Etichetă: Matei Bals

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înalt Prea Sfințitul Pimen, a murit în noaptea de marți spre miercuri, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, răpus de infecția cu coronavirus. Anunțul a fost făcut de televiziunea Patriarhiei Române, Trinitas TV, pe contul său de Facebook.

Prelatul Bisericii Ortodoxe Române, în vârstă de 90 de ani, se infectase cu Sars-CoV-2 în urmă cu o lună și fusese transportat de urgență în 20 mai la spitalul din București, cu elicopterul, prezentând simptome severe de pneumonie.

Anunțul privind decesul IPS Pimen, făcut pe contul de Facebook al Trinitas TV. Adrian Streinu-Cercel anunțase, cu puțin timp înainte, că starea sa “este stabilă”

Pe contul de Facebook al Trinitas TV, după anunțul sec publicat puțin după miezul nopții, a fost adăugat un al doilea:

„E doliu în Suceava! Plânge-ntreaga Bucovină! ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a plecat la Ceruri.

Va rămâne în memoria colectivă un model de ierarh care a păstorit Bucovina cu dăruire, cu pricepere, cu vrednicie, cu jertfelnicie, și toate din dragoste pentru Hristos, pentru credința ortodoxă, din dragoste pentru țară, pentru înaintași.

ÎPS Pimen îşi dorea să fie înmormântat în Bucovina, pentru că aici, spunea Sfinția Sa, a trăit cei mai frumoşi ani din viaţă.

Să ne rugăm cu toții Milostivului Dumnezeu să-l primească pe Înalpreasfințitul Pimen în Împărăția cerurilor”.

Aseară, la Antena 3, Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului „Matei Balș”, dădea asigurări: „Beneficiază de confidențialitate maximă și tot ceea ce pot să vă spun este că este staționar. Eforturile noastre sunt maximale”.

În urmă cu aproximativ 10 zile, citând surse din spital, Mediafax difuzase informația că înaltul ierarh a primit și trei doze de plasmă hiperimună de la donatori vindecați.

Arhiepiscopul Pimen – o personalitate controversată a Bisericii Ortodoxe Române

ÎPS Pimen a fost o personalitate controversată a Bisericii Ortodoxe Române, cu umbre, dar și cu multe merite. A fost colaborator al Securității pe vremea comunismului, dar i-a și ajutat pe cei aflați la ananghie.

S-a născut în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, pe 25 august 1929, având numele de botez Vasile Zainea.

A învățat la liceul din Râmnicu Sărat şi la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ.

În 1951 a devenit călugăr, cu numele Pimen.

A mers apoi în Germania – lucru absolut neobișnuit în acea perioadă, când autoritățile comuniste închiseseră țara și tăiaseră legăturile cu Occidentul. Pimen a primit, totuși, permisiunea să-și continue studiile la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, apoi să se specializeze la Universitatea din Köln.

Își turna la Securitate cunoscuții care “nu iubesc conducerea țării” și care aveau “idei nu prea fidele față de politica statului nostru”

Mulți ani mai târziu s-a și descoperit cum a fost posibil așa ceva. Viitorul Arhiepiscop semnase acorduri de colaborare cu Direcția Informații Externe a Securității (DIE), condusă pe atunci de ofițeri sovietici.

Pimen avea două nume conspirative. S-au găsit referate, rapoarte, fișe persoanel și trei scrisori operative în dosarul său de la Securitate. Curtea de Apel București l-a declarat definitv colaborator al Securității în 2011, după ce înaltul prelat a recunoscut în fața judecătorilor că o parte din notele informative din dosarul de la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității sunt reale.

Sub numele conspirativ “Petru”, viitorul Arhiepiscop anunța, pe 18 ianuarie 1979, că persoana A.B. „nu iubește conducerea țării”, adică pe dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena. În nota respectivă, Pimen dădea relații despre situația familială a celui pe care-l turnase.

Într-o altă notă informativă, pe 16 martie 1977, Pimen turna la securitate profesorul P.M., care făcuse greșeala să “scape” opinia că profesorii trebuie “să aibă o orientare mai largă și să nu fie prea marxiști”. Prelatul a ținut să-i anunțe pe ofițerii de Securitate că respectiva persoană voia să-și facă prieteni “care să împărtășească niște idei nu prea fidele față de politica statului nostru”.

Ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor în 1982 și arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților în 1991

Cu asemenea activitate, porțile ascensiunii în ierahia bisericească s-au deschis. IPS Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la Mănăstirea Văratec, preot la Mănăstirea Durău, muzeograf la Mănăs­tirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava.

Pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Sucevea­nul, la recomandarea arhiepiscopului şi mitropo­litului Moldovei de atunci, Teoctist Arăpaşu – care avea să devină ulterior Patriarh. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în ianuarie 1991, a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

A redeschis Mănăstirea Voroneț, i-a ajutat pe cei aflați în nevoie și a demarat operațiunile de retrocedare a pădurilor din Moldova către biserică

IPS Pimen a avut o activitate bogată și adesea benefică după căderea lui Ceaușescu. A redeschis mai multe lăcaşuri care fuseseră închise în perioada comunistă, printre care Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului.

A fost preocupat şi de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, ajutând la înfiinţarea a numeroase cămine şi aşezăminte speciale. A primit Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce de la preşedintele de atunci al țării, Emil Constantinescu.

Tot IPS Pimen este cel care a demarat revendicările pentru retrocedarea către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fondului forestier care aparţinuse, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov