ziaristii.com

Etichetă: Guvernul Orban

  • Rafturi goale și alimente pe rație în Ungaria, după ce Guvernul Orban a ordonat plafonarea prețurilor. Oamenii au dreptul la un kilogram de lapte și unul de cartofi

    La 33 de ani după căderea regimului comunist, în Ungaria revin rațiile și penuria alimentară. Măsuri tipice perioadei de dinainte de 1989, prin care statul stabilește prețurile produselor, au avut aceleași efecte ca și atunci: rafturile s-au golit, iar oamenii au început să primească mâncare cu rația.

    Ungaria se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, iar măsurile luate de Guvernul Viktor Orban au agravat problemele. O încercare de a plafona prețul carburanților a dus la criză în benzinării, așa că în urmă cu câteva săptămâni Budapesta a renunțat la măsură pretinzând că din cauza Uniunii Europene, care a impus embargo petrolului rusesc, nu se poate aplica.

    Decizia de a reintroduce, după 33 de ani de la căderea comunismului, mercurialul la produsele alimentare a generat o nouă criză care amintește de acele timpuri. Rafturile magazinelor s-au golit. Retailerul Aldi a introdus rația – fiecare cumpărător are dreptul la maximum un kilogram de cartofi și un litru de lapte, scrie Bloomberg. Lanțurile de magazine Tesco, Lidl și Spar au recurs la măsuri similare.

    În general, însă, produsele de bază nu se mai găsesc decât sporadic. O pensionară pe nume Magdolna, în vârstă de 67 de ani care se afla într-un magazin Aldi, a declarat pentru Bloomberg: „Am venit aici pentru că vecinul meu mi-a spus că acum este lapte. De obicei, nu este şi nu am văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu cum voi putea găti de Crăciun“.
    Acum, în rafturile supermarketurilor din Ungaria se mai găsesc „la liber” doar produsele care nu au prețuri plafonate. Acestea sunt însă mult mai scumpe decât alimentele de bază. Spre exemplu, oamenii pot cumpăra zahăr pudră în loc de zahăr normal, dar și prețul e pe măsură, deci în final cumpărătorii ies în pierdere.

    Ungaria a fost lovită foarte puternic de inflație. Până la sfârșitul anului, Guvernul se așteaptă să ajungă la 25%. La alimente, prețurile au crescut cu 49% în noiembrie față de luna similară a anului trecut. Este mai mult decât dublu față de media UE.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „În realitate, frontiera noastră de vest e un șvaițer. Breșele din ea au crescut monstruos în 2022.“ Adevărul șocant despre imigrația ilegală prin România, într-o investigație „Captura”: Austria are dreptate!

    * Boicotacii. O campanie de tip AUR-ist în care s-au implicat și oameni serioși. Sau cum poți să faci rău convins fiind că faci bine

    * Restaurație totală: PSD-ista care vedea „coarnele diavolului” la protestele #Rezist, numită de Ciucă șefă la Directoratul Național de Securitate Cibernetică!

    * Jaf pe banii PNRR: nașa PSD-istului Alfred Simonis și verișoara ei câștigă contracte în serie, pentru „consultanță IT” de „digitalizare a instituțiilor”. 40 de contracte de peste 500.000 de euro doar în 2022!

    * VIDEO. Ministrul Daea jignește grav un ziarist, iar PSD și Ciucă îl țin în brațe pe grobian! „Nu prea e bine, la mărimea pe care o aveţi, să luaţi un kilogram de jumări. Vă ajunge 100 de grame” / „Nu vă fac gras, vă fac cum sunteți”

    * La Iași s-a ținut ședința prietenilor Rusiei. Lista „suveraniștilor” invitați: Piperea, Tucă, Nistorescu, Severin, Palada, Marga, Cerva, Lasca, Tudorel Toader, Iosefina Pascal, Capsali, Diplan etc.

    * Maia Sandu reduce la tăcere 6 RTV-uri dintr-un foc! Televiziunile mincinoase îl au în spate pe „Ghiță de Moldova”, infractorul fugar Ilan Șor

    * Redacția Sport a TVR produce un nou scandal: șeful delegației la Mondialul din Qatar, acuzat că făcea bișniță cu bilete!

    * Cea mai tare finală din istorie! Argentina – Franța 3-3, Messi – Mbappé 2-3, Argentina e triplă campioană mondială! Ștafeta Kempes – Maradona – Messi

    * Cele trei decizii eronate prin care, spun francezii, arbitrul polonez le-ar fi „furat” titlul mondial. „L’Equipe” i-a dat nota 2 lui Marciniak

  • Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, pus sub acuzare de DNA. Șpaga: tablă cutată și țeavă pătrată

    Costel Alexe, fostul ministru al Mediului în Guvernul Orban, acum președintele Consiliului Județean Iași, a fost pus oficial sub acuzare joi, de DNA, pentru luare de mită și instigare la delapidare. Parchetul anticorupție a emis un comunicat în care explică întreaga situație și dă detalii despre acuzațiile care i se aduc lui Costel Alexe.

