„Mulțumesc Guvernului României pentru recunoașterea luptei noastre pentru restaurarea ordinii constituționale și pentru alegeri libere în Venezuela. Europa este alături de Venezuela”.Așa a scris pe Twitter Juan Guaido, președintele Parlamentului din Venezuela, recunoscut de SUA și de majoritatea țărilor europene drept președinte interimar al țării sud-americane.Guaido a răspuns astfel mesajului transmis, tot prin Twitter, de președintele Klaus Iohannis: „România îl recunoaște oficial pe Juan Guaido ca președinte interimar al Venezuelei”.România s-a alăturat vineri statelor care l-au recunoscut drept președinte interimar al Venezuelei pe liderul opoziției anti-Maduro, Juan Guaido. Dictatorul Nicolas Maduro rămâne însă pe poziții, nefiind dispus să cedeze puterea la Caracas. Klaus Iohannis a transmis vineri că „întreaga comunitate internațională democratică are datoria să sancționeze regimurile politice care încalcă în mod constant și flagrant drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”.SUA, Canada și majoritatea statelor din Uniunea Europeană și America Latină și-au manifestat susținerea pentru Guaido.Președintele Nicolas Maduro a fost susținut sâmbătă, în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate ONU, de către China și Rusia. Maduro a respins apelurile făcute de Statele Unite, Canada, statele din America Latină și din Uniunea Europeană pentru organizarea unor noi alegeri.
După 5 zile de așteptare tensionată, România anunță oficial, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, că îl recunoaște pe Juan Guaidó în calitatea de Președinte interimar al Venezuelei.
Este lămurit și misterul întârzierii cu 5 zile față de majoritatea țărilor europene: decizia a fost blocată la nivelul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și al Guvernului. Astfel, timp de 5 zile, România a făcut jocul patrulaterului Rusia-China-Turcia-Iran (pro-Maduro), provocând nedumerire și iritare în cancelariile occidentale.
Iohannis spune că a cerut încă de luni Guvernului poziția pe această temă, dar a primit abia în această dimineață documentul elaborat de MAE și avizat de premierul Dăncilă.
Luni, 4 februarie, a fost ziua în care majoritatea țărilor din Uniunea Europeană (19 din 28) l-au recunoscut pe Guaido, după ce ultimatumul de 8 zile pentru organizarea de alegeri prezidențiale expirase duminică seara.
Klaus Iohannis a încercat să plaseze România în rândul curentului majoritar din UE, cerând Guvernului poziția MAE chiar luni, dar răspunsul a venit cu o ciudată întârziere de 5 zile.
Adoptarea unei poziții comune a Uniunii Europene a fost blocată luni de opoziția sau indecizia a 9 state, printre care și România. Presa occidentală a subliniat pe ton critic poziția dubioasă a României în cele 5 zile.
Între timp, și Bulgaria l-a recunoscut pe Guaido (înaintea României), astfel încât numărul țărilor UE care au adoptat această decizie a crescut la 21. Cel mai puternic opozant al deciziei este Italia, al cărei guvern extremist îl sfidează inclusiv pe președintele Sergio Mattarella.
Comunicatul Administrației Prezidențiale
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, ca titular al deciziilor de politică externă a României și ca reprezentant al României în plan extern, în conformitate cu prevederile constituționale, a decis recunoașterea domnului Juan Guaidó în calitatea de Președinte interimar al Venezuelei.
Decizia Președintelui României a fost luată în urma analizării atente a situației, inclusiv din punct de vedere politico-diplomatic și juridic, și în contextul în care majoritatea statelor membre UE și o serie de aliați și parteneri importanți ai țării noastre din spațiul euro-atlantic au recunoscut legitimitatea Președintelui interimar Juan Guaidó.
Președintele Klaus Iohannis consideră că, îndeosebi în contextul în care țara noastră exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene și ținând cont de dinamica crescută a evoluțiilor internaționale, România trebuie să aibă în dosarele de politică externă reacții rapide, bine fundamentate și ferme, în acord cu prioritățile majore de politică externă pe care le-a urmărit consecvent pe termen lung.
Administrația Prezidențială menționează că a solicitat încă de luni, 4 februarie a.c., imediat după reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre UE (tip Gymnich) de la București, transmiterea, în regim de urgență, către Administrația Prezidențială a unor elemente de evaluare cu privire la acest subiect și a unei propuneri clare de poziționare a României, inclusiv din perspectivă politico-diplomatică și juridică, cu privire la posibilitatea recunoașterii lui Juan Guaidó drept Președinte interimar al Venezuelei, respectiv a legitimității acțiunilor sale și ale Adunării Naționale.
