea mare susținător al lui Cîțu

    * Soluția ieșirii din criză: „Iohannis să-și recunoască greșelile făcute, să renunțe la Cîțu și să refacă alianța cu USR-PLUS. Altfel, PNL se îndreaptă spre dezastru”

    * CTP: „Cîțu e respingător. Afectează imaginea, scorul electoral și încrederea în PNL și în Guvern, chiar dacă nu gândește rău din punct de vedere economic” / „Cel care a creat criza politică este Cîțu, să fie foarte clar!”

    * Dosar penal pentru cei 300.000 de euro drenați de Tudorache către televiziuni + Lazarus + Savaliuc, ca să facă reclamă unei minciuni: spitalul care nu există!

    * DOCUMENT. Cele 13 restricții impuse de Guvern celor nevaccinați anti-Covid, în localități cu rata de infectare de 3-6 la mie

     * Covid-19: riscul de a muri este de 11 ori mai mare la cei nevaccinați decât la cei vaccinați. Riscul de spitalizare: de 10 ori mai mare. Riscul de infectare: de 4,5 ori mai mare

    * VIDEO. Nunta tragică: mirele are dublă fractură de coloană vertebrală după ce a fost aruncat în sus și n-a mai fost prins. El a aterizat în cap. Nunta a continuat doar cu mireasa și invitații

  • DOCUMENT. Cele 13 restricții impuse de Guvern celor nevaccinați anti-Covid, în localități cu rata de infectare de 3-6 la mie

    DOCUMENT. Cele 13 restricții impuse de Guvern celor nevaccinați anti-Covid, în localități cu rata de infectare de 3-6 la mie

    Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, printr-o Hotărâre de Guvern, introducerea obligatorie a certificatului verde Covid-19 pentru accesul la anumite activităţi, în localităţile unde rata de infectare trece de 3 la mie (‰), dar nu depășește 6‰.

    Activitatățile cu public nu vor fi închisăâe (cum au fost în 2020 și în primăvara lui 2021), dar accesul va fi condiționat de dovada că participanții sunt vaccinați, testați sau vindecați după trecerea prin boală.

    Certificatul verde va fi obligatoriu pentru accesul la competiții sportive, cinematografe, instituții de spectacole și/sau concerte, restaurante, cafenele, baruri, cluburi, discoteci, piscine, nunți și la alte evenimente private.

    Înainte de aprobarea prin Hotărâre de Guvern, decizia privind folosirea certificatului verde în plan intern a fost adoptată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), condus de Raed Arafat.

    În județele sau localitățile în care incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3 la mia de locuitori și mai mică sau egală cu 6‰, se instituie o serie de norme pentru desfășurarea activităților.

    Categorii de persoane care vor avea acces la activități cu public 

    • vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
    • testate – trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore;
    • vindecate – persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

    Obligația de a prezenta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 48 de ore, se aplică doar persoanelor cu vârsta mai mare de 6 ani (cel puțin 6 ani și o zi)

    Restricțiile în localități cu rata de infectare de 3-6‰

    1. În spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane și cu purtarea măștii de protecție.

    2. Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție.

    3. Organizarea de evenimente private (nunți, botezuri etc.) cu un număr de participanți de maximum 200 de persoane în interior și cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană.

    4. Organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, este permisă cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior și de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordinul ministrului Sănătății.

    5. Organizarea de conferințe este permisă cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului Sănătății.

    6. În condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații este permisă cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane.

    7. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase, este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5.00 – 2.00.

    8. Activitatea în baruri, cluburi și discoteci este permisă fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, în intervalul orar 5.00 – 2.00.

    9. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului.

    10. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului.

    11. Activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5.00 – 24.00.

    12. Activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5.00 – 2.00.

    13. Activitățile sportive și recreative în aer liber sunt permise cu participarea a maximum 10 persoane care nu locuiesc împreună, în condițiile care vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Culturii și ministrului Tineretului și Sportului.

    Reguli pentru săli de sport și de fitness, când rata infectării e de 4-6‰

    În cazul județelor/localităților cu incidența cuprinsă între 4 și 6 la mia de locuitori, operatorii economici care desfășoară activitatăți cu publicul în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness pot funcționa fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană.

    Organizatorii/operatorii economici care desfășoară activități potrivit Hotărârii Guvernului nr. 932/2021(referitoare la prelungirea stării de alertă) au obligația de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind Covid-19 folosind secțiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă Check DCC pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reține niciun fel de date sau informații din certificatul verificat.

    Persoanele fizice provenite din state ale căror autorități nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind Covid-19 sau documente compatibile cu aceste certificate fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2, prin intermediul unui document, pe suport de hârtie sau în format electronic emis de statul respectiv.

    Hotărârea aprobată vineri intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Excepție fac prevederile care vizează atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul aplicaţiei mobile Check DCC, care vor intra în vigoare la data de 20 septembrie 2021.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * De ce a devenit Gâdea mare susținător al lui Cîțu

    * Soluția ieșirii din criză: „Iohannis să-și recunoască greșelile făcute, să renunțe la Cîțu și să refacă alianța cu USR-PLUS. Altfel, PNL se îndreaptă spre dezastru”

    * CTP: „Cîțu e respingător. Afectează imaginea, scorul electoral și încrederea în PNL și în Guvern, chiar dacă nu gândește rău din punct de vedere economic” / „Cel care a creat criza politică este Cîțu, să fie foarte clar!”

    * Gheorghe Flutur: „«Festivalul democraţiei» a omorât PNL. Am greșit. Mă rog la Dumnezeu să se termine odată Congresul”

    * VIDEO. Victimă a mafiei lemnului: „M-au bătut cu topoarele, m-au dezbrăcat în pielea goală, mi-au aruncat hainele în râpă, m-au trimis acasă în fundul gol”

    * Tudor Chirilă după atacul din Suceava al mafiei lemnului: „Ia zi, Lucian Bode, coadă de topor ce ești, ce te oprește să reformezi Ministerul de Interne?“

    * Conserve politico-mediatice s-au aliat pentru a răsturna „regimul Iohannis”: Năstase, Tăriceanu, Roman, Severin, Vosganian, Marga, Nistorescu, Cristoiu, Dinescu, Bușcu, Știreanu, Savaliuc

     * Covid-19: riscul de a muri este de 11 ori mai mare la cei nevaccinați decât la cei vaccinați. Riscul de spitalizare: de 10 ori mai mare. Riscul de infectare: de 4,5 ori mai mare

    * Mălin Bot a câștigat prima bătălie în justiție împotriva avocatului Cuculis. Jurnalistul e liber să-i critice „Șobolaniada anti-Clotilde”

    * CNA l-a rupt cu amenzile pe Radu Moraru. A primit încă una de 30.000 de lei, după ce a spus că vaccinarea e un fel de „Experimentul Pitești“

  • Valul 4 explodează: aproape 4.000 de noi cazuri Covid! Peste 80% sunt nevaccinați. Medicii avertizează: în octombrie vom avea zeci de mii de infectări zilnic

    România înregistrează deja o ascensiune fulminantă a valului 4 în pandemia de Covid, iar medicii avertizează că în maximum o lună vom avea zeci de mii de cazuri zilnic. Marți, 14 septembrie, s-au consemnat 3.929 de cazuri și 96 de decese – de peste două ori mai multe decât luni, când au fost 1.849 de cazuri și 46 de decese.

    Pentru a avea un termen de comparație al infecțiozității pe care o are varianta Delta comparativ cu varianta originală (Wuhan) a virusului SARS-CoV-2, trebuie spus că acum exact un an România avea 1.100 de infectări la mijlocul lui septembrie.

    Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, estima în august că „la mijlocul lunii septembrie vom avea 1.500 de cazuri pe zi“. În realitate, în acest moment, România aproape că a ajuns la 4.000 de cazuri pe zi – de peste două ori mai mult decât se estima.

    Colonelul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare: „Peste 80% dintre cei îmbolnăviți sunt nevaccinați“

    Rata foarte scăzută de vaccinare cu care întâmpină România valul 4 al pandemiei va face situația de-a dreptul catastrofală, estimează specialiștii. În mai puțin de o lună, țara noastră va contabiliza zeci de mii de cazuri pe zi. Medicul Octavian Jurma a demonstrat deja că numărul infectărilor se dublează de la o săptămână la alta în cele mai multe dintre județe.

