Discuțiile bilaterale dintre SUA și Rusia, care vor începe luni la Geneva (Elveția), se anunță a fi un mare eșec. Confruntată cu fermitatea americanilor în fața pretențiilor sale absurde, dar și cu semnalele similare date de NATO și de UE, Moscova se declară pesimistă. Retorica Kremlinului e incredibilă: acuză SUA că vrea „concesii unilaterale” din partea Rusiei, dar aceste „concesii” ar fi renunțarea la intenția de a invada Ucraina și la politica de forță în estul Europei, adică respectarea tratatelor internaționale!
Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a precizat că ”Moscova nu va face niciun fel de concesii”, transmit agențiile de presă ruse, citate de Reuters.
Riabkov a mai spune că negocierile diplomatice cu SUA ar putea fi sistate ”abrupt” chiar după prima rundă de discuții, ce va avea loc luni.
”SUA continuă să insiste asupra concesiilor unilaterale din partea Moscovei”, susține Kremlinul, potrivit sursei citate.
Rusia este ”dezamăgită” de semnalele care vin dinspre Washington, a mai spus Riabkov.
Negocierile privind detensionarea situației de la granița cu Ucraina vor începe luni, la Geneva, între diplomații americani și ruși, după săptămâni întregi în care Moscova și-a comasat trupele la granița cu Ucraina. S-a adăugat și noul context al intervenției militare rusești în Kazahstan.
Occidentul acuză Moscova că pregătește o nouă invazie militară în Ucraina, fostă republică sovietică. Kremlinul dezmite și susține că este vorba despre simple exerciții militare pe care are dreptul să le desfășoare oriunde dorește pe teritoriul său.
Rusia a publicat și o listă de ”garanții de securitate” care vizează blocarea oricărei discuții privind aderarea Ucrainei la NATO și a extinderii spre est, dar și stoparea exercițiilor militare din flancul estic. Occidentul a calificat drept ”inacceptabile” pretențiile Moscovei.
Sâmbătă, retorica Rusiei a fost și mai agresivă, deși ea viza o replică la poziția diplomației americane față de criza din Kazahstan.
Pe de altă parte, au apărut relatări privind eventuale compromisuri pe care partea americană le-ar lua în calcul. Statele Unite şi aliaţii lor sunt pregătite să discute cu Rusia în cadrul negocierilor privind Ucraina despre posibilitatea ca fiecare parte să-şi limiteze exerciţiile militare şi desfăşurarea de rachete în regiune, a declarat sâmbătă o înaltă oficialitate din administraţia americană, citată de Reuters.
Ambasadoarea SUA la NATO a dezmințit că SUA ar lua în calcul posibilitatea de a discuta despre o retragere a trupelor americane din Polonia și Țările Baltice, după ce NBC cita o sursă care susținea că Washingtonul ar lua în calcul un astfel de scenariu.
Negocierile dintre cele două părți preced Consiliul NATO-Rusia care va avea loc pe 12 ianuarie. Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a spus că alianța trebuie să fie pregătită pentru „un eșec al negocierilor”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Șansele de a fi evitat războiul în Ucraina par să scadă pe zi ce trece. NATO a convocat vineri reuniune de urgență a tuturor membrilor alianței, pentru a discuta situația la zi privind intenția Rusiei de a invada statul vecin. Reuniunea vine cu 3 zile înaintea conferinței NATO – Rusia, din 12 ianuarie, și la foarte scurt timp după interesantul angajament al SUA, Rusiei, Franței, Marii Britanii și Chinei că nu vor folosi armele nucleare.
Declarația comună a celor 5 membri ai Consiliului de Securitate vine după luni de discuții, au dezvăluit surse diplomatice. SUA, Rusia, Franța, Marea Britanie și China se angajează că vor preveni “propagarea” armelor nucleare și „afirmăm că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată“.
Semnatarii documentului mai menționează: „Date fiind consecinţele de mare amploare pe care le-ar avea utilizarea armelor nucleare, afirmăm de asemenea că acestea, atâta timp cât ele există, trebuie să servească unor scopuri defensive, de descurajare şi de prevenire a războiului. Fiecare dintre noi intenţionează să menţină şi să întărească şi mai mult măsurile naţionale destinate să împiedice utilizarea neautorizată sau neintenţionată a armelor nucleare“.
Făcută înaintea celei de-a 10-a conferințe pe marginea Tratatului de Neproliferare Nucleară, declarația pare mai degrabă o poliță de asigurare că eventualele conflicte din perioada următoare nu vor degenera în război nuclear.
Rusia are cerințe inacceptabile: NATO să-i cedeze Ucraina și Georgia în sfera de influență și să-și retragă armamentul la granițele din 1997
Dincolo de acordul privind nefolosirea arsenalului nuclear, Occidentul acuză deschis Rusia că pregătește invazia Ucrainei. Săptămâna viitoare sunt așteptate discuții între responsabili SUA și NATO, pe de o parte, și cei ai Rusiei, pe de alta. Dar șansele să se ajungă la un acord sunt minime. Rusia are o listă de revendicări pe care la împinge în față ca fiind nenegociabile. Occidentul le-a refuzat și nu are de gând să dea asigurările cerute de Moscova pentru că astfel ar accepta, de facto, că Rusia are dreptul la o zonă de influență, ceea ce ar repeta situațiile din 1939 și 1944-1945, când mai întâi Uniunea Sovietică și Germania, apoi Uniunea Sovietică și Aliații anglo-americani și-au împărțit Europa.
