Înainte de a fi executat prin spânzurare, sportivul iranian Navid Afkari (27 de ani) a apucat să înregistreze un mesaj audio, în închisoarea Adel-Abad din Shiraz. El vorbește despre torturile la care a fost supus pentru a mărturisi o crimă pe care n-a făcut-o, la protestele anti-guvernamentale din 2018.
Sportivul iranian Navid Afkari, campion la lupte libere, a fost executat sâmbătă, 12 septembrie, în închisoarea din Shiraz în care era deținut, după ce un tribunal de la Teheran a decis că ar fi ucis un funcţionar în timpul unei manifestaţii din 2018.
Pe rețelele sociale, a apărut o ultimă înregistrare audio a sportivului, făcută în închisoare, chiar înainte de a muri.
”Acum sunt fericit, pentru că am învățat adevăratele aspirații ale umanității. Datorită vouă, oamenilor extraordinari. Aspirații care sunt mult mai mari decât campionatele internaționale de lupte libere”, a spus Navid Afkari, potrivit ziarului spaniol Marca.
În înregistrarea audio, scoasă în secret din închisoarea unde a fost deținut, luptătorul a recunoscut că a fost torturat și abuzat ca să mărturisească o crimă pe care nu a comis-o. El a vorbit despre o ”mare injustiție” și despre cum toată viața a visat să-și facă mama fericită, participând la concursurile internaționale de lupte.
Inclusiv preşedintele american Donald Trump a cerut Iranului să nu-l execute pe sportiv, însă niciun apel nu a fosbt ascultat.
A fost aproape sufocat cu o pungă pe cap
Afkaria fost condamnat la sentința capitală pentru că l-ar fi omorât pe Hassan Turkman, agentul de pază al unei companii producătoare de apă, deținută de Guvernul din Iran.
Totul s-ar fi petrecut în august 2018, la Shiraz, în timpul unor proteste la adresa autorităților din țară, acuzate de situația economică precară a cetățenilor.
În septembrie 2019, într-o scrisoare scrisă de mână, sportivul a detaliat abuzurile la care a fost supus.
El a explicat că, în cele două centre de detenție în care a stat, a fost lovit cu bastonul în picioare, mâini și abdomen.
De asemenea, el a povestit cum i-a fost turnat alcool în nas și a fost aproape sufocat cu o pungă pe cap, pentru a-i forța mărturisirea crimei. Mărturie pe care, în cele din urmă, a făcut-o.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sportivul iranian Navid Afkari Sangari (27 de ani), campion național la lupte și participant la competiții internaționale majore, a fost executat sâmbătă dimineața, prin spânzurare, în închisoarea Adel-Abad din Shiraz, orașul în care s-a născut.
Afkari a fost găsit vinovat de un tribunal revoluționar din Teheran pentru că ar fi ucis un funcţionar în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2018. De fapt, condamnarea i-a venit din partea Guvernului Republicii Islamice, pentru că justiția din Iran este subordonată politic.
Wikipedia notează că Navid Afkari „a fost condamnat la moarte de Guvernul Republicii Islamice Iran pentru o presupusă crimă care a avut loc în timpul protestelor din 2018”.
Navid (27 de ani) avea doi frați: Vahid (35 de ani) și Habib (29 de ani). Și ei au participat la protestele anti-guvernamentale, iar ulterior au primit pedepse grele, pentru complicitate la omor, în cazul fratelui lor.
Pedepsele celor 3 frați:
Navid – două condamnări la moarte + 6 ani și 6 luni de închisoare + 74 de lovituri de bici;
Vahid – 54 de ani și 6 luni de închisoare + 74 de lovituri de bici;
Habib – 27 de ani și 3 luni de închisoare + 74 de lovituri de bici.
Navid Afkari, încadrat de frații săi Vahid și Habib
Rugămintea lui Trump a fost ignorată
Navid a fost executat în primele ore ale dimineții din 12 septembrie 2020, în închisoarea Adel-Abad din Shiraz. Șochează graba cu care a fost organizată execuția. De regulă, condamnaților la moarte li se acordă un răgaz de câteva luni sau chiar un an, pentru a evita executarea unui eventual nevinovat, în urma unei erori judiciare. În acest timp, pot să apară probe și martori noi, care să dea totul peste cap.
Și în cazul lui Navid Afkari se ştia despre o amânare de 6 luni a punerii în aplicare a sentinţei. Totuși, fostul sportiv a fost executat la numai 10 zile de la pronunțarea deciziei.
În sprijinul lui Navid Afkari au sărit multe personalități politice și sportive din lumea întreagă. Însuși președintele SUA, Donald Trump, a scris vineri, 4 septembrie, pe Twitter:
„Am auzit că Iranul vrea să execute un mare și popular star de lupte, Navid Afkari, în vârstă de 27 de ani, al cărui singur act a fost o demonstrație anti-guvernamentală pe stradă. Oamenii protestau împotriva «agravării situației economice și a inflației». Aș aprecia foarte mult dacă liderii Iranului ar salva viața acestui tânăr și nu l-ai executa. Mulțumesc!”