    Colonelul Valeriu Gheorghiță a comentat marți explozia numărului de cazuri de Covid în România: „În spațiul public se transmit informații complet incorecte și inexacte că persoanele vaccinate îmbolnăvesc persoanele nevaccinate, că fac infecții asimptomatice sau infecții subclinice. Pot să vă spun că din punct de vedere comportamental, persoanele vaccinate sunt persoane care respectă și celelalte măsuri de prevenție, sunt persoane extrem de atente la riscul de infecție. De asemenea, faptul că peste 80% dintre persoanele diagnosticate sunt nevaccinate se traduce și printr-un comportament la risc al acestora, și anume o percepție redusă a riscului de infectare. Fiecare persoană își evaluează propriul risc plecând de la contextul și membrii din familie“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Rareș Bogdan e darnic: USR-PLUS va rămâne fără Transporturi și Fondurile Europene, dar va primi Cultura! „Nevoia de a citi e imensă, iar ei au susținere importantă din zona culturală”

    * VIDEO. Orban, dezlănțuit la Focșani: „Asta nu e «echipă câştigătoare»! Asta seamănă cu o juntă, cu o armată de ocupaţie!”

    * VIDEO. Mircea Hava dezvăluie cum ar fi încercat să-l cumpere Florin Cîțu: „Cât vrei s-o închidem acum?”

    * Gheorghe Flutur: „«Festivalul democraţiei» a omorât PNL. Am greșit. Mă rog la Dumnezeu să se termine odată Congresul. Am contribuit la breaking-news-uri toată vara”

    * Un primar PNL acuză: „În Suceava e «Festivalul dictaturii»! Flutur a eliminat de pe lista pentru Congres toți simpatizanții lui Orban”

    * Dîncu: „Cîțu este un foarte bun agent electoral pentru PSD. De ce să ne băgăm noi? El e oricum terminat. Efectul politic e mai mare să dai jos președintele PNL“

    * Scos de alegători din Parlament, Victor Ponta își dă salariu 5.000 de euro pe lună de la partidul său, unde s-a angajat consilier juridic, pe bani publici

    * Covid-19: riscul de a muri este de 11 ori mai mare la cei nevaccinați decât la cei vaccinați. Riscul de spitalizare: de 10 ori mai mare. Riscul de infectare: de 4,5 ori mai mare

    * Mesaj straniu în echipa sovietică a „revoluției televizate”. Mircea Dinescu: „Odă lui Iliescu la moartea lui Caramitru”

    * „Perla lui Hagi”, cel mai tânăr marcator din istoria Ligii 1 la fotbal: 15 ani și 6 luni. Născut în Canada, pregătit un an la Barcelona

  • „80% dintre părinți vor să meargă copiii lor fizic la școală, dar 70% refuză să se vaccineze. E cel mai strident exemplu de mentalitate mioritică“

    România deschide anul școlar 2021-2022 cu o medie de 5.288 de persoane internate în spital, bolnave de Covid, din care 633 sunt în stare gravă, la ATI. Sunt circumstanțele „furtunii perfecte“, spune medicul și cercetătorul Octavian P. Jurma, care spune că valul patru pandemic va fi fără precedent în țara noastră, accelerat de infecțiozitatea variantei Delta, de gradul scăzut de vaccinare și de iresponsabilitatea autorităților.

    Din cei 5.288 de oameni internați în spitale din cauza Covid, 162 sunt copii – iar dintre aceștia, 10 sunt la terapie intensivă. În ultimele 24 de ore, 46 de persoane au decedat.

    Acesta este însă doar începutul, calculează doctorul Jurma, care spune că urmează o perioadă teribilă. Medicul se teme că România va repeta „scenariul indian“ – țara în care a apărut tulpina Delta a Covid-19 într-un moment când populația era nevaccinată.

    Pe contul său de Facebook, Octavian Jurma a prezentat graficele care arată dinamica ascensiunii valului patru al pandemiei și a explicat cauzele dezastrului care urmează.

    „Numerele vor crește atât de repede încât nu le vom putea procesa mental și emoțional în timp real“

    Graficul în care Octavian Jurma demonstrează că România e pe punctul să intre în „furtuna perfectă“ de Covid

    „Aproximativ 80% dintre părinți vor să meargă copiii lor fizic la școală, dar 70% din populație refuză să se vaccineze, iar majoritatea părinților refuză să își vaccineze sau testeze copiii, pentru a contribui la fondul de siguranță colectivă din clasă.

    Este cel mai strident exemplu de mentalitate mioritică. De mentalitatea profesorilor care preferă să își infecteze elevii decât să se vaccineze nici nu mai vorbesc. (…)

    O caracteristică a valului 4-Delta care va îngreuna mult viața salvatorilor din pandemie este distribuția egală și simultană a accelerației în toate județele din țară.

    TOATE județele se află în faza intens accelerată de creștere. (…) AMP7 în Alba este acum 109%, ceea ce înseamnă că în următoarele 7 zile Alba va acumula un număr de cazuri la fel de mare ca în ultima lună. O altă interpetare este că numărul de cazuri se va dubla săptămânal în Alba.

    Accelerația este de peste 50% în 39 din cele 42 de județe, ceea ce corespunde unei accelerații fulminante, cu o dublare a cazurilor la fiecare 2 săptămâni. Acest fenomen riscă să satureze simultan toate secțiile de ATI din țară, ceea ce va face dificil transferul pacienților dintr-un județ în altul pentru că nu se mai pot asigura rezerve funcționale în județele mai puțin afectate ca în valurile precedente. (…)

    «Fals sentiment de siguranță» este din păcate termenul care descrie nu doar starea noastră de acum 60 de zile ci și starea noastră actuală. Bruma de speranță că vom avea un scurt platou a fost spulberată în weekend și acum numerele vor crește atât de repede încât nu le vom putea procesa mental și emoțional în timp real.

    La șocul produs de numărul mare de îmbolnăviri și decese se va adăuga șocul psihologic că relaxarea nu este o măsură de prevenție așa cum ne asigurau autoritățile în vară.

    Negaționismul autorităților ne-a infectat pe toți într-o măsură mai mare sau mai mică. Toți am vrut să credem minciunile lor. Tocmai de aceea acest val va fi foarte greu de gestionat nu doar medical, dar și mental și emoțional. La asta se adaugă și povara îmbolnăvirilor în rândul minorilor de care nu voi vorbi astăzi.

    Noi culegem acum ce am semnat în vară, nu ce au semănat vecinii noștri în vară. Degeaba facem ce fac ei azi, dacă nu am făcut ce au făcut ei ieri. Iar ei s-au vaccinat ieri cu vaccinul de care noi nu am avut nevoie, că doar suntem neam de supermani.

    (…) Dacă ești pe șinele unui tren, lumina care vine spre tine poate fi luminița de la capătul tunelului sau farul locomotivei. Urmează să ne lovească locomotiva COVID-19 tocmai pentru că am crezut politicienii care insistă și acum că suntem pe drumul cel bun și se vede luminița de la capătul pandemiei.

    Evident, dacă ei au dreptate nu are rost să luăm măsuri de prevenție care deranjează petrecerea generală din România în prag de alegeri (aluzie la alegerile din PNL), tocmai când urmează să ni se aleagă un nou jupân.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Orban, dezlănțuit la Focșani: „Asta nu e «echipă câştigătoare»! Asta seamănă cu o juntă, cu o armată de ocupaţie!”

    * Rareș Bogdan vrea să pedepsească USR-PLUS: „Nu le mai dăm 5 ministere, ci 3-4. Trebuie să plătească”. Înainte aveau 6

    * VIDEO. Mircea Hava dezvăluie cum ar fi încercat să-l cumpere Florin Cîțu: „Cât vrei s-o închidem acum?”

    * VIDEO. Orban l-a reevaluat pe Iohannis: „președintele care tace și NU face… sau face?!”

    * Gheorghe Flutur: „«Festivalul democraţiei» a omorât PNL. Am greșit. Mă rog la Dumnezeu să se termine odată Congresul. Am contribuit la breaking-news-uri toată vara”

    * Un primar PNL acuză: „În Suceava e «Festivalul dictaturii»! Flutur a eliminat de pe lista pentru Congres toți simpatizanții lui Orban”

    * PSD, UDMR și PNL-Cîțu încalcă flagrant Constituția. Articolul 113: „Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere”

    * Covid-19: riscul de a muri este de 11 ori mai mare la cei nevaccinați decât la cei vaccinați. Riscul de spitalizare: de 10 ori mai mare. Riscul de infectare: de 4,5 ori mai mare

    * Mesaj straniu în echipa sovietică a „revoluției televizate”. Mircea Dinescu: „Odă lui Iliescu la moartea lui Caramitru”

    * VIDEO. Emma Răducanu și-a desăvârșit legenda: campioană la US Open la 18 ani, după 10 meciuri fără set pierdut! Prima jucătoare din istorie care câștigă un turneu de Mare Șlem venind din calificări

  • Anchetă DNA la firma juristului DSP Botoșani care dezinfecta orașul, în pandemie, cu zero angajați. Juristul a murit tocmai de Covid

    DNA a început să investigheze contractul în baza căruia, anul trecut, firma cu 0 (zero) angajați a juristului DPS Botoșani a făcut dezinfecția în oraș, scrie jurnalistul Răzvan Luțac în Libertatea. Culmea e că juristul Constantin Lușneac a murit, în noiembrie anul trecut, tocmai de Covid, de pe urma căruia a scos bani frumoși.

    Firma Umar SRL era trecută pe numele nevestei lui Lușneac și figura în documente cu zero angajați. Totuși, după ce a izbucnit pandemia, în martie 2020, a ajuns să facă dezinecția pentru Primăria Botoșani, în calitate de subcontractor al unei companii orădene aflate în insolvență, dar care câștigase totuși contractul de la municipalitatea orașului moldovean. Monitorul de Botoșani spune că procurorii au ajuns și la acest dosar, cerând deja toate actele de la Primărie.

    Firma Umar SRL, fondață de Constantin Lușneac, juristul DSP Botoșani, fusese trecută pe numele nevestei funcționarului de stat și câștiga pe bandă rulantă contracte cu diverse unități medicale din județ, printre care Spitalul Municipal Dorohoi și Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga.

    În noiembrie 2020, Constantin Lușneac a decedat. Presa locală a scris că a fost răpus tocmai de Covid.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Bilanț sinistru la Kabul: cel puțin 60 de morți, dintre care 12 militari americani, în atentatul sinucigaș de la aeroport. Plus 140 de răniți, dintre care unii în stare foarte gravă

    * VIDEO. Exploziile de la Kabul: două infernale „globuri de foc”. Teroriștii ISIS-K au revendicat atentatul

    * Suceveanca Ermina, care refuză să plece din Afganistan, face propagandă pro-talibani, critică Occidentul și jignește presa internațională: „jurnalism înfometat”! Și părinții ei din România și-au pierdut încrederea în judecata ei

    * VIDEO. Ultimele clipe din viața comediantului afgan mitraliat și decapitat de talibani pentru că a făcut glume pe seama lor. A continuat să râdă de ei până în ultima clipă

    * Gigi Becali, „dat în primire” de fostul său avocat: a făcut pe bolnavul ca să iasă din pușcărie. „Se făcea banditu’ că e cocoșat. Vrăjeală! Escrocule, pe tine nu te doare nici glezna!”

    * Caz grav la Timișoara: pacienți fals vaccinați ajung în stare critică la spital. Unii medici de familie eliberează certificate false pentru o șpagă de 300 de euro

    * Ia sfârșit războiul gunoaielor. Clotilde a avut dreptate: prețul era umflat. Romprest acceptă să facă salubritatea în Sectorul 1 la jumătate din prețul inițial

    * Baronul Oprișan s-a însurat cu fosta sa secretară, pe care a făcut-o directoare la CJ Vrancea. Familia tradițională PSD-istă: el 56 de ani, ea 37, împreună au trei copii din căsătorii anterioare

    * A murit o mare sportivă: Ileana Gyulai Drîmbă Ienei, soția lui Emeric Ienei. A fost campioană mondială și dublă medaliată olimpică

    * Spatele tare al Colonelului Turcescu. De la „rucsacul cu pietre” la sacii cu vinete

  • O luăm de la capăt: 14 morți și 782 de noi infectări cu Covid, 205 pacienți la terapie intensivă

    România se confruntă deja cu începutul valului 4 al pandemiei: în ultimele 24 de ore, numărul noilor infectări a urcat la 782. A început să crească vertiginos, din nou, cifra pacienților răpuși de Covid și a celor ajunși în stare gravă la secțiile de terapie intensivă. Față de ziua de ieri, numărul cazurilor de Covid aproape că s-a dublat.

    Conform cifrelor furnizate de autorități, 205 oameni sunt acum la ATI, iar în ultimele 24 de ore au existat 14 decese asociate Covid.

    Acestea sunt cele mai mari cifre din ultimele 3 luni. Cei care au crezut că scăderea pandemiei pe vreme de vară înseamnă că s-au încheiat problemele au acum dovada că s-au înșelat. Virusul Sars-CoV-2, fiind unul care afectează căile respiratorii, are ciclicitatea virozelor de sezon, cu diferența că e de peste 10 ori mai periculos (rata decesului la Covid e de 3%, iar cea de la răceala obișnuită – de 0,2%).

    Cele 14 decese din ultimele 24 de ore s-au raportat în regiuni din toată țara: Alba, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Mureș, Suceava, Timiș, Vrancea.

    O persoană cu vârsta până în 29 de ani se numără printre cei răpuși de Covid. Majoritatea deceselor (8) rămân însă la persoanele peste 70 de ani.

    În total, în toată țara, acum sunt internați 1.476 de oameni bolnavi de Covid, din care 205 la terapie intensivă (cu 13 mai mulți decât ieri). Statistica arată că jumătate dintre aceștia vor muri.

    România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la rata vaccinării (26% din populație). Un studiu amplu făcut la noi în țară (în perioada februarie – mai 2021) și prezentat de Valeriu Gheorghiță, medicul militar care coordonează campania de vaccinare, arată că persoanele imunizate au un risc de deces de 14 ori mai mic decât cele nevaccinate. Riscul de a dezvolta o formă gravă de Covid e de 12 ori mai mic, iar cel de a infecta – de 10 ori mai mic.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Suceveanca Ermina, care refuză să plece din Afganistan, face propagandă pro-talibani, critică Occidentul și jignește presa internațională: „jurnalism înfometat”! Și părinții ei din România și-au pierdut încrederea în judecata ei

    * 5 fotografii care au frânt inima planetei. „Ne dăm fiul peste gard, să aibă un viitor fără noi, chiar dacă murim de durere”

    * Baronul Oprișan s-a însurat cu fosta sa secretară, pe care a făcut-o directoare la CJ Vrancea. Familia tradițională PSD-istă: el 56 de ani, ea 37, împreună au trei copii din căsătorii anterioare

    * Firea va coordona campania PSD pentru demiterea primăriței Clotilde Armand. Antena 3 și România TV vor susține mediatic operațiunea

    * Ceas de 21.000 de dolari la mâna cu care Tudorache-Diamant strânge semnături pentru demiterea lui Clotilde Armand

    * Agenția SUA pentru Medicamente: „Nu tratați Covid-19 cu ivermectină! Nu sunteți cai! Nu sunteți vaci!”. „Dr. Becali” și „dr. Șoșoacă” spuneau exact pe dos

    * Comisarul-hârciog era și pofticios: ca polițist-șef peste două județe, lua șpagă în bani, mașini, terenuri, vacanțe, ceasuri, lucernă, dar pretindea și relații sexuale cu subalternele

    * Fugarul Rizea: „Dana Budeanu se mărită cu Andrei Hrebenciuc. Acel inel cu diamante, cu care se laudă acum, e luat din banii furați de familia Hrebenciuc, tată și fiu!”

    * Un mare șef de la McDonald’s Brașov chema fete pentru angajare și le racola să se prostitueze. E însurat și are un copil

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

  • Nu va mai exista lockdown național în România. Raed Arafat: „Vom merge pe soluții țintite local”

    România nu va mai intrat în lockdown național din cauza Covid, așa cum s-a întâmplat în 2020, a afirmat luni Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Acolo unde va fi cazul, se vor institui carantine locale, a menționat oficialul.

    Deciziile vor fi luate de autorități în septembrie, după ce se va vedea cum evoluează numărul cazurilor de Covid. România e pe penultimul loc în Europa la rata vaccinării (circa 26%), motiv pentru care se așteaptă nu doar o creștere mai mare a ratei infectărilor, dar și noi valuri de bolnavi în stare gravă la ATI.

    Dar economia nu mai poate suporta noi șocuri, iar Guvernul adoptă varianta deja aleasă și de alte state din Uniunea Europeană: se va Evita lockdownul, mergându-se pe izolarea localităților grav afectate.

    Raed Arafat a explicat la Digi 24: “Clar, evităm închiderea economiei și închiderea școlilor și încercăm să mergem mai mult pe soluții țintite local, zonal, pe anumite activități, poate să limităm accesul parțial, dar nu total, pentru a proteja și personalul care lucrează și pentru a evita răspândirea. Este o răspândire care se face foarte ușor a variantei Delta“.
    Întrebat direct dacă ne mai putem aștepta la un lockdown, Arafat a negat: “Nu asta e intenția și nu cred. Totuși, avem și câteva milioane de persoane vaccinate (5 milioane – n.red.). Asta va avea ca efect să scadă impactul pe sistemul sanitar sau să limiteze impactul. Nu mă aștept la un lockdown sau la măsuri dure cum au fost luate în alte state pe parcursul valurilor trecute“.