    Politicianul este acuzat că, în perioada martie – aprilie 2020, pe când era ministru în exercițiu, a pretins direct, de la șeful unui combinat siderurgic, produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri din tablă) pentru a face niște lucruri care intrau oricum în fișa postului său. Costel Alexe a condiționat alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și monitorizarea “cu blândețe” a măsurilor luate de fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri.

    Comunicatul DNA

    „În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 4/VIII/3 din 4 ianuarie 2021, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale necesare pentru efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de ministru, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:

    – ALEXE COSTEL, la data faptelor exercitând funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și instigare la delapidare,
    – Persoană fizică având funcție de conducere în cadrul unei societăți comerciale cu activitate în siderurgie, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și delapidare.
    În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

    În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură).

    Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.

    Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă a ministrului.

    Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei și reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.

    Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziția persoanei din conducerea fabricii, suspect în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.

    Suspecților li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

    Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Guvernul blochează schema ticăloasă a PSD-istului Chiriță de la ANRE, eliminând haosul din piața de gaze. Clienții vor fi trecuți din oficiu la cea mai bună ofertă a furnizorului actual

    * Fostul ministru Costel Alexe, șeful CJ Iași, acuzat de DNA că a luat șpagă 22 de tone de tablă

    * Ion Cristoiu naște pui vii: cică Grigore Cartianu a criticat „Revelionul lui Garcea” ca să vină el șef la TVR!

  • „RECLĂDIM ROMÂNIA”. Planul-gigant al Guvernului Orban: peste 100 de miliarde de euro investiți în 10 ani. 3.400 km de autostradă și drumuri expres, 3.000 km de cale ferată

    Guvernul Orban lansează astăzi, în prezența președintelui Klaus Iohannis, Planul național de investiții și relansare economică „Reclădim România” – un plan uriaș, de peste 100 de miliarde de euro în 10 ani. 80% din bani ar urma să fie investiți în infrastructura de transport, sănătate, educație și energie.

    Peste 3.400 de kilometri de autostradă și drumuri expres, spitale regionale, zeci de spitale județene moderne, sute de spitale orășenești, peste 1.000 de unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine universitare. Așa promite Guvernul Orban să arate România în următorii 10 ani.

    Planul de relansare prevede și măsuri de sprijin pentru domeniile afectate de criza coronavirusului: granturi pentru IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă.

    Banii ar urma să vină atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Uniunea Europeană a promis României:

    • 33 de miliarde de euro prin planul de relansare al Comisiei Europene
    • 80 de miliarde de euro, prin alocările bugetare în perioada 2021-2027 (deja aprobate).

    De altfel, termenele prevăzute în megaplanul Guvernului se întind pe această perioadă de 7 ani, cu perspectivă până în 2030.

    AICI, INTEGRAL: „Reclădim România” – Planul național de investiții și relansare economică

    Documentul precizează: „Criza sanitară şi economică provocată de pandemia globală cu COVID-19 a arătat vulnerabilităţile României. (…) Modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creştere economică, axat pe: stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton şi a competitivităţii companiilor româneşti, investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice, pregătirea economiei pentru noua revoluţie tehnologică, tranziţia către o economie durabilă”.

    Conform Planului, „obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern este realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, la paritatea de cumpărare standard, să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”.

    Planul elaborat de Guvernul Orban pune accent pe infrastructură: de transport (rutieră, feroviară, aeriană și navală), energetică, de sănătate, pentru educaţie, agricolă și de irigații, sportivă, dezvoltare locală și investiții de mediu.

    Planul de relansare economică propus de Guvern

    (20 de domenii prioritare)

    1. Granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru și investiții – 1,034 miliarde euro

    • Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi
    • Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19
    • Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri
    • Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor.

    2. Programe de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor 1,13 miliarde euro

    • Granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operațional Regional – Axa 2.1
    • Granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operațional Regional – Axa 2.2
    • Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțarea investițiilor mari în creșterea productivității prin Programul Operațional Regional.

    3. Granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor – 330 milioane euro

    • Granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative
    • Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor
    • Star-Tech Innovation (Noul program Start-Up)
    • Finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri.

    4. Sprijin pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare – 368 milioane euro

    • Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole
    • Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații
    • Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural
    • Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat.

    5. Programe de finanțare pentru investiții noi și pentru relocarea companiilor în România – 1,47 miliarde euro

    • Schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield)
    • Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională.

    6. Programe de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții – 4,88 miliarde euro

    • Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru și investiții pentru IMM-uri
    • Garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții.

    7. Programe de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor – 1,16 miliarde euro

    • Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor)
    • Program de garantare a finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț
    • Program de garantare a leasing-ului de echipamente și utilaje.

    8. Instrumente de creștere a capitalizării companiilor și de finanțare a investițiilor

    • Măsuri de stimulare pentru creșterea capitalurilor proprii ale companiilor românești – Bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea capitalurilor proprii pozitive și/sau creșterea acestora pe o perioadă de timp.
    • Înființarea Fondului Român de Investiții (FRI) pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic – capitalizare inițială – 300 milioane euro
    • Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții.