„Am lovit de două ori: o dată şi apoi încă o dată”
Televiziunea de stat de la Teheran a prezentat imagini cu Navid Afkari recunoscându-și crima de la protestul din 2018. „Am lovit de două ori: o dată şi apoi încă o dată”, spune sportivul pe caseta video, în cadrul unui interogatoriu în cursul anchetei. Este mărturia pe baza căreia a fost pronunțată condamnarea.
În timp ce spune aceste cuvinte, Navid Afkari face un gest de înjunghiere, în timpul unei reconstituiri a uciderii lui Hassan Turkman, agentul de pază al unei companii producătoare de apă.
Aceasta este povestea oficială a crimei din Shiraz, variantă difuzată de televiziunea de stat iraniană.
Familia şi avocaţii lui Navid Afkari susţin însă că mărturia sportivului a fost smulsă prin tortură. „Nu există vreo imagine cu momentul crimei”, a punctat Hassan Younesi, avocatul lui Afkari, pe Twitter.
Însuși sportivul a precizat, în imagini care au circulat pe rețelele de socializare, că a fost forțat prin tortură să semneze documentele în care se autoincrimina.
Televiziunea de stat iraniană difuzează deseori presupuse confesiuni ale suspecților în cazurile politice. Multe dintre ele se dovedesc a fi fost făcute sub tortură.
Federația Internațională pentru Drepturile Omului și Justice for Iran (care are sediul la Londra) au precizat, într-un raport prezentat în iunie 2020, că televiziunea iraniană a difuzat peste 355 de confesiuni obținute prin tortură, în ultimul deceniu. Oficialii iranieni resping acuzațiile.
Marile proteste din Iran, 2018
Lumea sportului a cerut clemenţă pentru Navid Afkari
”Salvaţi-l pe Navid Afkari’! Familia luptelor şi comunitatea sportului mondial sunt alături de el. Vom lupta împreună pentru a li se face dreptate lui şi familiei sale”, a transmis pe Instagram, la începutul săptămânii, triplul campion mondial german Frank Staebler.
Fosta campioană mondială Aline Rotter-Focken a scris şi ea în reţelele de socializare: „Comunitatea luptelor are responsabilitatea de a vorbi. Vă rog, salvaţi-l pe Navid!”.
Zadarnic. Curtea Supremă din Iran a menținut două pedepse cu moartea în cazul lui Afkari, condamnat pentru înjunghierea mortală a agentului de pază și pentru alte fapte.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Compozitorul iranian Mehdi Rajabian a fost arestat și urmează să fie judecat sub acuzația că încurajează prostituția, după ce a inclus voci feminine în piesele sale și o dansatoare într-un videoclip. În Iran, republică islamică unde liderii religioși musulmani fac legea, femeile au numeroase interdicții. Printre acestea se găsește și prevederea că femeile pot solicita să cânte solo sau în cor, dar numai pentru publicul feminin și numai cu aprobarea imamilor. Acest permis le este acordat foarte rar.
Rajabian, în vârstă de 30 de ani, a explicat pentru BBC că a fost chemat la poliție pe 10 august, arestat două săptămâni și trimis în fața tribunalului. “Acest regim vrea să îmi înăbușe vocea. Dacă fac muzică, îmi vor elimina cauțiunea. Trebuie să aștept ziua judecății”, a spus compozitorul.
În piesele sale de pe ultimul album, Rajabian a inclus voci feminine, iar într-un videoclip apare dansatoarea Helia Bandeh. Judecătorul i-a spus muzicianului că “încurajezi prostituția”. Rajabian a mai avut și în trecut probleme cu autoritățile din Iran tot din cauza muzicii pe care a compus-o.
Mehdi Rajabian are probleme cu justiția musulmană pentru că se încăpățânează să includă femei în cântecele sale
Cum a rezolvat liderul musulman Khomeini “problema drepturilor femeilor” în Iran
Foștii șahi ai Iranului au inițiat o puternică occidentalizare a țării în anii ’70 ai secolului trecut, între reforme fiind și aceea de a acorda drepturi și libertăți femeilor. Populația a fost nemulțumită și ultimul șah a fost alungat în urma unei revoluții în 1979, în locul său venind la putere ayatollahul Ruhollah Musavi Khomeini – un lider religios dur și conservator, care cât stătuse în exil, în Occident, înșelase opinia publică din vest prezentându-se ca un reformator luminat și moderat.
La mitingurile uriașe de protest care au dus la alungarea șahului Mohammad Reza Șah Pahlavi participaseră și sute de mii de femei. Dar, după preluarea puterii de către Khomeini, care își baza forța pe Gărzile Revoluționare (“Verzi”) – grupări paramilitare alcătuite din fanatici religioși –, primele decrete au vizat instituirea legilor islamice în întregul Iran. Femeile au fost deposedate de toate drepturile pe care le căpătaseră în ultimele decenii.
În fața acestei situații, la Teheran s-a organizat o nouă mare manifestație, unde au participat mai ales femei, care își cereau drepturile înapoi. Khomeini a răspuns în forță: a scos mitralierele în stradă și făcut masacru, punând punct discuțiilor despre democrație în Republica Islamică Iran.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Realitățile pandemiei de coronavirus contrazic încă un mit care ajunsese să fie acceptat chiar de oameni cu pretenții: „dictaturile gestionează mai bine crizele decât democrațiile”. Adevărul este că prima dictatură a lumii, China, este responsabilă de “explozia” pandemiei, prin gestionarea proastă a situației. Cel de-al doilea mare stat dictatorial de pe glob, Rusia, a ajuns pe locul 2 în lume ca număr de infecții. Alte două regimuri autocratice, Turcia și Iran, sunt între primele 10 cele mai afectate țări.
În cele din urmă, și sloganul de mai sus se dovedește doar o altă găselniță de propagandă. Teoria stă în picioare până când apare, într-adevăr, criza majoră invocată.
Cum „a gestionat mai bine China decât democrațiile” criza Covid-19: epidemia a fost ținută secretă săptămâni la rând. S-a pierdut astfel momentul când putea fi stopată
Marile dictaturi ale lumii sunt între cele mai afectate țări din cauza epidemiei. Nu există niciun argument care să susțină teza unei eficiențe superioare democrațiilor
Situația e simplă: pandemia de coronavirus a “explodat” în orașul Wuhan, din provincia Hubei, China. Guvernul comunist este acuzat chiar la nivel guvernamental de alte state că a gestionat catastrofal situația, încercând mai întâi să ascundă epidemia. S-au pierdut săptămâni prețioase și multe vieți ale oamenilor din Wuhan neștiutori, care se infectau pentru că autoritățile nu le spuneau despre pericol.
China pretinde azi că a stăpânit virusul și, de săptămâni bune, raportează câte 2-3 cazuri pe zi. Conform statisticilor oficiale, s-au consemnat 82.967 de infecții și 4.634 decese. Miercuri, 20 mai, s-au raportat doar doi infectați în țara cu 1,4 miliarde de locuitori. În timp ce la Organizația Mondială a Sănătății anunță că totul e bine, autoritățile chineze au decis zilele trecute intrarea în carantină a unor localități cu milioane de locuitori. China e și azi țara care refuză să comunice numărul de teste efectuate. Așa ceva nu se mai întâlnește decât la câteva alte state: Algeria, Camerun, Tadjikistan, Congo și Somalia.
Rusia a ajuns pe locul 2 în lume la numărul de cazuri. Medicii care s-au plâns de condițiile în care luptă cu virusul au căzut de la etaj
Rusia, un alt stat autoritarist mult-lăudat de adepții regimurilor forte, se dovedește, ca și China, contraexemplul perfect al axiomei “dictaturile reacționează mai bine la criză decât democrațiile”.
Rusia este azi pe locul doi în lume la numărul de infecții cu noul coronavirus. Nu mai puțin de 317.554 de cazuri au fost deja confirmate.
Țara lui Putin face notă discordantă cu Estul Europei, unde “democrații fragile” precum cele din Polonia, România, Bulgaria sau Slovacia au reușit să țină sub control epidemia.
Numai în ultimele 24 de ore în Rusia s-au raportat 8.849 de cazuri noi. Autoritățile au raportat până acum 3.099 de morți, dar cifra este chestionabilă.
Câțiva doctori care criticat regimul, plângându-se că sunt lăsați de stat să lupte cu mâinile goale împotriva virusului, și-au pierdut viața în accidente neobișnuite, căzând pe fereastră. Ruși obișnuiți au filmat cozi kilometrice de ambulanțe care așteptau să intre în spitalele rusești.
Turcia lui Erdogan s-a ocupat de imagine în timp ce a ajuns pe locul 9 în lume la numărul de cazuri. Iranul trăiește un coșmar perpetuu
Turcia sultanului Erdogan este pe locul 9 în lume la numărul de cazuri de coronavirus, cu 152.587 de oameni confirmați ca fiind infectați. Până acum, există 4.222 de victime.
În această criză, Erdogan – la fel ca Putin – a jucat inteligent cartea propagandei, iar Turcia a făcut diverse gesturi publice popularizate intens. A făcut donații de echipament și a oferit ajutor. Iranul este cel de-al patrulea stat autoritarist important al lumii – și pe locul 10 în clasamentul infecțiilor cu coronavirus. Dictatura teocratică de la Teheran a fost lovită cumplit. Practic, după China, Iranul este a doua țară în care a izbucnit epidemia. S-au înregistrat, în mod oficial, 129.341 de cazuri confirmate și 7.249 de morți.
Veștile de acolo, venite astă-iarnă, când în restul lumii încă nu ajunsese virusul, erau incredibile. S-au infectat zeci de parlamentari, membri ai guvernului și ayatollahi, unii dintre aceștia decedând din cauza bolii.
În același timp, Iranul este și un caz atipic, pentru că această țară pare pur și simplu incapabilă să iasă din epidemie, deși au trecut trei luni de la izbucnirea ei. Miercuri, 20 mai, au fost 2.346 de cazuri noi. Situația s-a agravat la sfârșitul lunii februarie, când numărul de noi infectați pe zi a început să crească vertiginos. Un prim vârf al epidemiei s-a atins pe 30 martie, când au fost raportate 3.186 de cazuri noi.
Apoi, trendul s-a inversat și se părea că Iranul a depășit momentul greu. Pe 2 mai s-au înregistrat “doar” 802 cazuri, minim nemaiatins din 9 martie (adică de aproape două luni). După asta, în mod surprinzător, epidemia și-a luat din nou avânt. Numărul de cazuri a început iar să crească și acum nimeni nu știe încotro va evolua situația.
Ar mai fi, desigur, Coreea de Nord. Dar dincolo de granițele acestui stat nimeni nu știe ce se întâmplă cu adevărat. Din când în când, mai apar zvonuri. Acel popor, blestemat să trăiască în cea mai rea dintre distopiile imaginate vreodată, își trăiește drama departe de ochii umanității, dar atent vegheat de cei ai regimului comunist. România a trăit, cândva, o formă a acelei nebunii, și încă mai suferă de pe urma sechelelor, cu oameni – destui chiar în funcții – preocupați nu să evite nenorocirile, ci să nu se afle de ele.
Concluzia: regimurile dictatoriale arată bine doar pe hârtie. Nu sunt mai eficiente, dar mint mai bine
Concluzia celor de mai sus confirmă – deloc surprinzător – teoria. Singurul capitol la care se descurcă mai bine regimurile dictatoriale și cele opresive este propaganda.
Așa s-a întâmplat mereu – Italia lui Mussolini, Germania lui Hitler, Uniunea Sovietică a lui Stalin au fost idealizate, simpatizate, susținute de oameni atât timp cât au reușit să țină secret ce se petrecea în realitate acolo. China și Rusia de azi se pricep să-și proiecteze în exterior umbra puterii, aparența de eficiență, ordine, disciplină, ideea de “siguranță a cetățeanului”.
Periodic, realitatea vine să bage în criză această imagine prefabricată cu atâtea eforturi.
Să nu uităm: precedenta criză majoră a omenirii a plecat tot de la gestionarea dezastruoasă a situației într-o dictatură.
În noaptea de vineri, 25, spre sâmbătă, 26 aprilie 1986, la Cernobâl, presați de conducerea Partidului să raporteze că și-au îndeplinit ordinele, specialiștii de la o centrală nucleară sovietică au nesocotit semnele de pericol și au continuat niște teste care eșuaseră și în zilele precedente.
Nu știau că rapoartele alarmante privind pericolele tehnologiei folosite fuseseră secretizate de KGB. Reactorul numărul 4 a explodat, producând cea mai mare catastrofă din istoria umanității.
Nici azi nu știm câți oameni au murit, ca urmare a exploziei, atât în mod direct – dintre „lichidatorii” expuși de autorități, pentru că n-au fost avertizați și nici echipați corespunzător –, cât și indirect, din cauza bolilor provocate de radiații.
Organizația Mondială a Sănătății estima în august 1986, la 4 luni după dezastru, că s-au înregistrat 4.000 de morți. Creșterea ulterioară a incidenței bolilor fatale, atât printre adulți, cât și printre copii, la nivelul întregii Europe, a fost pusă în legătură directă cu ce s-a întâmplat în cea mai neagră zi din istoria omenirii.
Inițial, după ce a încercat să ascundă dezastrul, regimul comunist a recunoscut 2 (două) victime la Cernobâl. Ulterior, cifra oficială a fost stabilită la 31.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Covid-19, virusul care a speriat planeta, face ravagii în patru țări cu populație mare: trei asiatice (China, Iran, Coreea de Sud) și una europeană (Italia). Noul virus a „lovit” și personaje politice de rang înalt.
Numărul oficial al cazurilor de coronavirus la nivel mondial a ajuns, sâmbătă, la 102.188, fiind înregistrate 3.491 de decese. Peste 57.000 de pacienți au fost declarați vindecați, conform centralizării făcute pe platforma Arcgis de Universitatea Johns Hopkins din Baltimore (Maryland, SUA).
Teribilul virus nu a ocolit personalități de rang înalt, de la parlamentari la șefi de partid. O deputată din Iran a murit.
IRAN. O femeie-parlamentar din Iran, conservatoarea Fatemeh Rahbar (56 de ani), a murit vineri din cauza Covid-19. Printre cele 124 de persoane răpuse de virus în Iran se numără și un alt politician: Mohammad Mirmohammadi (71 de ani), membru al Consiliului guvernamental (care are atribuții în verificarea candidaților). În plus, ministrul Sănătății, Iraj Harirchi, și un alt membru al Parlamentului, Mahmoud Sadeghi, au spus că sunt infectați cu noul virus. Pe 2 martie, Abdul Reza Misri, vicepreşedintele Parlamentului din Iran, a anunțat că 23 dintre cei 290 de parlamentari iranieni, adică 8%, au fost testaţi pozitiv pentru noul coronavirus. O previziune sumbră a făcut doctorul Masoud Mardani, specialist în boli infecțioase și membru al Comitetului Național pentru Gripă: până la sfârșitul lunii martie, 30-40% din populația Teheranului va fi infectată cu coronavirus. Iar capitala Iranului are aproape 9 milioane de locuitori (15 milioane întreaga zonă metropolitană). Potrivit raportărilor oficiale de vineri, în Iran au fost înregistrați 124 de morți și 4.747 de infectați, dar există bănuieli că numărul real este mult mai mare.
ITALIA.Nicola Zingaretti (54 de ani), liderul Partidul Democrat din Italia (aflat la guvernare) și fost europarlamentar în perioada 2004-2009, a anunțat că este infectat cu coronavirus. „Sunt bine, voi sta acasă în următoarele zile”, a anunțat el.
FRANȚA. Există trei cazuri de contaminare cu coronavirus în Adunarea Naţională: doi parlamentari (Jean-Luc Reitzer și „o deputată internată în prezent în spital” al cărei nume nu a fost dezvăluit deocamdată) și un lucrător la un snack-bar din sediul Adunării Naţionale. Reitzer, deputat de Haut-Rhin (nord-est), „se află în continuare la terapie intensivă, dar starea lui este stabilă”, au declarat sâmbătă persoane din anturajul său. Alți 5 deputaţi sunt testați, fiind suspecți de coronavirus.
EUROPA. Un funcţionar al Agenţiei Europene de Apărare (EDA) – o agenţie a Uniunii Europene, cu sediul la Bruxelles – a fost testat pozitiv pentru coronavirus, după ce s-a întors dintr-o misiune în Italia. „Am primit confirmarea acestui caz. Funcţionarul s-a întors din Italia pe 23 februarie”, a precizat la rândul său o purtătoare de cuvânt a EDA, Elisabeth Schoeffmann. Reuniunile de la sediul EDA din Bruxelles au fost anulate până pe 13 martie.
În atenția lui Dragnea: virusul a ajuns și în Maldive!
O veste proastă pentru amatorii de turism în paradisuri exotice: coronavirusul a ajuns și în Insulele Maldive. Un oficial guvernamental a confirmat primele două cazuri depistate în arhipelagul din Oceanul Indian.
Cele două persoane infectate sunt angajați ai unui complex turistic. Ele ar fi contractat virusul de la un turist italian care, revenit în țara sa, a fost testat cu rezultat pozitiv (adică infectat).
Ambele persoane din Maldive manifestă simptome, dar sunt în stare stabilă, într-un centru de carantină din capitala țării, Malé.
În Maldive și-a făcut concediul Liviu Dragnea în ianuarie 2019 – ultima sa vacanță exotică înainte de a intra în pușcărie.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Primul demnitar care cade victimă noului virus este Mohammad Ali Ramazani Dastak (56 de ani), un parlamentar din Iran. Acesta a murit sâmbătă, anunță The Independent, citând agenția de presă iraniană de stat.
Iranul se confruntă cu o creștere accelerată a cazurilor de persoane infectate cu coronavirus.
Mohammad Ali Ramazani Dastak a fost ales săptămâna trecută deputat pentru regiunea Astana Ashrafieh. El a fost testat pozitiv cu noul virus în urmă cu câteva zile.
Parlamentarul a murit sâmbătă dimineață, după ce a fost transportat la spital cu o stare gripală accentuată. El avea și urmele cicatrizate ale rănilor suferite în războiul dintre Iran și Irak (1980-1988), transmite Agenția de Presă a Studenților din Iran.
Până în acest moment, conform bilanțului oficial, în Republica Islamică Iran s-au înregistrat 43 de morți și 593 de cazuri confirmate de coronavirus.