În cursul dimineții de vineri, 8 februarie a.c., la Administrația Prezidențială a fost primit Memorandumul MAE cu tema „Poziția României cu privire la situația din Venezuela”, avizat de către Prim-ministrul României. Acest document, care prevedea, printre altele, propunerea de recunoaștere a Președintelui Adunării Naționale, Juan Guaidó, drept Președinte interimar al Venezuelei, a fost aprobat imediat de către Președintele României.
Ultimatumul de 8 zile dat de marile puteri europene dictatorului Nicolas Maduro, să organizeze alegeri prezidențiale libere în Venezuela, a expirat duminică, 3 februarie. Cum Maduro i-a sfidat pe europeni, 19 țări au anunțat luni că-l recunosc ca președinte al țării sud-americane pe Juan Guaido, președintele Parlamentului.Cele 19 țări pro-Guaido: Germania, Franța, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg, Cehia, Polonia, Austria, Ungaria, Croaţia, Suedia, Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia.Cele 9 țări cu opțiune confuză: Italia, Irlanda, România, Bulgaria, Grecia, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta.
Am blocat declarația comună europeană
Poziția României este o nebuloasă. Nici Ministerul de Externe (ministru: Teodor Meleșcanu), nici Președinția sau Guvernul nu au făcut comunicări lămuritoare pe această temă. Este cu atât mai grav, cu cât România este ţara care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Teodor Meleșcanu
Prin bizara opțiune pe „cazul Venezuela”, România a întors spatele marilor puteri europene Germania, Franța, Marea Britanie și Spania, precum și unor țări influente precum Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Finlanda. De asemenea, România și-a sfidat și partenerul strategic, SUA, prima țară care l-a recunoscut pe Guaido.
Cele 19 țări din „clubul european (din care România s-a autoexclus) recunosc dreptul preşedintelui interimar Juan Guaido de a convoca alegeri prezidenţiale, pe care liderul chavist Maduro le refuză.Divergenţele dintre membrii UE au împiedicat-o pe italianca Federica Mogherini, comisarul european pentru politică externă, să emită o declaraţie în sprijinul ofensivei diplomatice împotriva regimului Maduro. Mai multe ţări, cu Italia în frunte și cu România printre ele, au refuzat să-și asume acest text, care necesită aprobare unanimă.Dar cea mai mare parte a țărilor UE a optat în mod clar pentru izolarea internaţională a lui Maduro. Într-o declaraţie comună, cele 19 țări „îl recunosc şi sprijină pe Guaido, pentru a cere alegeri prezidenţiale libere, corecte şi democratice”.
România, alături de două țări-problemă
România s-a plasat, ciudat, alături de țări-problemă ale Uniunii Europene, precum Italia și Grecia. Alte două țări-problemă, Polonia și Ungaria, au semnat totuși declarația anti-Maduro și pro-Guaido, alegând „tabăra democrațiilor europene” în acest caz.Italia are o situație complicată, guvernul de coaliţie fiind împărţit: Mişcarea „5 Stele” respinge recunoaşterea lui Guaido, iar Liga Nordului este favorabilă recunoașterii. Preşedintele Sergio Mattarella a solicitat o aliniere la poziţia europeană, dar cerinţa sa a fost ignorată de „5 Stele”.
Dictatorul venezuelan Nicolas Maduro a întâmpinat deciziile europene cu obişnuita sa retorică anti-imperialistă. El a ameninţat Europa cu revizuirea relaţiilor bilaterale cu guvernele care l-au recunoscut pe Guaido. Cel mai dur atac a fost îndreptat împotriva premierului spaniol Pedro Sanchez, pe care l-a definit drept „un papagal care a intrat în serviciul politicii războinice a lui Donald Trump”.
Dictatorul Nicolas Maduro
America și Europa ne roagă, noi facem pe placul Rusiei!