Rusia cere ca SUA și NATO să garanteze că nu se vor mai extinde către Est – o promisiune că abandonează, de fapt, Ucraina și Georgia, țări care vor în alianța nord-atlantică. O altă cerință este evacuarea tuturor trupelor americane pe granița NATO din 1997 – adică părăsirea țărilor din fostul bloc comunist.
Zilele trecute a avut loc o discuție telefonică între președinții american Joe Biden și rus Vladimir Putin, dar convorbirea n-a decurs prea bine, cei doi sfârșind prin a se amenința reciproc. Biden l-a asigurat apoi pe omologul său ucrainean că SUA va riposta „decisiv” dacă Rusia declanșează invazia.
Putin, la rândul său, neagă vehement că ar vrea să invadeze Ucraina, dar are la granițele acestei țări circa 100.000 de soldați și imense cantități de armament. Rusia a anexat deja o parte din Ucraina: Crimeea și bazinul Donbas, controlat de separatiștii pro-ruși.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Apropiatele negocieri ale Occidentului cu Rusia lui Putin sunt o eroare, deoarece regimul de la Moscova – unul criminal, care stă în spatele campaniilor de destabilizare a Europei și SUA – joacă mai degrabă la cacealma în problema Ucrainei, consideră reputați analiști de politică externă din România.
Profesorul Valentin Naumescu, într-un editorial publicat în Spotmedia.ro, și fostul consilier prezidențial pe probleme de politică externă Iulian Fota, într-o intervenție video la postul Digi 24, au explicat pe larg de ce Rusia este limitată de propriile probleme interne în criza pe care a declanșat-o în Ucraina.
Zornăitul armelor rusești la granițele Ucrainei, pe care Puțin amenință că o va invada și ocupa dacă nu se abandonează ideea unei posibile integrări a țării în NATO, este menit să impresioneze un Occident indecis, pentru a ceda în fața unui dictator agresiv și fără scrupule.
Pentru Rusia, costurile cu războiul și, apoi, administrarea teritoriului ucrainean cucerit ar fi insuportabile. Țara deja afectată de sancțiunile occidentale s-ar confrunta cu alte represalii financiare care i-ar reduce PIB-ul cu încă 1-2%
În realitate, spun atât Naumescu, cât și Fota, costurile unei invazii a Ucrainei ar fi de nesuportat pentru Rusia, o țară cu grave probleme economice și demografice. O ocupație a țării cu zeci de milioane de locuitori ostili ar fi imposibilă pe termen mediu și lung. Ucraina întreagă nu este Crimeea sau bazinul Donbass.
Costul propriu-zis al războiului cu Ucraina ar fi foarte mare – e vorba de sute de mii de soldați care trebuie întreținuți, antrenați și echipați. Conflictul armat va genera alte cheltuieli uriașe. Ulterior, capturarea Kievului și a două treimi din teritoriul statului vecin vor fi urmate de instalarea obligatorie a unei administrații. Rusia va trebui să suporte și aceste costuri, inclusiv pe cel al hrănirii populației ocupate.
Naumescu și Fota nu sunt singurii experți care s-au aplecat asupra situației reale a Rusiei. În ultimii ani, numeroase analize făcute de specialiști occidentali au arătat că acest stat are o economie care a rămas în urmă, a pierdut competiția tehnologică atât cu Occidentul, cât și cu China. Cea din urmă e pentru Rusia un pericol chiar mai mare decât SUA și Uniunea Europeană.
Iulian Fota a atras atenția că Moscova e conștientă că pierde teren în fața Beijingului, devenind partenerul minor într-o alianță contra occidentalilor. Timpul lucrează împotriva lui Putin, a spus fostul consilier prezidențial. Rusia pur și simplu nu-și poate permite financiar să țină pe o perioadă nedeterminată de timp atât de multe trupe și echipament militar la granița Ucrainei sau, eventual, în această țară.
La toate cele de mai sus se poate adăuga consecința inevitabilă a invaziei în Ucraina: noi sancțiuni economice impuse de SUA și Uniunea Europeană care, spune Fota, vor reduce cu încă 1-2% PIB-ul Rusiei.
O țară complet depășită tehnologic de Occident și China, care rămâne tot mai mult în urmă în competiția economică și a cărei populație scade
În acest moment, Rusia este o mare putere doar datorită arsenalului său nuclear. Nu are acces la tehnologiile de vârf, are o industrie depășită și prăpastia se va mări și mai mult odată cu intrarea în funcțiune a tehnologiei 5G.