    România a avut, pe parcursul pandemiei, una dintre cele mai relaxate politici de restricții, comparativ cu ceilalți membri ai Uniunii Europene.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Agenția SUA pentru Medicamente: „Nu tratați Covid-19 cu ivermectină! Nu sunteți cai! Nu sunteți vaci!”. „Dr. Becali” și „dr. Șoșoacă” spuneau exact pe dos

    * Bolojan a hotărât: PNL Bihor nu-l susține nici pe Orban, nici pe Cîțu! Fiecare delegat la Congres va vota cum „consideră de cuviință”

    * Triumful lui Orban în Bistrița-Năsăud: moțiunea sa a fost votată de 57 din cei 58 de membri ai Colegiului Director Județean

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

    * Ceas de 21.000 de dolari la mâna cu care Tudorache-Diamant strânge semnături pentru demiterea lui Clotilde Armand

    * Comisarul-hârciog era și pofticios: ca polițist-șef peste două județe, lua șpagă în bani, mașini, terenuri, vacanțe, ceasuri, lucernă, dar pretindea și relații sexuale cu subalternele

    * Și „Țăndărică” a semnat pe lista PSD pentru demiterea primăriței Clotilde Armand

    * Fugarul Rizea: „Dana Budeanu se mărită cu Andrei Hrebenciuc. Acel inel cu diamante, cu care se laudă acum, e luat din banii furați de familia Hrebenciuc, tată și fiu!”

    * Un mare șef de la McDonald’s Brașov chema fete pentru angajare și le racola să se prostitueze. E însurat și are un copil

    * Salima Mazari, femeia-guvernator, a scăpat din ghearele talibanilor și se află „într-un loc sigur”! Ea a luptat cu arma în mână împotriva jihadiștilor

  • Valul 4 al pandemiei se apropie de România: “Este valul nevaccinaților”. Numărul cazurilor a trecut de 500 pe zi, iar într-o lună vom avea 1.600

    Lunga vară fierbinte, în care românii au crezut că s-a terminat pandemia, se apropie de sfârșit, iar numărul cazurilor de Covid începe iar să crească. De câteva zile se raportează constant peste 500 de cazuri pe zi, iar în maximum o lună vom ajunge la circa 1.600 pe zi, avertizează la Digi 24 colonelul Valeriu Gheorghiță, medicul care coordonează campania națională de vaccinare. Din nefericire, mulți români cred în conspirații și nu în știință, așa că țara noastră e pe penultimul loc în Europa la vaccinare, ceea ce înseamnă că numărul cazurilor grave și al deceselor o va lua din nou abrupt în sus.

    Conform primului studiu amplu efectuat la noi în țară, ale cărui rezultate au fost prezentate marți de colonelul Gheorghiță, persoanele vaccinate au un risc de deces de 14 ori mai mic decât cele nevaccinate. Riscul de a dezvolta o formă gravă de Covid e de 12 ori mai mic, iar riscul de infectare scade de 10 ori.

    Cu toate acestea, mare parte din populație este puternic influențată de discursul conspiraționist care și-a făcut loc inclusiv în biserică și Parlament, prin personaje precum Arhiepiscopul Tomisului sau senatoarea Șoșoacă.

    România face drumul înapoi: am ajuns în situația de acum 3 luni, iar până la mijlocul lui septembrie numărul cazurilor va crește de încă 3 ori

    Epidemia își urmează însă cursul natural și refuză să dispară doar pentru că unii oameni nu cred în ea. Așa cum au avertizat încă de anul trecut medicii epidemiologi, virusul Sars-CoV-2, fiind unul care afectează căile respiratorii, asemenea celui gripal, are un comportament asemănător: își reduce virulența în anotimpul cald și devine foarte agresiv și contagios pe măsură ce se apropie frigul și umezeala.

    Românii au avut la dispoziție 8 luni să se vaccineze. Cei mai mulți au refuzat s-o facă, așa că urmează o nouă recoltă substanțială de morți, care se va număra în mii de oameni – incidența decesului la persoanele nevaccinate este de 3%, în timp ce la persoanele vaccinate este de 0,21% (adică asemănătoare celei de la gripa obișnuită).

    În acest moment, România a revenit în situația de acum trei luni, spune colonelul Valeriu Gheorghiță la Digi 24. Creșterea era anticipată și, într-o lună, trebuie să ne așteptăm la 1.600 de cazuri pe zi.

    Medicul militar a explicat: “Se anticipa această creștere, am transmis că din estimări, având în vedere implementarea relaxărilor și faptul că varianta Delta devine dominantă există această probabilitate de creștere. Considerăm că e foarte probabil să ajungem la final de august la peste 900 de cazuri pe zi și în septembrie, a doua parte, peste 1500 – 1600 de cazuri. Acest val 4 va fi valul nevaccinaților”.

    Încă o teorie conspiraționistă cade. Guvernele lumii redeschid școlile „cu orice risc”, pentru că nimeni nu-și permite ca elevii să mai petreacă un an în online

    Valeriu Gheorghiță a menționat însă că nici România, nici alte țări nu-și mai permit încă un an în care copiii să stea acasă, anul școlar fiind obligatoriu să înceapă fizic, cu prezența în sălile de clasă: „Nu mai putem să ne permitem încă un an în care copiii să stea acasă, s-a pierdut suficient de mult. Trebuie să facem un efort ca în acest an copiii noștri să meargă la școală”.

    În ultimul an, unul din elementele centrale ale propagandei conspiraționiste a fost acela potrivit căruia “plandemia” ar viza distrugerea copiilor, virusul fiind folosit ca pretext pentru a nu le mai asigura procesul de educație și învățare.

    Ca de fiecare dată, și această teorie a fost contrazisă de fapte. Guvernele din întreaga lume, alături de ONU și OMS, au decis să se revină în clase cu orice risc tocmai pentru a evita o catastrofă educațională. Pentru acest lucru, în numeroase țări s-a decis vaccinarea obligatorie a cadrelor didactice și a personalului din învățământ – ca măsură de prevenire, atât cât se poate, a răspândirii virusului.

    În România, majoritatea covârșitoare a profesorilor refuză să se vaccineze. Mulți cred în teoriile conspiraționiste, iar astă-primăvară grupurile de Facebook ale cadrelor didactice erau otrăvite constant de propagandiștii AUR și PSD, care vehiculau informații false, pretindeau că se vrea vaccinarea profesorilor ca să fie cobai și susțineau că doar în România se întâmplă asta, pentru că “a fost aleasă” de conspirația mondială pentru “experimente”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dragnea nu mai e „grav bolnav”, cum spunea la tribunal. Acum „e apt de luptă” să-și ia partidul înapoi, anunță pajul său

    * Orban, zdrobit în BPN al PNL, la vot, de „tabăra Cîțu”: 47-1. A fost singurul care s-a opus numirii lui Dan Vîlceanu în postul de ministru al Finanțelor

    * Ceas de 21.000 de dolari la mâna cu care Tudorache-Diamant strânge semnături pentru demiterea lui Clotilde Armand

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

    * Iurie Roșca, agent KGB și propagandist-șef al Sputnik în Basarabia – 3 ani interdicție de intrare în România! A fost întors de la Vama Albița

    * Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, se distrează pe un yacht de lux, cu șampanie scumpă, pe Coasta de Azur. Dezvăluirile fugarului Rizea

    * Fugarul Rizea: „Dana Budeanu se mărită cu Andrei Hrebenciuc. Acel inel cu diamante, cu care se laudă acum, e luat din banii furați de familia Hrebenciuc, tată și fiu!”

    * „Monstrul din Fundeni” a avut mulți complici în uciderea educatoarei: polițiști de la Secția 7, procurori, judecători. Individul a devenit o fiară după ce și-a călcat cu mașina copilul de 2 ani

    * VIDEO. Joe Biden: „De ce să lupte și să moară soldații americani într-un război pe care afganii au refuzat să-l poarte?” / „Am făcut planuri, împreună cu liderii afgani, dar ei au renunțat la luptă și au fugit din țară” / „Guvernul afgan a descurajat SUA din a organiza un exod în masă”

    * Faliment european al fotbalului românesc: Steaua Roșie Belgrad – CFR Cluj 4-0! FCSB, CSU Craiova și Sepsi au capitulat de mult

  • Cea mai mare victimă a pandemiei în tenisul mondial: Simona Halep. E din nou accidentată, s-a retras și de la Cincinnati, după doar un meci. Cariera ei e în pericol

    Simona Halep s-a retras de la Cincinnati, cu puțin timp înaintea meciului cu Jessica Pegula (SUA), din turul 2. Românca este chinuită de accidentări și se prăbușește în clasamentul WTA. Dintre jucătoarele din elita tenisului mondial, ea pare să fi gestionat cel mai prost partea de pregătire fizică în perioada complicată a pandemiei, cu întreruperile și restricțiile acesteia.

    De data asta, Simona Halep are o ruptură musculară la aductorul piciorului drept. În urmă cu trei luni, la Roma, a abandonat din cauza unei rupturi la glezna piciorului stâng.