Există însă mari bănuieli că Guvernul, nepregătit pentru a face față crizei, ascunde gravitatea epidemiei de coronavirus. Potrivit surselor BBC Persia, ar exista 210 de decese în spitalele din întreaga țară, majoritatea în Teheran, notează Digi 24. Bilanțul ar fi, astfel, de aproape 5 ori mai mare decât cifrele anunțate oficial, vineri, de ministrul iranian al Sănătății.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În data de 8 ianuarie 2020, un Boeing 737-800, aparținând liniilor aeriene ucrainene, a fost doborât de o rachetă iraniană. La bord erau 176 de pasageri și 9 membri ai echipajului.
VIDEO. Unde a fost lovit de rachetă avionul ucrainean și cum s-a prăbușit.
Avionul a fost doborât în contextul reacției armatei iraniene la eliminarea de către SUA, la ordinul lui Donald Trump, a generalului Quasemi Soleimani, conducătorul Armatei Islamice Iraniene, considerat responsabil pentru mai multe atentate teroriste.
Autoritățile iraniene au încercat să ascundă gafa criminală, dar după 48 de ore, agențiile de informații occidentale strânseseră suficiente date ca să știe că responsabilitatea erorii aparține armatei iraniene.
Avionul a decolat la ora 06.12, ora Teheranului, afară fiind întuneric. la bord se aflau foarte mulți cetățeni canadieni de origine iraniană care se întorceau acasă din vacanța de iarnă.
Aparatul de zbor a fost doborât la patru ore de la declanșarea unui atac al artileriei iraniene asupra unor unități militare americane din Irak ca răzbunare pentru uciderea generalului Soleimani.
În acest moment, Canada și Ucraina au deschis anchete pentru a descoperi cine sunt responsabilii pentru această tragedie. Cercetarea penală e în curs.
Printr-o simulare pe computer au fost reproduse decolarea, zborul, impactul rachetei și prăbușirea avionului. Astfel de reconstituiri sunt folosite și de anchetatori pentru a stabili exact desfășurarea tragicului eveniment.
Autoritățile iraniene au recunoscut oficial doborârea avionului ucrainean abia în data de 11 ianuarie, la trei zile de la producerea accidentului. Un general al armatei revoluționare și-a asumat întreaga responsabilitate.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Avionul a decolat la ora 06.12 (ora Teheranului). Afară era întuneric. Pasagerii au început să urce în avion cu 30 de minute înainte. Asistenții de zbor zâmbeau și i-au ajutat pe aceștia să-și găsească locurile. Pe culoar era înghesuială, fiecare încercând să-și plaseze bagajul de mână în compartimentul din partea de sus a cabinei.
Avionul era plin. Multe familii cu copii se întorceau în Canda după ce fuseseră să-și viziteze rudele în vacanța de iarnă a copiilor.
Zborul până la Kiev, Ucraina, era programat să dureze puțin peste 4 ore.
Cei 9 asistenți și asistente de zbor din Ucraina au început demonstrația de aplicare a măsurilor de urgență în cazul unei situații neprevăzute.
Conform experților, înainte de decolare mai mulți pasageri au emoții chiar dacă zboară frecvent cu avionul.
“Anxietatea de zbor e extrem de frecventă și apare dintr-o sumedenie de motive, dar cea mai comună cauză e teama de prăbușire”, se arată într-un articol din Quartz.com. Dar niciun pasager nu-și putea imagina iadul care va urma.
VIDEO. Cine sunt cei 11 membri ai echipajului de pe aeronava ucraineană?
După ce au terminat prezentarea măsurilor de siguranță, asistenții de zbor s-au dus și ei la locurile lor, s-au așezat și au așteptat. Avionul a început să ruleze pe pistă. Era întuneric.
Mulți dintre pasageri se gândeau la acest zbor ca la o nouă evadare. Știau că situația devenise extrem de tensionată în ultimele trei zile. Generalul Soleimani, liderul Gărzii Revoluționare, fusese ucis de o dronă americană la comanda președintelui Donald Trump. Plecarea din Iran era o bucurie, o ușurare. Mai aveau puțin și erau salvați.
Nimeni nu știa că în acel moment, armata iraniană era în alertă maximă. Mai multe rachete de croazieră fuseseră lansate pentru a lovi baze militare americane din Irak. Teheranul era la mare distanță de teatrul de operațiuni și nimic nu ar fi trebuit să se întâmple, dar la sol era stare de război.
Căpitanul aeronavei a dat semnalul de decolare, aeronava Boeing 737-800 rula cu viteză pe pistă. S-a desprins fără incidente de sol și a început să ia înălțime.
Aeronava a fost lovită după numai două minute. Procedura de decolare nu se încheiase, pasagerii aveau centurile de siguranță puse.
Conform ultimelor informații, racheta trasă de la sol a lovit avionul în puntea inferioară, partea din față, în zona cabinei piloților.
Avionul a fost decapitat, piloții au murit primii. Curba spre dreapta făcută de avion a reprezentat un efect al impactului. Un al doilea proiectil a lovit avionul în partea stângă, în zona motorului. Trecuseră două minute de la decolare.