Statistica nu ajută Rusia. Imperiul lui Puțin, țară cu 145 de milioane de locuitori, a avut în 2021 un PIB total de 1.650 miliarde dolari, de două ori și jumătate mai puțin decât Germania – 4.230 miliarde dolari la 84 milioane de locuitori, de două ori mai puțin decât Marea Britanie – 3.110 miliarde la 68 de milioane de locuitori și de aproape două ori sub Franța – 2.940 miliarde la 67 milioane.
Despre comparația cu SUA – PIB de 22.940 miliarde dolari la 333 miloane locuitori – și China – PIB de 16.860 miliarde la 1.410 milioane locuitori – nici nu se mai poate discuta.
Produsul Intern Brut al țărilor în 2021. Sursa: visualcapitalist.com
Rusia se confruntă cu un dezastru demografic, populația îmbătrânind și împuținându-se cu viteză. Propaganda și regimul opresiv nu pot să-i convingă pe oameni să nu observe că o duc tot mai prost, iar mentalitatea de cetate asediată pe care-și construiește regimul Puțin legitimitatea îi obosește pe oameni.
Fragmentul din analiza lui Valenti Naumescu dedicat actualei crize ucrainene
„Nu ne este clar ce se poate negocia cu regimul agresor și criminal al lui Putin, care își otrăvește și execută opozanții politici, în Rusia sau în străinătate, și care alimentează fabrici de troli, războaie hibride și campanii de destabilizare a UE și Occidentului.
Mai mult decât a ocupa regiunile separatiste ucrainene Donețk și Lugansk, pe care oricum Ucraina nu le mai administrează din 2014, Putin nu are ce face. Apoi, ar avea numai costuri de suportat și sancțiuni dure, de data aceasta cu impact major asupra economiei Rusiei. Ofensiva rusească nu are cum să ajungă prea departe. Rusia nu va ocupa în niciun caz toată Ucraina, pentru că ar trebui ulterior să o hrănească și să administreze un teritoriu întins și o populație mare ostilizată, sarcină pentru care nu are nici resurse, nici motivație. Din acest motiv, în opinia mea, Rusia nu trebuie să primească niciun fel de garanții privind blocarea extinderii NATO sau lăsarea Flancului Estic fără o apărare credibilă.
Strategia lui Putin de amenințare a Ucrainei și Vestului este autolimitată, iar beneficiile chiar și ale unei invazii de mici proporții a Rusiei, în Donețk și Lugansk, ar fi mai reduse decât costurile.
În plus, puțină lume ia în considerare că situația anexării fără niciun glonț din 2014 nu se va repeta, iar Ucraina, cu o armată de 250.000 de soldați (față de cei 175.000 de soldați ruși masați la frontiere), cu armament american și, foarte probabil, cu „instructori civili” din SUA la fața locului, se va apăra de data aceasta, dând bătălii grele. Pentru Putin și Rusia nu ar fi deloc ușor și ieftin să invadeze Ucraina.
Mai interesant și mai grav este însă scenariul în care, în lunile următoare, Rusia ține ocupate SUA și NATO cu tema Ucraina, iar China comunistă anexează Republica China (Taiwan), într-o posibilă mișcare coordonată care ar pune guvernul american în imposibilitatea de a lupta pe două fronturi și în care, cel mai probabil, nu va lupta pe niciunul.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vladimir Putin, președintele Rusiei, a amenințat duminică, la televiziunea de stat, că “propunerile pe care le prezintă experții militari” rămân ultima soluție dacă SUA nu oferă garanțiile de securitate cerute, transmite DPA. În traducere, asta înseamnă că SUA trebuie să garanteze că Ucraina nu va fi primită niciodată în NATO. „Țarul” de la Kremlin a supralicitat, spunând că va încerca să obțină „un rezultat constrângător juridic” de la occidentali în această privință.
Rusia a masat cantități uriașe de armament și aproape 100.000 de soldați la frontiera Ucrainei. Serviciile de informații occidentale spun că planul de invazie este deja elaborat și mai așteaptă doar semnătura lui Putin. Atacul ar urma să aibă loc la sfârșitul lui ianuarie sau februarie, în funcție de evoluția condițiilor meteo. Rusia pregătește o lovitură copleșitoare și o ofensivă fulger, prin care va ocupa două treimi din Ucraina în doar câteva zile.
Moscova a trimis NATO și SUA două proiecte de tratate prin care cere garanții că nu va exista o nouă extindere către Est
În acest context foarte tensionat, Moscova a remis zilele trecute NATO și SUA două proiecte de tratate prin care cere ca organizația nord-atlantică să garanteze că nu se va mai extinde înspre Est – adică nu va include Ucraina și, probabil, Georgia.
Dar această cerere a Rusiei este inacceptabilă pentru SUA și Uniunea Europeană din simplul fapt că asta ar însemna reluarea vechii politici, pe care au practicat-o marile puteri până după Al Doilea Război Mondial, de împărțire a sferelor de influență.
Ucraina trebuie să decidă singură dacă vrea să facă alianță cu Rusia, cu NATO sau să rămână neutră, iar Rusia nu are niciun drept să hotărască soarta altor state independente, i-au răspuns deja occidentalii lui Putin în mai multe rânduri.