    Anunțul retragerii de la Cincinnati a fost făcut chiar de Simona Halep, care luna viitoare, pe 27 septembrie, va împlini 30 de ani.

    „Din păcate, o radiografie din această dimineață a arătat că am o mică ruptură la aductorul drept și, din acest motiv, ar fi prea riscant să joc diseară. Mă voi odihni și voi face totul pentru a fi pregătită de US Open. Pentru fanii din Cincinnati, a fost drăguț să vă revăd”, a scris Halep pe rețelele de socializare. Ea ar fi trebuit să joace în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 2.00.

    Problemele la piciorul drept au apărut în primul meci de la Cincinnati, cel cu poloneza Magda Linette, câștigat de Halep cu 6-4, 3-6, 6-1. În setul 2, românca a avut nevioie de intervenția medicului. Ea a cerut un time-out medical imediat după ce a simțit dureri la aductorul drept. Se ținea cu mâna de zona afectată, care i-a fost bandajată ulterior pentru a putea continua jocul.

    După meciul cu Magda Linette, Simona Halep a recunoscut: „Teama este permanentă acum, pentru că a fost o accidentare destul de gravă la Roma, nu am mai trăit așa ceva. Să ți se rupă mușchiul nu este o treabă ușoară. A durat ceva până am revenit și bineînțeles că sunt un pic temătoare. Trei luni fără meci jucat… faptul că nu am jucat meciuri oficiale… îmi e mai greu acum, dar, de la o zi la alta, parcă e mai bine”.

    Ruptura de la Roma și pauza de trei luni

    Pe 12 mai, Simona Halep a suferit o ruptură musculară la gamba stângă, în turneul de la Roma, în timpul meciului din turul 2 cu Angelique Kerber (Germania), pe care o conducea cu 6-1, 3-3.

    Din cauza acelei accidentări, Halep a ratat Roland Garros, Wimbledon și Jocurile Olimpice, plus alte turnee mai mici.

    După o absență de trei luni de pe teren, Simona revenit recent la turneul de la Montreal, înregistrând o înfrângere: 6-2, 4-6, 4-6 cu americanca Danielle Rose Collins, pe 11 august.

    Șase zile mai târziu, la Cincinnati, a obținut prima sa victorie după trei luni și jumătate: 6-4, 3-6, 6-1 cu Magda Linette. Dar a apărut și necazul de la piciorul drept.

    Căderea în clasamentul WTA

    Chiar dacă a vorbit despre participarea sa la ultimul tureu de Grand Slam al anului, US Open (30 august – 12 septembrie), Simona Halep se află la o mare răscruce a carierei sale. Este cel mai greu moment al ei din ultimii 7 ani (2014-2021), perioada ei de glorie, cu prezență constantă în Top 10 mondial, aproape tot timpul în Top 5.

    De data asta, ratarea prezenței la două Grand Slam-uri consecutive (Roland Garros și Wimbledon) și necazurile ulterioare au aruncat-o pe Simona de pe locul 3 pe 14.

    Simona are mari șanse să rămână pe locul 14 și după Cincinnati (teoretic, o poate depăși ori tunisianca Ons Jabeur, ori kazaha Elena Rybakina, în caz că una dintre ele va câștiga turneul), dar jucătoarele din față se tot distanțează, iar cele din spate se tot apropie.

    În plus, nu se anunță nici un US Open bun pentru Simona. Chinuită de accidentări, fără meciuri consistente în ultimele mai bine de trei luni, ea se va afla sub o presiune constantă în marele turneu de la New York, pentru că adversarele sale „au simțit miros de sânge”.

    Pe 27 septembrie, Simona Halep va împlini 30 de ani. E o vârstă încă bună pentru mari performanțe în tenisul feminin mondial. Cu o condiție: să nu se țină lanț acidentările.

    Or, la acest capitol, Simona Halep are o mare problemă. Exact problema pe care n-a avut-o în lunga ei perioadă de glorie, stârnind chiar invidia în circuitul WTA. Alte jucătoare se mai accidentau, ea stătea pe picioare și strângea puncte de la un turneu la altul.

    Se pare însă că și-a gestionat prost perioada complicată din ultimul an și jumătate, de când cu pandemia asta nenorocită de Covid-19. Pregătirea fizică n-a mai avut eficiența din trecut. Poate și pentru că și-a tot schimbat oamenii din staff-ul său tehnic… sau pentru că în viața ei au intervenit schimbări importante (logodna, investițiile), care au făcut-o să nu se mai concentreze sută la sută pe tenis…

    Oricare ar fi cauzele, Simona Halep are de trecut o mare cumpănă, pe care nu oricine o poate trece. I s-a întâmplat și prietenei sale Angelique Kerber după ce a fost numărul 1 mondial, li s-a întâmplat și celor trei granzi ai tenisului masculin – Djokovici, Nadal și Federer. Toți trei au ratat turnee de Grand Slam din cauza accidentărilor, dar au reușit să revină, pentru că sunt profesioniști 100%.

    În schimb, Andy Murray n-a mai reușit să revină. Odată prăbușit, prăbușit a rămas.

    Care va fi traiectoria Simonei Halep? Depinde doar de ea – și de un dram de noroc – dacă va urma traseul lui Djokovici-Nadadal-Federer sau se va chinui precum Murray, grăbindu-și retragerea din circuitul profesionist.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Simona Halep a revenit cu înfrângere, după o pauză de trei luni. „Sunt foarte mulțumită, nu mă așteptam să fiu la nivelul acesta”

    * Falimentul european al fotbalului românesc: Steaua Roșie Belgrad – CFR Cluj 4-0! FCSB, CSU Craiova și Sepsi au capitulat de mult

    * Cea mai rușinoasă zi din istoria fotbalului românesc: FCSB, CSU Craiova și Sepsi, eliminate de echipe din Kazahstan, Albania și Slovacia! Pentru asta a fost boicotată Olimpiada?!

    * Naționala de fotbal a României, cele mai proaste rezultate din ultimii 60 de ani! Mirel Rădoi continuă să-și roadă unghiile…

    * Final de Olimpiadă pentru România: o medalie de aur și trei de argint, locul 46 pe națiuni

    * Burleanu, Iorgulescu, Becali, ați reușit: zero goluri marcate în 3 meciuri la Olimpiadă! Respect, Hagi!

    * Cele 19 campioane olimpice la sporturi de echipă. SUA domină baschetul, Franța handbalul, Oceania rugbyul. La fotbal, aurul a fost confiscat de continentul american

    * Cea mai medaliată familie din istoria Olimpiadelor: soțul – 7 titluri; soția – 5. La Tokyo au câștigat amândoi

    * A murit unul dintre cei mai mari fotbaliști din istorie: Gerd Müller. Suferea de Alzheimer și demență senilă

  • „10 provocări care afectează evoluția economiei – Pericolul valului 4”. Analiza lui Leonardo Badea, viceguvernator BNR

    Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), face o analiză detaliată a perioadei pe care o traversăm, marcată de o pandemie care amenință cu un nou val și de nevoia de a readuce economia și finanțele țării în zona de stabilitate.

    Viceguvernatorul Leonardo Badea a identificat 10 provocări pentru economia României, avertizând asupra riscurilor pe care le poate aduce valul 4 al pandemiei de Covid-19.

    Analiza lui Leonardo Badea, viceguvernator al BNR

    Redresarea economică și evoluția crizei sanitare – pericolul valului 4

    „Redresarea economiei după perioada pandemică reprezintă un subiect complex, aflat într-o continuă evoluție, determinată de criza sanitară și transformările induse de aceasta, inclusiv prin accentuarea unor vulnerabilități pre-existente și crearea de noi fricțiuni pe piețe.

    Știm cu toții că, în această perioadă, incertitudinea este termenul care definește cel mai bine mediul în care se fac estimări sau se realizează planuri pentru viitor. Totodată, suntem într–o situație ce reclamă un răspuns solidar, care să combată efectele crizei, dar și să consolideze structura economiei și țesutul social.

    Natura amenințării cu care ne confruntăm evidențiază foarte clar că nicio țară nu va fi pe deplin ferită de virus până când nu se va reuși asigurarea siguranței sanitare la nivel global, ceea ce din păcate este într-adevăr foarte dificil, nu doar din perspectiva efortului financiar, ci mai ales pentru că necesită schimbare de mentalități și depășirea unor bariere culturale. Succesele locale de vaccinare nu vor fi suficiente pentru a proteja țările în mod individual de potențiale focare ulterioare, în special în cazurile de noi variante, la fel cum în multe țări situația nu este omogenă nici măcar din perspectivă regională (a se vedea experiența recentă a Spaniei).