Cel mai probabil, pasagerii au simțit șocul, dar nu au avut prea mult timp pentru a realiza ce se întâmplă.
Un grup de militari neinstruiți și îndoctrinați cu ură au luat decizia de a lansa rachete, crezând că avionul este o amenințare americană. Au provocat o tragedie care a creat și mai multă tensiune în Iran și o mare umilință pentru dictatura religioasă din țară.
Avionul a fost în derivă câteva minute până s-a prăbușit, dar nimeni nu știe dacă la bord mai erau supraviețuitori.
Dacă mai erau, aceștia au realizat că se apropie sfârșitul și că sunt victime într-un război care nu e al lor.
Declarația inițială a militarilor iranieni a susținut că doborârea avionului s-a datorat „erorii umane” după ce aeronava a zburat aproape de o “zonă sensibilă”, aparținând Corpului Gărzilor Revoluționare din Iran.
Câteva ore mai târziu, șeful unității care a lansat racheta, comandantul aerospațial al Gărzilor Revoluționare Amir Ali Hajizadeh le-a spus jurnaliștilor că aeronava a fost doborâtă de o rachetă cu rază scurtă de acțiune care a explodat lângă ea.
Operatorul iranian a confundat Boeing-ul cu o „rachetă de croazieră”. Au încercat să comunice cu acesta și au așteptat 10 secunde pentru un răspuns înainte de a decide să deschidă focul, a spus generalul.
El a adăugat că a fost făcută o cerere pentru a se interzice zborurile în zonă înainte de incident, dar aceasta a fost respinsă. Motivele acestei respingeri au rămas neclare.
De fapt, se pare că atacurile iraniene asupra bazelor americane nu au afectat operațiunile de pe Aeroportul Internațional Imam Khomeini. Zborul PS752 a fost al nouălea care a decolat după lansarea atacurilor, potrivit Flightradar 24.
La trei zile după ce și-a părăsit țara pentru a se stabili în Europa, „Nadia Comănesci a Iranului” a redactat o scrisoare emoționantă, pe care a postat-o pe contul său de Twitter. Admirabila sportivă este necruțătoare cu tiranii care stăpânesc Iranul și duioasă cu bieții ei compatrioți.
Kimia Alizadeh (21 de ani) a devenit un simbol al libertății pentru iranieni. Este singura femeie din istoria țării sale care a câștigat o medalie olimpică. În 2016, la Rio de Janeiro, la numai 17 ani, a luat bronzul la taekwondo. În noaptea de 8 spre 9 ianuarie 2020, Kimia a zburat spre libertate: a părăsit Iranul pentru a se stabili în Olanda.
Hotărârea sportivei vine pe fondul ultimelor evenimente din Iran, culminând cu doborârea de către Teheran a aeronavei Boeing 737-800 ce aparținea companiei Ukrainian International Airlines, catastrofă aviatică în urma căreia toate cele 176 de persoane aflate la bord (167 de pasageri și 9 membri ai echipajului) și-au pierdut viața.
„Nu vreau să steau la aceeași masă cu ipocrizia, minciunile, injustiția și lingușeala”, scrie Kimia Alizadeh, dând de pământ cu regimul teocratic de la Teheran.
După bronzul de la Rio de Janeiro, sportiva iraniană vizează o nouă medalie și în acest an, la Tokyo, unde este deja calificată. Ea nu vrea însă să participe sub steagul Iranului, soluția alternativă fiind participarea sub steagul neutru al olimpismului.
Scrisoarea Kimiei Alizadeh
„La revedere, poporul meu onest!
Condoleanţele mele, oameni buni, oameni care sunteţi mereu îndureraţi!
Voi cât mă cunoaşteţi? Doar văzându-mă la concursuri, la televizor sau în compania oficialilor regimului. Să-mi permiteţi acum să-mi arăt adevărata faţă, cea necenzurată!
Ei spun că nu voi ajunge nicăieri. Eu merg şi mai departe şi spun că nici înainte nu ajunsesem nicăieri. Eu, Kimia Alizadeh, n-am scris nici istorie, n-am fost nici vreo campioană şi nici portdrapel al vreunei delegaţii iraniene.
Eu sunt una dintre milioanele de iranience batjocorite, de care s-au folosit aşa cum şi-au dorit, în toţi aceşti ani. M-au dus pe unde au vrut ei. M-au îmbrăcat cum au vrut ei. Am repetat ce au vrut ei. S-au folosit de imaginea mea când au vrut ei. Când am câştigat câte o medalie, au spus că se datorează ţinutei islamice şi managementului lor. Eu n-am fost importantă pentru ei. Niciunul dintre noi nu suntem importanţi pentru ei. Noi suntem o unealtă în mâinile lor. Doar medaliile noastre contează, ca să le cumpere la preţul stabilit de ei şi să profite din punct de vedere politic de pe urma lor. Dar, în acelaşi timp, îţi şi spun, ca să te jignească: femeia trebuie să se întindă cât îi e plapuma!