Negocierile decisive ar urma să aibă loc în ianuarie, între ruși și americani, dar pozițiile de pe care se pleacă par deja ireconciliabile. SUA refuză să garanteze că NATO nu va include, la un moment dat, noi membri. Rusia nu acceptă acest lucru, considerând că aderarea Ucrainei la NATO ar fi un pericol pentru securitatea sa.
Rusia „așteaptă rezultate rapid”, spune Putin într-o retorică asemănătoare cu cea a lui Hitler din 1938
Putin este aproape insolent, declarând că Rusia „așteaptă rezultate rapid” – cu alte cuvinte, dacă nu primește răspunsul dorit într-un interval scurt, va invada Ucraina.
Este exact genul de discurs pe care l-a avut și Adolf Hitler în 1938, când a somat Marea Britanie și Franța să-i dea regiunea sudetă din Cehoslovacia – stat independent care nici măcar nu a fost întrebat ce părere are.
UE și NATO amenință Rusia că va suporta consecințe dure în cazul în care invadează Ucraina. În replică, Puțin cere Occidentului să-i dea un răspuns pozitiv urgent, în caz contrar urmând „măsuri militare și tehnice”. El a justificat acest lucru prin faptul că Occidentul ar fi „agresiv în pragul ușii casei noastre”.
Din nou, discursul dictatorului rus se aseamănă aici cu retorica lui Hitler de data asta în vara lui 1939, când și-a justificat invazia Poloniei prin faptul că această țară ar fi fost agresivă și că ar fi pus în pericol integritatea Germaniei.
Eroarea fatală a Ucrainei: s-a încrezut în garanțiile rușilor în anii 1990, când a acceptat să renunțe la arsenalul militar în schimbul promisiunii că-i va fi respectată integritatea teritorială
Associated Press scrie că, la întrebarea privind felul în care ar putea răspunde Moscova dacă Occidentul refuză să dea aceste garanții scrise, Puțin a răspuns că „depinde de propunerile pe care mi le fac experții noștri militari”.
Însă, din punct de vedere militar, Ucraina nu se poate măsura la această oră cu Rusia, care ar scoate din luptă apărătorii statului vecin în doar câteva ore, apreciază experții. Doar intervenția NATO ar putea salva Ucraina de la ocupație, iar acest lucru nu se va întâmpla.
Acum iese în evidență marea eroare comisă de Ucraina la începutul anilor 1990. După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moștenit o parte din arsenalul nuclear al fostului imperiu comunist. După negocieri îndelungate, a acceptat să renunțe la armele sale nucleare în schimbul unor garanții scrise de securitate ale SUA și Rusiei.
Evenimentele de acum dovedesc însă că a fost o greșeală de proporții să se încreadă în cuvântul scris al rușilor. În mai puțin de 30 de ani, aceștia au invadat Crimeea și bazinul Donbass (2014), iar acum se pregătesc să ocupe țara cu totul.
Aceste lucruri ar fi fost imposibile dacă Ucraina ar fi rămas o putere nucleară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În timp ce Rusia continuă să mobilizeze trupe și tehnică militară la granița cu Ucraina, comandantul suprem al NATO în Europa – generalul american Tod Wolters – spune că Alianța ar trebui să-și accentueze prezența militară în România și Bulgaria.
Rusia continuă să mobilizeze trupe și tehnică militară la granița cu Ucraina, în ciuda asigurărilor pe care le dă că nu ar avea intenția unei invazii. CNN citează surse din serviciile de informații, potrivit cărora Moscova nu a încetinit deloc ritmul de desfășurare a efectivelor, deși are deja în apropierea frontierei peste 100.000 de militari.
Zilele trecute, Vladimir Putin le-a cerut americanilor ca NATO să nu se extindă în estul Europei.
Consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat vineri că, potrivit ultimei evaluări a Guvernului SUA, Vladimir Putin nu a luat încă decizia de a invada Ucraina.
În ultimele zile, însă, Rusia a continuat să aducă noi trupe în apropierea graniței cu Ucraina, în ciuda faptului că președintele Joe Biden l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin să detensioneze situația. Mai multe unități militare rusești au fost trimise în zona de frontieră în ultimele zile, au declarat pentru CNN surse apropiate serviciilor de informații.
Oficialii americani și cei ucraineni spun că au putut vedea dovezi că Rusia a început să folosească avioane și trenuri comerciale pentru a sprijini efortul militar.
Rusia pregătește invazia Ucrainei
Cele mai recente evaluări ale serviciilor de informații americane estimează la peste 50 așa-numitele „grupuri tactice” de batalioane desfășurate la granița cu Ucraina și în preajma acesteia, iar alte 6 ar fi pe drum. Aceste grupuri pot include până la 900 de persoane fiecare.
Imagini recente surprinse din satelit, realizate de Maxar Technologies și furnizate CNN, arată că Rusia a masat trupe și echipamente la o distanță de până la 50 de kilometri de granița cu Ucraina. Imaginile arată o creștere, între 7 septembrie și 5 decembrie, a numărului de vehicule militare rusești în orașul Soloti din sud-vestul Rusiei.