    Cu toate că la începutul verii aveam motive de optimism, evoluțiile din ultimele zile ne arată că virusul rămâne un adversar redutabil și surprinzător. Deja apar tot mai vizibile semnele unui nou val pandemic, valul al patrulea, care era estimat că s-ar putea manifesta mult mai târziu, la începutul toamnei. În țări precum Franța, Israel, Cipru sau China, statistica zilnică a cazurilor de noi infectări cu coronavirus sugerează că deja valul 4 este prezent. Întrebările de maximă actualitate sunt care va fi amplitudinea acestui val și daca efortul de vaccinare de până acum este suficient pentru a-i diminua amplitudinea de manifestare. Îngrijorarea este firească având în vedere gradul mai ridicat de contagiozitate al variantei Delta a virusului.

    Continuă, așadar, cursa contracronometru pentru îmbunătățirea ratei de vaccinare, singura soluție care reduce în ansamblul populației incidența riscului de a dezvolta forme grave ale bolii, permițând păstrarea unui nivel mai redus al restricțiilor de activitate și de circulație. Dificultățile create de evoluția pandemiei se suprapun peste o serie de provocări deja existente, care afectează viața persoanelor și mersul economiei, precum îmbătrânirea populației, creșterea poluării, migrația, tensionarea mediului geopolitic, amplificarea inegalității. Acestea fac și mai complicată găsirea de soluții și gestionarea resurselor necesare pentru implementarea lor.

    Trăim, așadar, o perioadă cu multe riscuri, atât pe termen scurt, cât și mediu. Una dintre întrebările chinuitoare este dacă acestea vor conduce în viitorul previzibil la o criză economică de mari dimensiuni, care să urmeze crizei pandemice? Pornind de la această întrebare, apar altele legate de modul în care autoritățile statale răspund pentru a o preîntâmpina, apelând la pachete de susținere economică fără precedent. Ajungem din nou la nevoia de solidaritate între țări, pentru că anvergura fără precedent a măsurilor de susținere a unei redresări economice rapide generează datorii uriașe, care nu vor putea fi gestionate favorabil fără o creștere sustenabilă globală și de lungă durată, scenariu greu de imaginat dacă multe dintre economiile lumii rămân în urmă.

    Provocări care afectează evoluția economiei

    Situație actuală de incertitudine este generată în principal de evoluția greu de previzionat a pandemiei, dar este sporită și de modul în care celelalte provocări amintite anterior vor transforma societatea și economia:

    • criza climatică;

    • criza demografică din majoritatea statelor dezvoltate;

    • problema migrației;

    • creșterea accelerată a datoriilor;

    • pericolul inflației;

    • reașezarea echilibrelor geopolitice;

    • modificarea structurii țesutului social și erodarea clasei de mijloc;

    • creșterea inegalității;

    • semnalele de re-emergență a amenințărilor teroriste;

    • dificultatea controlului armelor și al substanțelor periculoase, în contextul nevoii protejării nlibertăților individuale etc.

    Dincolo de aspectele pragmatice, toate acestea generează și reacții emoționale importante pentru mersul economiei, deoarece influențează comportamentele consumatorilor și ale mediului de afaceri (investitorilor).

    Într-o analiza sintetică a principalelor amenințări la adresa economiei, care au fost comentate în spațiul public, putem identifica 10 provocări care afectează intensitatea și durata revenirii economice.

         1. Stoparea degradării mediului și tranziția către o economie mai puțin poluantă, care necesită costuri ridicate în multe sectoare de activitate (care se vor transmite în final asupra consumatorilor și vor exercita presiuni inflaționiste), investiții majore și o potențială reașezare a pieței muncii. Din fericire, obiectivele climatice generează și oportunități de dezvoltare. Inovarea, digitalizarea, adaptarea proceselor au devenit pârghii pentru companiile de succes care au găsit soluții de a se adapta la restricțiile impuse de lupta împotriva pandemiei, dezvoltând servicii și produse noi sau adaptate condițiilor curente de pe piață.

         2. Persistența amenințării creșterii șomajului (în multe economii dezvoltate) sau a unei reașezări anevoioase a pieței muncii. Atât schimbările tehnologice, adaptarea economiei la obiectivele climatice, cât și modificările structurale induse de criza pandemică determină reduceri importante de locuri de muncă în unele domenii (în urma diminuării activităților respective sau a automatizării și digitalizării proceselor). Aceasta implică nevoia de reconversie profesională și absorbție a forței de muncă astfel disponibilizate în domeniile aflate în dezvoltare, lucru de foarte multe ori dificil mai ales pentru persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare. În multe jurisdicții, piața muncii este prea rigidă pentru a facilita o astfel de ajustare rapidă care ar fi atât în beneficiul angajaților cât și al competitivității și creșterii economice. Totodată trebuie menținut un echilibru între nevoia de flexibilitate și cea de protecție a angajaților vulnerabili. Pe termen lung, pentru un buget public deja împovărat, va fi întotdeauna mai eficientă o cheltuială (pe termen scurt) pentru susținerea reconversiei profesionale (care în viitor ar conduce indirect la creșterea încasărilor din taxe pe activitatea economică generată de angajatul reconvertit profesional) decât una pe termen lung pentru protecție socială. În plus, efortul susținerii cheltuielilor de reconversie poate fi împărțit între stat și viitorul angajator printr-un parteneriat corect și transparent.

         3. Sărăcirea populației, la nivel global. Conform unui raport al Băncii Mondiale din octombrie 2020, tendința de creștere a sărăciei înregistrată în anul 2020, ca efect al crizei pandemice, se menține și în 2021, iar numărul persoanelor afectate de acest flagel va spori cu o valoare cuprinsă între 115 și 150 milioane. Anterior, în ultimele trei decenii, singura altă creștere a numărului global de persoane afectate de sărăcie provocată de o criză s-a consemnat pe parcursul crizei asiatice (atunci numărul persoanelor afectate de sărăcie extremă a crescut cu 18 milioane în 1997 și cu alte 47 milioane în 1998). Înainte de pandemie, rata sărăciei extreme urma un trend descendent pe termen lung și se anticipa că ar fi urmat să scadă cu 7,9% în 2020. Efectele economice ale apariției și propagării noului virus au condus la o inversare nefavorabilă a acestui trend, astfel că noile estimări ale ratei de sărăciei extreme se plasează între 9,1% și 9,4% din populația lumii în acest an. Sărăcirea populației, accelerată cu precădere în anumite zone ale globului ca efect nu doar al pandemiei ci și al conflictelor militare sau etnice locale ori a unor factori specifici zonali, poate conduce printre altele la amplificarea fenomenului migrației ce aduce cu sine întreg tabloul de efecte economice și sociale, pozitive și negative, de la o extremă la alta.

         4. Inegalitatea între nivelurile de dezvoltare economică a statelor lumii devine o problemă în adoptarea măsurilor de redresare economică. Trebuie utilizate programe flexibile care să țină seama de recuperarea decalajelor existente, care s-au accentuat pe perioada crizei. Efectele economice ale pandemiei s-au manifestat neomogen, inclusiv în interiorul granițelor naționale, ca urmare a structurii diferite a nucleelor economice regionale. Ca de fiecare dată în timpul unei crize, cel mai mult au avut de pierdut zonele deja aflate în urmă din perspectiva dezvoltării economice, cu acces mai dificil la finanțare, mai puțin diversificate pe tipuri de activități, cu grad mai redus de înglobare a tehnologiilor moderne și orientate preponderent către activități ce implică un grad mai mare de interacțiune. Creșterea inegalității reduce potențialul de recuperare economică post pandemică deopotrivă pentru că menține un nivel de subutilizare a factorilor de producție în zonele afectate, plafonează cererea potențială și blochează resurse publice.

        5. Piețele de capital sunt în continuare decuplate de evoluția economiei reale.

    Combinația de ampli stimuli fiscali și monetari necesară pentru a susține prin măsuriactive economia și pentru a combate efectele șocului pandemic a alimentat în continuare creșterea prețurilor activelor financiare (ce putea fi observată încă anterior crizei), iar nivelul în continuare redus al dobânzilor reale (de cele mai multe ori negative) a întreținut comportamentele de căutare a randamentelor mai ridicate oferite de investițiile speculative (de asemenea pre-existent), reducând aversiunea la risc a majorității categoriilor de investitori.

    Totodată, deși șocul pandemic inițial a generat o prăbușire a prețurilor acțiunilor, optimismul cu privire la efectul favorabil al măsurilor de suport asupra performanței companiilor listate a făcut ca indicii bursieri să recupereze rapid și chiar să consemneze, în multe cazuri, noi maxime istorice. În anul 2020, economiști celebri precum Robert Shiller sau Paul Krugman au afirmat că evoluțiile bursiere din anul respectiv, caracterizate prin creșterea prețurilor acțiunilor sunt dificil de explicat doar prin elementele fundamentale ale analizei bursiere.