Rusia și-a exprimat poziția prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Recunoaşterea lui Guaido este un amestec în afacerile interne ale Venezuelei”. Exact la fel se exprimă și Mişcarea „5 Stele”, care guvernează în Italia.La această neutralitate, care e pe placul Rusiei lui Putin, a aderat, din păcate, și România, alături de mai multe țări din „zona gri” a Europei – Balcanii (Grecia, Bulgaria, Slovenia) și câteva țări mici (Cipru, Malta, slovacia). Doar Irlanda e un caz ciudat, greu explicabil în acest context.Mike Pompeo, secretarul de stat american, a făcut apel la cele 9 ţări – printre care și România – să-l recunoască pe Guaido.Și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut un apel similar către țara sa: „Italia trebuie să-şi facă curaj, să urmeze sfatul şefului statului şi să-l recunoască pe Guaido drept preşedinte interimar, pentru a putea permite noi alegeri în Venezuela. Sunt dezamăgit. Mă simt jignit ca italian. Nu înțeleg de ce guvenul italian nu a recunoscut preşedinţia interimară a lui Guaido în Venezuela şi s-a dat de partea unui dictator brutal precum Maduro”.Bulgaria, prin Ministerul său de Externe, dă semne că s-ar alinia poziției europene, sporind astfel la 20 numărul țărilor pro-Guaido. Rețineri mai există doar din partea președintelui pro-rus Rumen Radev, care îndeamnă la „prudență”.
Vladimir Putin este un susținător al regimului socialist condus de dictatorul Nicolas Maduro. Președintele Rusiei a construit o relație specială cu liderul din Venezuela cu obiectivul de a o transforma într-o nouă Cuba din timpul Războiului Rece.
Strategia lui Putin nu a reușit din cauza corupției regimului Maduro, a revoltelor de stradă și a faptului că Opoziția a obținut, în urma alegerilor, controlul parlamentului.
Juan Guaido a depus jurământul în fața susținătorilor, anunțând că este președinte interimar până la organizarea de noi alegeri.
Donald Trump îl susține pe Guaido, declanșând primul conflict direct cu Putin de când a venit la Casa Albă.
„Prin rolul său ca singura putere legitimă aleasă în mod direct de către poporul venezuelean, Adunarea Națională a invocat constituția țării de l-a declarat pe Nicolas Maduro nelegitim, iar biroul președinției a devenit vacant. Oamenii din Venezuela au vorbit cu curaj împotriva lui Maduro și a regimului său și au cerut libertate și stat de drept”, a declarat Donald Trump.
Kremlinul a negat oficial că ar fi trimis militari în Venezuela să-l susțină pe Maduro, dar reprezentanții Rusiei nu au reușit să fie convingători. Mai multe agenții de știri au anunțat că peste 400 de mercenari din Grupul Wagner au sosit la Caracas, capitala Venezuelei, pentru a asigura protecția dictatorului.
Pe străzile din capitală au loc numeroase demonstrații. Până în acest moment, armata îl susține pe Nicolas Maduro. Acest lucru se întâmplă pentru că în ultimii ani, acesta din urmă le-a oferit salarii mari și privilegii conducătorilor armatei.
Problema rușilor e că au investit foarte mulți bani în această țară. Rosneft, gigantul petrolier din Rusia, a oferit un împrimut de 6 miliarde de dolari regimului comunist de la Caracas. Fonduri ce ar fi urmat să redreseze economia țării sud-americane, lucru ce nu s-a întâmplat. Corupția politică a dus la o inflație galopantă, sărăcie și înfometarea populației.
Poziționarea tranșantă a lui Mike Pompeo, șeful Departamentului de Stat al SUA care a spus că „niciun diplomat american nu va părăsi Venezuela” și declarația lui Trump care a recunoscut oficial președinția interimară a lui Juan Guaido a creat primul conflict deschis întra Putin și Trump, unul cu implicații imprevizibile pe termen scurt.
Pe de altă parte, Rusia desfășura și un program intensiv de înarmare a Venezuelei, iar o schimbare de regim va opri acest proces.
Protestele de stradă, refuzul lui Maduro de a-și da demisia și implicarea Rusiei poate duce la izbucnirea unui război civil în regiune cu implicații asupra prețului petrolului, Venezuela fiind un mare producător de țiței.
Cine îl susține pe Nicolas Maduro, liderul socialist? Rusia și China.
Cine îl susține pe Juan Guaido, liderul opoziției? SUA, Israel, Australia, Uniunea Europeană, Brazilia și Argentina.
Ministrul de externe al Marii Britanii a anunțat într-o postare pe Twitter că „Juan Guaido este persoana potrivită pentru a duce Venezuela mai departe. Dacă în termen de opt zile nu vor fi anunțate noi alegeri corecte, Marea Britanie îl recunoaște pe el ca președinte interimar pentru a duce mai departe procesul de democratizare a țării. Este timpul pentru un nou start pentru încercatul popor al Venezuelei”, a scris Jeremy Hunt.
2/2 @jguaido is the right person to take Venezuela forward. If there are not fresh & fair elections announced within 8 days UK will recognise him as interim President to take forward the political process towards democracy. Time for a new start for the suffering ppl of Venezuela