Rusia pare să-și constituie un nou regiment în cadrul Diviziei a 3-a de pușcași motorizați, o divizie de infanterie a forțelor terestre ale Rusiei, potrivit expertului Michael Kofman. Rusia a mai trimis trupe la Voronej, Elnia și în Crimeea.
Congresmenul democrat Ruben Gallego, întors recent din Ucraina, a atras atenția căeste de urmărit, în evoluția prezenței rusești în apropierea graniței ucrainene, dacă vor fi chemate și forțe de rezervă.
Sprijinul SUA pentru Ucraina
În tot acest timp, Rusia continuă să nege că s-ar pregăti de o invazie, dar Vladimir Putin a declarat că Rusia are dreptul de a-și apăra „securitatea” în fața unei potențiale extinderi a NATO spre est.
Administrația Biden încă analizează dacă să trimită mai multe arme și echipamente ucrainenilor, după ce în ultimele două luni au fost expediate:
rachete antitanc Javelin;
bărci de patrulare de clasă Island;
truse de prim-ajutor;
radiouri securizate;
aparatură electronică;
echipamente medicale;
motoare;
generatoare;
piese de schimb;
arme de calibru mic și muniție.
Oficialii ucraineni ar face însă presiuni și pentru a primi sisteme de apărare antiaeriană, cum ar fi rachetele sol-aer Patriot, potrivit unor surse citate de CNN.
Comandantul suprem al NATO în Europa vrea mai multe trupe în România și Bulgaria
Tod Wolters, generalul numărul 1 în ierarhia NATO în Europa, a propus Alianța ar trebui să-și accentueze prezența militară în România și Bulgaria, după desfășurarea de trupe rusești în apropiere de granița cu Ucraina, scrie Reuters, citând informații publicate de „Der Spiegel”.
Publicația germană nu-l citează direct pe comandantul suprem al NATO în Europa, dar spune că are informații că generalul ar fi cerut o „întărire a trupelor de pe granița de est” a NATO, în timpul unei videoconferințe cu șefii militari ai țărilor partenere.
Planul ar urma să „accentueze prezența NATO în România și Bulgaria, prin misiunea Enhanced Forward Presence” a Alianței, pe baza căreia NATO și-a stabilit prezența militară în statele baltice și în Polonia de est.
Accentuarea prezenței NATO în România și Bulgaria este un lucru cerut de guvernele ambelor țări. Vineri, secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, declara că NATO „va evalua constant nevoia ajustării poziției și prezenței noastre, mai ales în sud-estul regiunii, pentru că trebuie să fim siguri că-i putem proteja și apăra mereu pe aliații noștri de orice amenințare”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În lipsa implicării militare directe a SUA – americanii au anunțat deja că nu vor face acest lucru –, Ucraina nu va fi capabilă să reziste așteptatei invazii ruse, au anunțat generalii din fruntea armatei statului ex-sovietic. Conducătorii statului sunt întruniți la Kiev, unde dezbat scenariile rămase la îndemână prin care Ucraina ar putea riposta în fața cotropitorilor, relatează The New York Times.
Ucraina dispune de o industrie de armament care chiar zilele acestea a livrat noi tancuri pentru trupele aflate pe frontul din Donbass, dar nimic din ceea ce dispune această țară în acest moment nu poate ajuta pentru a respinge atacul pe scară largă pe care Rusia în pregătește – după unele surse – până la sfârșitul unii viitoare (ianuarie 2022). Moscova plănuiește invadarea Ucrainei din mai multe direcții, într-un scenariu care seamănă destul de bine cu atacul lui Hitler asupra Poloniei, în 1939. Rusia masează trupe pentru a ataca:
– din Sud, dinspre Crimeea ocupată în 2014,
– din Est, dinspre Donbass-ul ocupat în același an,
– din Nord-Est, dinspre granița rusă,
– din Nord, de pe teritoriul Belarusului.
Rusia pregătește un atac fulger în 3 etape, prin care va ocupa două treimi din Ucraina, inclusiv Kiev și tot litoralul Mării Negre, urmând să facă joncțiunea cu Transnistria
În acest moment, În Est, Nord și Sud sunt amplasați peste 100.000 de soldați ruși cu cantități uriașe de armament – vârful tehnicii de luptă de care dispune Kremlinul la această oră. Alte trupe sunt pe drum, astfel că, în curând, e de așteptat ca Rusia să aibă în jurul țării pe care o vizează circa 175.000 de militari.
Conform planurilor obținute de serviciile de informații și publicate de presa occidentală, Rusia intenționează să desfășoare o ofensivă în 3 etape. Pe parcursul acesteia vizează să captureze două treimi din teritoriul Ucrainei, inclusiv Kievul și tot litoralul Mării Negre, inclusiv Odessa, până la granița cu România, și să facă joncțiunea cu enclava transnistreană din Republica Moldova pe care o ține ocupată de 30 de ani.