    Riscul pe care îl induce decuplarea de fundamentele evoluției pieței de capital este acela că o spargere a bulei speculative ar putea conduce la creșterea bruscă și masivă a aversiunii la risc cu efecte simultane de scădere a lichidității (care așa cum am văzut în toate crizele este vitală pentru funcționarea economiei), de reducere a investițiilor, de creștere a primelor de risc (deci a costului datoriilor) și, într-o oarecare măsură (mai mult în țări dezvoltate cu tradiție bursieră îndelungată), de afectare a avuției nete a populației (ceea ce influențează negativ comportamentul de consum și capacitatea de menținere a serviciului datoriei – deci o potențială creștere a creditelor neperformante).

         6. Avântul spectaculos al pieței criptoactivelor accentuează riscurile la adresa stabilității financiare, pentru că o eventuală spargere a bulei speculative pe acest segment s-ar putea propaga rapid la nivelul pieței de capital, interconexiunile dintre cele două fiind tot mai importante, alimentate atât de factori comportamentali, cât și de fluxuri economice reale (de exemplu, portofoliile semnificative de active financiare tradiționale deținute de emitenții de stable coins).

    Piața insuficient reglementată a criptoactivelor reprezintă deja un pericol prin nivelul mare de volatilitate și prin opacitatea mecanismelor pentru investitorii obișnuiți. Este evident faptul că această piață a oferit câștiguri fără justificare economică, iar fenomenul comunicării prin social media amplifică atractivitatea acestor instrumente, ele apărând ca adevărate motoare ale îmbogățirii imediate. Mulți dintre cei care investesc în criptoactive nu înțeleg conținutul acestora și riscurile la care se expun. Și nceea ce este cel mai important, confundă utilitatea economică și socială a tehnologiilor care stau la baza criptoactivelor cu valoarea economică a acestora. În vreme ce tehnologiile își dovedesc deja eficiența și aplicabilitatea în multe domenii ale economiei reale și chiar ale sistemului financiar (creșterea rapidității tranzacțiilor, reducerea costurilor, securitate sporită, reducerea erorilor umane etc.), activele în sine au, în cele mai multe cazuri, doar valoarea efemeră și subiectivă care rezultă din interacțiunea cererii cu oferta pe piață, fără a avea fundamentul unor fluxuri financiare viitoare provenind din profituri economice reale. Unii economiști afirmă ca ne aflăm în fața unui joc piramidal și în final, în momentul la care bula se va sparge, chiar a unui joc cu sumă nulă, respectiv suma profiturilor realizate de-a lungul timpului de vânzători va fi echivalentă cu pierderea celor care se vor afla în posesia acestor active la momentul (ipotetic) al crahului. Autoritățile de reglementare financiară sunt preocupate de riscurile pentru consumatori și potențial pentru sistemul financiar în ansamblu generate de criptoactive, dar crearea unui cadru adecvat de supraveghere a acestora este încă în stadiu incipient.

         7. Reapar la orizont perspective de amplificare a volatilității prețurilor. Creșterea masei monetare în economiile dezvoltate ca urmare a injecțiilor de lichiditate ale băncilor centrale, creșterea consumului imediat după relaxarea restricțiilor alimentat de eliberarea unei părți din economiile suplimentare realizate de o parte a populației în perioada de lock-down și de impulsul fiscal pozitiv, coroborate cu rigiditatea de ajustare a ofertei din cauza blocajelor în lanțurile de aprovizionare sunt elemente ce au un puternic impact asupra prețurilor din economie.

    Dincolo de discuțiile privind persistența sau caracterul tranzitoriu, de estimările privind amplitudinea și durata puseului de creștere a prețurilor (pe anumite segmente ale pieței, la nivel global), a structurii și naturii exogene sau endogene a factorilor care o generează, aceasta este totuși o realitate incontestabilă a perioadei actuale.

    Revenirea fenomenului inflaționist, deocamdată aparent temporară, se observă inclusiv în țări din Europa Centrală și de Est: Polonia sau Ungaria se confrunta deja cu evoluții ascendente ale prețurilor care au generat ajustări de politici. Spre exemplu, în Ungaria guvernul a intervenit pentru a încerca să împiedice o scumpire a materialelor de construcții și a impus o taxa de 90% pe profitul rezultat din vânzările unor categorii de materiale și resurse peste prețurile de referință stabilite.

    Deși este probabil că băncile centrale din țările dezvoltate vor menține o politică monetară relaxată în perioada următoare, pentru a nu afecta recuperarea economică post pandemică, creșterea volatilității prețurilor rămâne un factor negativ pentru firme pentru că reduce predictibilitatea privind evoluția viitoare a afacerilor și poate constitui o frână pentru investiții, chiar dacă finanțarea acestora rămâne ieftină și facilă (dat fiind nivelul redus al dobânzilor reale). Am fi tentați să credem că, prin flexibilitatea pe care băncile centrale importante o arată față de evoluția pe termen scurt a inflației (menținând un cadru monetar stimulativ – în esență dobânzi reduse și lichiditate ridicată), condițiile rămân foarte favorabile pentru mediul de afaceri.

    Totuși, acest element de impredictibilitate pe care îl presupune un mediu de prețuri volatile este de așteptat să acționeze ca o frână pentru planurile de dezvoltare ale firmelor, într-un moment în care acestea sunt foarte importante nu doar pentru recuperarea post pandemică, ci și pentru adaptarea la obiectivele climatice, la progresul tehnologic și la modificările structurale ale economiei. Pe scurt, ecuația din prezent a inflației conduce practic spre alegerea răului mai mic și nu oferă din păcate o soluție în totalitate pozitivă pentru mediul de afaceri.

         8. Datoria publică globală crește la un nivel istoric. Ca urmare a crizei pandemice, a necesității de răspuns imediat, dar și a situației economice în general, în cazul anumitor state, datoria publică a cunoscut o creștere semnificativă. Datele publicate de FMI în octombrie 2020 arată că măsurile guvernamentale pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei au totalizat 12 trilioane USD, ceea ce reprezintă circa 12% din PIB-ul global. Datoria publică a crescut pe tot parcursul anului 2020 pentru a susține aceste măsuri. Conform actualizării datelor de către FMI în aprilie 2021, țările Uniunii Europene aveau în medie o datorie brută de peste 90% din PIB în 2020, în creștere cu 10% față de 2019. Totodată, datoria globală era de 98% din PIB la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 84% în aceeași perioadă din 2019.

    Și în România datoria publică totală a crescut considerabil de la declanșarea crizei pandemice, fiind foarte aproape de pragul de 50% din nivelul PIB estimat pentru 2021, față de 35,3% din PIB în 2019. Și componenta de datorie publică externă a crescut, inclusiv ca pondere în datoria externă totală, ajungând în mai 2021 la aproximativ 45% din aceasta și aproape 25% din PIB estimat pentru anul curent, comparativ cu 17,5% din PIB în 2019.

    Nivelul ridicat al datoriei publice reprezintă una dintre cele mai importante limitări ale politicilor guvernamentale, după cele privind nivelul veniturilor, rigiditatea cheltuielilor și capacitatea administrativă. O datorie publică crescută expune bugetul public deopotrivă la riscul de dobândă, cât și la riscul valutar, desigur în mod diferit în funcție de structura pe valute a datoriei. În contextul perspectivelor de majorare în viitor (chiar dacă nu imediat sau pe termen scurt) a nivelului dobânzilor reale, povara în creștere a serviciului datoriei ar putea restrânge spațiul de manevră al politicilor fiscale ceea ce limitează capacitatea de intervenție a guvernelor pentru contracararea unor crize viitoare sau pentru ameliorarea unor deficiențe structurale. Totodată, un serviciu al datoriei în creștere rapidă ar putea necesita o majorare a fiscalității, ceea ce este dificil de orchestrat fără a afecta economia și bunăstarea populației. Într-o astfel de situație, pentru creșterea veniturilor bugetare ar trebui, de exemplu, vizate mai întâi îmbunătățirea reală a colectării, taxarea suplimentară a bunurilor de lux, a jocurilor de noroc și a obiceiurilor nesănătoase de consum – alcool, tutun etc.