Dar eu am picioarele foarte lungi, se lovesc de pereţii din jurul patului, când mă trezesc dimineaţa. Cum puteam să fiu marioneta pe care o voiau ei?
Acum, când am plecat, spun că m-am umilit singură. Domnule Saei (Hadi Saei, fost campion olimpic al Iranului la taekwondo – n.red.), eu am plecat ca să nu fiu ca dumneavoastră şi să nu merg pe drumul pe care aţi mers dumneavoastră. Eu, dacă mă comportam ca dumneavoastră, aş fi putut ajunge şi la bani, şi la putere, chiar mai mult ca dumneavoastră. Dar am întors spatele acestor avantaje. Eu sunt un om şi vreau să rămân un om.
După mintea voastră misogină, care dispreţuieşte femeia, aţi crezut că Kimia e o femeie şi nu poate să vorbească. Sufletul meu îndurerat nu poate tolera jocurile voastre murdare! Eu vreau să practic taekwondo şi să trăiesc în siguranţă, fericită şi curată. Altă dorinţă n-am pe această lume.
Dragii mei iranieni îndureraţi, eu n-am vrut să progresez într-un sistem ridicat pe minciună şi corupţie!
Nu m-a chemat nimeni în Europa şi nu mă aşteaptă nimeni aici cu masa pusă, într-o grădină de lux. Dar accept dificultatea de a trăi într-o ţară străină, pentru că n-am vrut să trăiesc în ipocrizie, minciună, nedreptate şi slugărnicie. Această decizie pe care am luat-o e una mai dificilă şi decât câştigarea aurului olimpic!
Dar, oriunde voi fi, voi fi copilul Iranului!
Mă bazez pe susţinerea voastră şi, în afară de încrederea voastră, nu vă cer altceva în acest drum dificil pe care am pornit.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Noi date furnizate de Comisia ucraineană, formată din 45 de experți, care investighează prăbușirea aeronavei Boeing 737-800 cu 167 de pasageri la bord (toți decedați, la fel ca și cei 9 membri ai echipajului), relevă în mod clar prezența fragmentelor de rachetă Tor în partea superioară a habitaclului.
Găurile produse de acest sistem de apărare antiaeriană de proveniență rusească au fost fotografiate, analizate la milimetru și îndosariate. Ulterior, ele vor fi comparate în amănunțime cu cele de pe avionul malayezian doborât de ruși în anul 2014, deasupra Ucrainei (zona Donbass, ocupată militar de Moscova).
„Experții comisiei ucrainene prezenți la Teheran au lucrat zi și noapte, sub lumina farurilor, au sortat fragmentele avionului care au fost aduse din sit. Toți membrii comisiei, fără excepție, lucrează în mod dezinteresat pentru a determina cauzele prăbușirii aeronavei cât mai curând posibil”, titrează site-ul censor.net.ua.
Ditamai găuroiul
„N-a fost nicio explozie sau foc în motoare, nici în zona aripilor. A lipsit partea inferioară a habitaclului”
Ce a constatat Comisia ucraineană după primele zile: „Cert este că nu au existat daune pentru majoritatea părților aeronavei. Nu a fost nicio explozie sau foc în motoare și nici în aripi. Este posibil ca avionul să fi căzut aproape intact. Spre deosebire de rămășițele din Boeing MN-17 (avionul malayezian doborât de ruși în 2014 – n. red.), aici nu au existat semne vizibile de prezență a unor elementele de luptă pe fuselaj și sau aripi. După ce am pus laolaltă toate fragmentele avionului pe care le-am avut la dispoziție, a devenit evident că lipsea partea inferioară a habitaclului”.
Conform DEX: habitaclu = locaș special al busolei pe o navă.
După 22 de ore, o descoperire capitală
În mormanul de fiare, adunate de pe o rază de câteva sute de metri, au fost identificate fragmente din partea superioară a cabinei. Trecuseră 22 de ore de când experții ucraineni lucrau non-stop la acest caz tragic. Cel mai tragic din istoria aviatică a Ucrainei.
„Pe un fragment din cabina de pilotaj, am găsit găuri în elementele dăunătoare ale focosului rachetei, care au străpuns armura. Pentru noi a fost un moment de cotitură”, au spus experții, citați de site-ul censor.net.ua.
Primele concluzii
1. Prima rachetă antiaeriană Tor a lovit căptușeala din partea inferioară a fuselajului, direct sub cabina de pilotaj.
2. O lovitură directă – și cabina s-a defectat din interior. S-a oprit instantaneu transponderul aeronavei, care oferea semnale despre zbor. Contactul turnului de control cu aeronava s-a pierdut imediat.
3. Este posibil ca și a doua rachetă să fi lovit fuselajul inferior.
Și un pașaport
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