Nicio șansă pentru Ucraina. Expert militar american: în mai puțin de o oră, Rusia poate decima forțele armate ucrainene
Oficialii militari ucraineni sunt realiști și afirmă că, fără noi resurse semnificative, nu există nicio șansă ca armata lor să poată apăra teritoriul. Generalul Kirilo Budanov, directorul Serviciului de Informații al armatei Ucrainei, confirmă: „Din păcate, Ucraina trebuie să fie obiectivă în acest stadiu. Nu există suficiente resurse militare pentru respingerea unui atac pe scară largă al Rusiei, dacă el începe fără susținerea Ucrainei de către forțele Occidentului”.
Budanov a explicat că în acest moment se profilează un scenariu „de coșmar” care nu poate fi evitat în cazul unui atac al Ucrainei de către Rusia. Armata invadatoare va începe prin a declanșa atacuri aeriene și cu rachete care vor lovi depozitele de muniție și trupele din prima linie. În foarte scurt timp, diviziile ucrainene vor deveni incapabile să riposteze, iar comandamentul va pierde controlul asupra trupelor sale, ceea ce va duce la dezmembrarea frontului și colapsul apărării coordonate.
Din acest moment, se va mai rezista atât cât vor mai reuși comandanții unităților din linia întâi să gestioneze situația, totul făcându-se însă pe bucăți, la nivel individual. „Ei vor rezista cât timp vor avea gloanțe. Vor folosi tot ce au la dispoziție, dar credeți-mă că, fără rezerve, nu există vreo armată în lume care să poată rezista”, explică Budanov.
În acest moment, Ucraina are o armată de aproape 200.000 de oameni, dar este surclasată de Rusia la sol, în aer și pe apă ca număr și calitate a tehnicii de luptă. Spre exemplu, Kievul are doar circa 200 de avioane militare, între acestea numărându-se și cele de transport.
Rusia are în Marea Neagră submarine și fregate înarmate cu rachete de croazieră, iar trupele de la sol au amplasat în jurul Ucrainei sisteme de rachete balistice Iskander-M. Ucraina n-are sisteme de apărare anti-aeriană competitive, care să poată face față atacului.
Robert Lee, veteran din trupele de elită ale pușcașilor marini americani și doctorand la King’s College din Londra specializat în forțele armate ale Rusiei, estimează că, în mai puțin de o oră, rușii pot să decimeze o mare parte din forțele armate ucrainene folosind doar rachete. „Dacă Rusia dorește cu adevărat să își desfășoare capabilitățile convenționale, acestea ar putea provoca daune masive într-o perioadă foarte scurtă de timp. ele ar putea devasta rapid armata ucraineană din est, în decurs de 30-40 de minute“.
„Vom începe un război de gherilă. Au trecut 8 ani și avem suficienți oameni cu experiență militară, pregătiți să lupte cu arma în mână”
SUA a furnizat armament și echipament de peste 2,5 miliarde de dolari Ucrainei în ultimii ani, dar acest ajutor este insuficient, iar neimplicarea fermă a Occidentului a provocat consternare printre oficialii de la Kiev, scrie The New York Times. Generalul Budanov avertizează că e momentul unei clarificări: „Ei trebuie să decidă, fie suntem aliați precum declară – caz în care aliații se ajută unii pe ceilalți – fie trebuie să spună că acesta nu este tocmai cazul. Dacă lumea civilizată vrea să evite o catastrofă – iar aceasta va fi o catastrofă pentru toată lumea – avem nevoie de sprijin militar tehnic acum, nu mâine, nu poimâine, nu într-un an. Acum!“.
În acest moment, mult mai probabil pare un alt scenariu de care ucrainenii au început deja să se pregătească: un război de gherilă cu cotropitorii. Generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul forțelor de pe frontul din Donbass, spune că Ucraina are, în acest moment, circa 500.000 de bărbați cu experiență militară și pregătiți de luptă. „Vom începe un război de gherilă. Au trecut 8 ani (de la invazia Crimeei – n. red.) și avem numeroși oameni cu experiență militară, care sunt pregătiți să lupte cu arma în mână”, spune ofițerul.
Ultima soluție, a declarat o înaltă sursă militară de la Kiev pentru The New York Times, este deschiderea depozitelor de arme pentru populație, astfel încât fiecare să ia ce are nevoie pentru a-și apăra familia și comunitatea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
NATO își va menține prezența în Marea Neagră în ciuda acțiunilor ostile și a agresiunilor Rusiei, a dat asigurări reprezentantul special al Aliaților pentru Caucaz și Asia Centrală, James Appathurai, citat de Agerpres. Mai mult, NATO intenționează să intensifice cooperarea cu partenerii din regiune.
În ultimele săptămâni s-au raportat cel puțin două incidente grave în Marea Neagră, cu nave NATO hărțuite de aviația rusă. Într-un caz, rușii au deschis focul asupra unui distrugător britanic aflat în apele teritoriale ale Crimeei. În timp ce comunitatea internațională consideră peninsula parte a Ucrainei, Rusia a ocupat-o militar, a transformat-o într-o fortăreață și pretinde acum că-i aparține – act de agresiune în urma căruia a fost supusă embargoului.