          9. Tranziția spre o mai mare diversificare și localizare a lanțurilor globale de aprovizionare. Închiderea frontierelor și întârzierile de expediere ca urmare a pandemiei au perturbat furnizarea de bunuri și servicii către firme. Am observat cu toții în perioada care a urmat șocului pandemic inițial cum trendul de globalizare a fost afectat temporar și a lăsat loc pentru mai multă localizare a lanțurilor de aprovizionare ca răspuns la creșterea costurilor și a riscurilor în relațiile comerciale transfrontaliere, cel puțin pentru anumite categorii de produse de importanță strategică. Economiile încearcă să stimuleze producția locală pentru a satisface cererea internă, cu mai puține perturbări ale lanțului de aprovizionare generate de limitarea circulației mărfurilor și a persoanelor.  Rezultatele studiilor științifice recent publicate ce investighează potențialele câștiguri date de localizarea lanțurilor de aprovizionare, din perspectiva unei reduceri a vulnerabilității față de șocurile externe, nu au ajuns deocamdată la o concluzie unanimă. Este clar că globalizarea are merite din perspectiva eficienței costurilor și a competitivității prin raportul preț/calitate, dar la fel de evidente au fost și efectele nocive ale sincopelor în aprovizionarea transfrontalieră constatate efectiv în perioada de debut a pandemiei. Ca în multe alte situații, probabil că cea mai potrivită este calea de mijloc. Deocamdată, este o realitate faptul că producătorii tind să-și diversifice mai mult lanțurile de aprovizionare prin concentrarea atenției asupra partenerilor aflați „mai aproape de casă” sau a altor înlocuitori regionali. Uneori, un cost mai mare este prețul plătit pentru reducerea dependenței de furnizori externi aflați la mare distanță. Așa cum și creșterea stabilității financiare (prin analogie) presupune costul menținerii unor rezerve mai mari de resurse financiare proprii și de lichiditate.

    Pentru economie în ansamblu un grad mai mare de localizare a rețelelor de aprovizionare reprezintă o oportunitate dar și un risc (de creștere a costurilor – indirect a inflației – și de reducere a competitivității externe – deci de deteriorare a balanței comerciale). Pentru a evita riscul și a fructifica oportunitatea ar fi nevoie de import de tehnologie, digitalizare, automatizare, extindere și de îmbunătățire a infrastructurii de transport de marfă, o mobilitate mai mare a forței de muncă și un nivel mai bun al aptitudinilor practice ale acesteia etc. În aceste demersuri e nevoie de o sincronizare foarte bună a politicilor publice cu eforturile mediului de afaceri.

         10. Desfășurarea campaniei de vaccinare la nivel global. Pe fondul pandemiei COVID-19, vaccinurile au fost dezvoltate cu o viteză record. Începând cu 5 aprilie 2021, existau deja 13 vaccinuri aprobate, 291 de studii în curs și aproximativ 104 vaccinuri candidate pentru obținerea avizelor de punere pe piață. Din perspectiva coordonării de politici la nivel internațional, provocarea imediată este modul în care țările bogate și cele sărace pot colabora pentru a crește și mai ales a uniformiza ratele de acoperire a vaccinului în cât mai multe țări posibil. Programul COVAX (un efort internațional coordonat de OMS pentru a furniza vaccinuri națiunilor sărace) și problemele cu care se confruntă în prezent arată că o astfel de coordonare internațională este posibilă, dar totodată și plină de dificultăți.

    Potrivit The Economist, nivelul veniturilor unei țări se va dovedi a fi principalul factor determinant al procurării vaccinului. Țările dezvoltate au contractat cea mai mare parte a producției de vaccinuri și speră să atingă un nivel adecvat de imunizare a populației până la finele anului curent. Pentru țările în curs de dezvoltare (cu venituri medii) orizontul de timp pentru realizarea acestui obiectiv se prelungește până la jumătatea anului viitor, în vreme ce economiile mai sărace vor avea acces mai larg la resurse de vaccinare probabil abia din 2023. Deși procesul de globalizare probabil a frânat în 2020, economiile lumii rămân serios interconectate prin canalul schimburilor comerciale, astfel că în general este greu de imaginat creșterea semnificativă pe termen lung a bunăstării populației unei țări în izolare față de ceea ce se întâmplă la nivel global, chiar și în țări mai puțin dezvoltate sau mai îndepărtate. Majoritatea economiilor lumii sunt economii deschise pentru care mediul extern reprezintă o variabilă importantă a dezvoltării. De aceea, efortul global de vaccinare și mai ales solidaritatea internațională sunt aspecte ce nu pot fi ignorate și a căror evoluție nefavorabilă lasă loc unor riscuri exogene semnificative.

    La aceasta se adaugă și perspectiva internă, a condiționalităților endogene față de progresul campaniilor de vaccinare. Aici credibilitatea instituțiilor reprezintă un factor important pentru participarea voluntară a populației la efortul de vaccinare. La fel ca și în cazul realizării unor reforme structurale dureroase (cu costuri semnificative pentru populație), pentru succesul campaniilor de vaccinare este nevoie de leadership autentic, atât personal, cât și la nivel de instituții. Este importantă mobilizarea, implicarea energică și altruistă, a tuturor personalităților și a modelelor comportamentale îmbrățișate de fiecare dintre categoriile de vârstă, de nivel al veniturilor, statut social, educație etc. Mai ales în această etapă a pandemiei în care pentru țările europene vaccinurile sunt disponibile tuturor celor care doresc să se imunizeze, succesul național al campaniilor de vaccinare este mai mult decât o problemă de resurse financiare și organizare, este, în principal, un test al credibilității instituțiilor și a liderilor precum și al mobilizării elitelor societății civile în interesul pe termen lung al comunităților din care fac parte.

    Oportunități și opțiuni de recuperare

    Deși România are în prezent una dintre cele mai ridicate rate de creștere economică și implicit o recuperare rapidă a pierderilor (nominale) de output provocate de pandemie, aceasta nu înseamnă că economia se va afla la finele acestui an într-o formă mai bună comparativ cu cea anterioară declanșării crizei sanitare. O parte importantă a creșterii vine pe fondul efectului de bază dat de raportarea la scăderile din trimestrul I 2020, iar o mare parte din deficiențele structurale pre-existente s-au adâncit. În acest context, cel puțin la capitolul sustenabilitate nu am progresat foarte mult, iar un eventual nou șoc extern nu ne-ar găsi într-o poziție mai bună. De aceea, este în continuare necesar să nu pierdem din vedere nevoia de a fructifica oportunitățile momentului pentru a crește robustețea economiei.

    Din această perspectivă, principalele oportunități privind recuperarea economică țin de măsurile ce trebuie luate pentru a realiza consolidarea fiscală. Altfel spus, trebuie să gestionăm foarte bine banii și să găsim metode pentru a crește încasările la bugetul de stat.

    Avansul digitalizării în multe sectoare private ale economiei trebuie urmat îndeaproape de digitalizarea administrațiilor fiscale și a controlului vamal pentru a ține pasul cu acest progres al mediului privat (statul nu trebuie să risipească din câștigul de operativitate și eficiență adus de digitalizare în economia privată) și a aduce la lumină cât mai mult din economia subterană. Mai multă digitalizare în companiile publice și administrație înseamnă mai puțină corupție, mai multe resurse pentru programele guvernamentale, mai mult respect pentru cetățean și pentru mediul privat, mai multă transparență. Atunci când căutam surse noi de finanțare poate trebuie să regândim sistemul de impozitare pentru industria jocurilor de noroc (lărgind baza de impunere) sau să descurajăm (prin taxare) consumul de produse care afectează sănătatea.

    Infrastructura, de altfel prioritate a dezvoltării României, reprezintă în continuare un punct sensibil al discuției privind redresarea. Finanțarea realizării de autostrăzi și îmbunătățirii infrastructurii feroviare pentru transportul de mărfuri (astăzi viteza medie de deplasare a trenurilor de marfă de 15 km pe oră!) reprezintă necesități dar și oportunități de dezvoltare. La nivel european avem două priorități majore pentru alocarea fondurilor de dezvoltare: agenda digitală și agenda economiei verzi. Chiar zilele acestea a intrat în dezbaterea publică un document nou «Fit for 55», ce constituie un pachet larg de acțiuni pentru o restructurare profundă ținând cont de obiective sporite de creștere a utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice, precum și crearea în UE a unui nou sistem pentru comercializarea cotelor de emisii pentru clădiri și transport rutier, deoarece emisiile din sectorul construcțiilor nu au scăzut, iar cele din domeniul transporturilor au crescut în mod constant.

    Pachetul «Fit for 55» își propune să includă sectorul transporturilor și pe cel al construcțiilor în procesul de decarbonizare. Întrucât cele două sectoare reprezintă respectiv 22% și 35% din emisiile de carbon ale UE, decarbonizarea acestora este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice. Aceste două sectoare sunt deopotrivă extrem de importante pentru economia României. Așa cum am văzut, la noi sectorul construcțiilor a fost unul dintre cele care au susținut economia în perioada de vârf a crizei sanitare, dar care se estimează că ar putea cunoaște o încetinire și o reducere a contribuției viitoare la PIB prin raportare la situația din 2020. Despre importanța strategică a sectorului transporturilor s-a scris și s-a vorbit foarte mult, la fel și despre avantajele geografice de care el se bucură în România. De aceea, pachetul «Fit for 55», dacă este însoțit de surse de finanțare stimulative, poate fi o nouă oportunitate pentru România la ieșirea (sperăm!) din criza pandemică, pentru dezvoltarea și transformarea durabilă a economiei.”