Reprezentantul NATO pentru Caucaz și Asia Centrală: „Acesta este un angajament comun al aliaţilor de a asigura securitatea la Marea Neagră“
Într-un interviu acordat postului First Channel, din Georgia, James Appathurai i-a asigurat pe membrii și partenerii NATO din regiune că nu sunt lăsați singuri în fața agresiunilor rusești tot mai dese.
Referindu-se la atacul asupra HMS Defender, distrugătorul britanic asupra căruia avioane Suhoi rusești au deschis focul, oficialul NATO a menționat că organizația are imaginea completă asupra incidentului din 23 iunie: „Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic are o poziţie fermă în ceea ce priveşte libertatea de navigaţie şi a faptului că peninsula Crimeea este Ucraina şi nu Rusia. Aliaţii au manifestat fermitate în apărarea acestor principii în cursul acestui incident. Din câte ştiu, Defender a sosit apoi în Georgia. Deci, acesta este un angajament comun al aliaţilor de a asigura securitatea la Marea Neagră, demonstrând astfel ataşamentul faţă de respectivele principii, ceea ce este important pentru această regiune. Nu vom pleca din Marea Neagră“.
Putin, insolent: „S-au repezit spre granițele noastre!“. Dictatorul consideră că Peninsula Crimeea anexată în 2014 este parte a Rusiei
Vladimir Putin, dictatorul Rusiei, a reacționat arogant după incidentul din 23 iunie, pretinzând că Occidentul planifică tot și organizează provocări: „Un război nu ar fi izbucnit chiar dacă armata rusă ar fi scufundat această navă, pentru că cei care au planificat provocarea ştiu că nu vor câştiga un astfel de război. A fost o provocare, este absolut evident. Una complexă, pusă la cale nu doar de britanici, ci şi de americani. Dar pe mine altceva mă îngrijorează: au făcut mare tam-tam în legătură cu exerciţiile noastre în apropierea frontierei ucrainene. Am ordin de a retrage trupele. Însă în loc să răspundă într-un mod pozitiv, ei s-au repezit spre graniţele noastre“.
În context, “granițele noastre” sunt, de fapt, ale Ucrainei, pe care Rusia o consideră stat aflat de drept în sfera sa de influență și pe care urmărește s-o anexeze. Rușii au invadat Ucraina în 2014, anexând Peninsula Crimeea și ocupând prin intermediul celebrilor „omuleți verzi” estul Ucrainei.
În România, activitatea Rusiei s-a intensificat în mod deosebit. PSD și AUR fac politica acestei țări, urmând liniile narative de la Moscova. Scopul final este în final scoaterea României din UE și NATO și revenirea în orbita Rusiei, așa cum a fost până în 1995.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Forțele militare ruse au deschis focul asupra unui distrugător britanic care traversa apele teritoriale al Ucrainei în Marea Neagră, relevă imagini video și rapoarte publicate joi de BBC, dar și de Rusia. Incidentul, extrem de grav, s-a petrecut miercuri, fiind anunțat mai întâi de ruși, în timp ce britanicii au negat inițial, încercând să-l minimalizeze.
După cum relevă documentele și imaginile video, distrugătorul britanic HMS Defender a părăsit portul Odessa, din Ucraina, cu destinația Georgia. Nava a pornit pe o rută aflată în sudul Peninsulei Crimeea, care aparține de drept Ucrainei.
Rusia a anexat însă această parte a teritoriului ucrainean în 2014. Deși nu e recunoscută oficial de nimeni în lume, rușii insistă că Peninsula Crimeea le aparține acum și au transformat-o într-un uriaș arsenal militar – un fel de “portavion terestru” de unde pot amenința tot flancul estic al NATO.
De aici a plecat, dealtfel, și incidentul deosebit de grav – primul de acest fel după foarte mult timp între Rusia și NATO. În timp ce Moscova pretinde că HMS Defender a intrat în apele sale teritoriale, Marea Britanie afirmă că, aflându-se în apele teritoriale ale Crimeei, se afla de fapt în zonă ucraineană.
Harta incidentului făcută de BBC
Ruta respectivă e una de tranzit și folosită în mod regulat la nivel internațional.
Jonathan Beale, corespondent BBC, se afla chiarla bordul navei atacate când a avut loc incidentul.
Rușii au deschis focul, trâgând proiectile în fața distrugătorului, pentru a-l sili să schimbe direcția.
În primă instanță, Londra a negat incidentul, afirmând că probabil rușii făceau exerciții de tir și că nu s-ar fi tras asupra navei. Însă armata rusă a susținut contrariul, iar imaginile video și relatările jurnalistului BBC confirmă confruntarea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În Afganistan, sute de localnici își așteaptă moartea. Ei sunt traducătorii și interpreții ce au lucrat pentru Armata SUA, timp de 20 de ani, armată care acum se retrage. Talibanii le-au transmis un mesaj înspăimântător: “Venim după voi!“.
Soldați americani, alături de colaboratori afgani, în Afganistan. (sursa foto: Google)
Retragerea totală a armatei americane va avea loc în iulie, nu în septembrie, așa cum se anunțase. Toți cei care au colaborat cu SUA sunt țințe vii ale talibanilor fanatici religioși, care văd în civilizația occidentală chipul diavolului, iar pe afganii colaboratori – trădători ai Islamului și ai „adevăratului Dumnezeu”.
Omid Mahmoodi, membru al Asociației „Afgani Abandonați”, fost interpret pentru armata americană din Kandahar, fieful talibanilor, a spus: „Pentru talibani, suntem trădători, trădători ai Islamului. Talibanii ne numesc «necredincioși». Spun că suntem spioni, că interpreții au fost ochii și urechile armatei SUA. De aceea vin după noi”.
Toate cererile de viză ale afganilor foști interpreți și traducători au fost respinse de Ambasada SUA din Kabul, care, acum, în prag de evacuare, a primit peste 18.000 de solicitări. Șeful Statului Major al Apărării, Mark Milley, a declarat: „Vă pot asigura că Guvernul SUA va face ceea ce este necesar pentru a asigura siguranța și protecția celor care au cooperat cu noi de două decenii”.
După 20 de ani, americanii se retrag din Afganistan, lăsându-i total expuși pe cei care au fost ochii și urechile soldaților SUA. Fără ajutorul acestor oameni, cunoscători ai limbii și culturii locale, numărul soldaților americani uciși în acțiune ar fi fost mult mai mare, iar cel al misiunilor de succes, mult mai mic.
Interpret afgan, alături de Armata americană, în Afganistan. (sursa foto: Google)
E datoria morală a SUA, cea mai mare democrație a lumii, care pune preț pe drepturile omului, să-i salveze de la moarte sigură pe afganii care au slujit, cu riscul vieții, cauza armatei americane în Afganistan. Sloganul pușcașilor marini americani, Semper Fidelis (Mereu Fidel), ar trebui să-i cuprindă și pe cei care au salvat vieți de soldați americani: interpreții și traducătorii afgani.
După plecarea soldaților americani din Afganistan, țara va cădea, din nou, în mâinile talibanilor. Niciunul dintre cei care au “trădat“ nu va rămâne în viață. Talibanii știu numele și adresele colaboratorilor. Singura scăpare pentru acești oameni este viza SUA sau trimiterea lor în țări terțe, democratice, în care răzbunarea extremiștilor religioși nu ajunge. Deocamdată, nu există un plan de evacuare.
Klaus Iohannis, președintele României, a primit acceptul de principiu al lui Joe Biden, noul președinte al SUA, pentru efectuarea unei vizite în țara noastră. Șeful statului român a afirmat luni, 14 iunie, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că Biden i-a dat asigurări că America va rămâne în continuare cel mai puternic aliat al României.
Summitul NATO a fost foarte încărcat și s-a soldat cu multe decizii majore. Iohannis a relatat că, încă de la începutul reuniunii, s-a dus împreună cu președintele polonez Andrzej Duda să-l salute pe Joe Biden și să abordeze pe tema parteneriatului strategic cu SUA în flancul estic al NATO, supus presiunilor tot mai mari din partea Rusiei.
În final, au fost două întrevederi, spune Iohannis: “Am avut două discuții scurte cu președintele Biden. Prima a fost chiar la început, unde, împreună cu președintele Duda (n.r. – Andrzej Duda, președintele Poloniei), am ținut să îl salutăm pe președintele Biden, să ne exprimăm mulțumirea față de prezența domniei sale în Summit-ul B9, una consistentă, cu un discurs foarte solid. Evident, am dorit să ne asigurăm că în continuare avem un parteneriat strategic foarte solid și ca avem întreaga atenție a parteneriatului strategic SUA pentru Flancul Estic. Președintele Biden ne-a asigurat ca se implică în mod deosebit și foarte mult pentru a sprijini România și Polonia, pentru a îmbunătăți această relație. Este, evident, în interesul nostru să avem o prezență aliată foarte solidă și la noi, în România. Ați văzut, cu siguranță, că împreună cu Statele Unite lucrăm foarte bine și orice întărire a acestei prezențe este binevenită pentru noi“.
Președintele român spune că a existat și un alt dialog soldat cu acordul de principiu ca șeful statului american să viziteze țara noastră: “În cea de-a doua scurtă discuție cu președintele Biden, spre finalul summit-ului, l-am invitat în România, i-am spus că îmi doresc să continuăm discuția foarte bună pe care am început-o în 2015, atunci când era vicepreședinte. A fost perfect de acord să încercăm să organizăm o astfel de întâlnire. M-a asigurat încă o dată că este foarte dedicat acestui parteneriat“.
Această reuniune a NATO a fost aproape istorică. Biden a anunțat, la startul ei: “America is back!” (America s-a întors!). S-a discutat despre replierea și reformarea NATO pentru a face față noilor amenințări, inclusiv cea cibernetică din partea Chinei, care își extinde influența în Europa și Africa.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