    9. Măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice

    • Prelungirea indemnizației de șomaj tehnic – 180 milioane euro/lună
    • Stimularea reluării activităților economice și a ocupării – 791 milioane euro
    • Sprijin pentru program flexibil de muncă
    • Granturi pentru formarea profesională a angajaților – 31,8 milioane euro.

    10. Alte măsuri de sprijin pentru ocuparea forței de muncă

    • Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani și a românilor întorși din străinătate
    • Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență; Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.
    • Măsuri active pentru lucrătorii sezonieri și zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa și turismului
    • Protejarea angajaților prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru: Persoanele care au desfășurat activități ca zilieri în luna anterioară solicitării; Persoanele care desfășoară activități sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puțin 3 luni.
    • Locuri de muncă pentru tineri -Valoarea granturilor acordate pentru acțiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susținerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.
    • Stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă – Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

    11. Măsuri de protecție socială – 355 milioane euro

    • Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile: 1,18 mil. persoane. Buget alocat: 225 mil. euro.
    • Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro
    • Vouchere pentru elevi provin din familiile cu venituri mici, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

    12. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT (I) – 53,3 miliarde euro

    • Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.
    • Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020–2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.
    • Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020–2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro
    • Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate.

    13. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT (II) – 7,2 miliarde euro

    • Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente
    • Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud
    • Metrou Cluj Napoca – Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca
    • Naval: Investiții totale de 4,3 mld. euro – Modernizarea și extinderea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanța
    • Aerian: Investiții totale de 2,9 mld. euro – Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră.

    14. Infrastructură energetică – 12,48 miliarde euro

    • Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producția de energie la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale si electricitate.

    15. Infrastructură de sănătate – 5,35 miliarde euro

    • Construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021-2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro:
    • Programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei.

    16. Infrastructură pentru educație – 2,12 miliarde euro

    • Investiții în unități școlare programate în perioada 2021–2027: 2.488 de unități școlare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare; 375 de unități școlare vor beneficia de investiții pentru conformarea grupurilor sanitare
    • Programul Reforma Educației Timpurii: Finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal
    • Construire/modernizare campusuri școlare/ cămine studențești/centre universitare: construirea de 4o de campusuri și 30 de cămine studențești.

    17. Investiții dezvoltare locală – 8,2 miliarde euro

    • Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare:
    • Extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale:
    • Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale
    • Strategie de renovare, termoficare și reabilitare energetică a clădirilor și de reabilitare a clădirilor cu risc seismic
    • Locuințe pentru specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale
    • Reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural și sedii administrative.

    18. Infrastructura agricolă de irigații – 5 miliarde de euro

    • Reabilitarea infrastructurii de irigații
    • Construirea Canalului Siret-Bărăgan
    • Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj
    • Amenajări de combatere a eroziunii solului.

    19. Investiții de mediu (alocare 2020) – 688 milioane euro

    • Continuarea programelor Rabla și Rabla Plus.
    • Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice
    • Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități.
    • Lansarea programelor de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private în anul 2020
    • Implementarea programului de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei
    • Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor.

    20. Infrastructură sportivă – 4,3 miliarde euro

    Sport de performanță:

    • Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 de locuri
    • Construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei și 5 patinoare artificiale pentru competiții
    • Construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri.

    Sport de masă:

    • Construirea a 250 săli de sport școlare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive
    • Construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * A murit criminalul în serie care i-a dat foc fetei de 17 ani! S-a spânzurat cu tricoul în pușcărie, a decedat la spital

  • Guvernul Orban a smuls insula Belina și un braț al Dunării din ghearele „Clanului Dragnea-Teldrum” și le-a redat României

    Premierul Ludovic Orban a anunțat joi, în ședința de guvern, că insula Belina și brațul Pavel (ambele din sectorul teleormănean al Dunării) vor reveni în administrarea statului român, respectiv la Administrația Națională Apele Române, după aproape 7 ani de „rătăcire”.

    „Oh, Belina! Am o veste bună să vă dau: după o lungă perioadă în care insula Belina şi braţul Pavel au rătăcit prin mâinile prietenilor din Teleorman ai PSD şi ai lui Dragnea, azi insula Belina va reveni în administrarea statului”, a spus Ludovic Orban, în ședința cu miniștrii.

    „Astăzi se semnează procesul-verbal de preluare de către Apele Române, iar preluarea se va face fără contractele pe care le încheiase Consiliul Județean, prin beneficiarul Teldrum”, a adăugat premierul.

    Cele două obiective au fost trecute în domeniul public al județului Teleorman, în administrarea Consiliului Județean Teleorman, în noiembrie 2013, printr-o Hotărâre de Guvern emisă de Victor Ponta, „în vederea reabilitării și valorificării cadrului natural al zonei Dunării: insula Belina – brațul Pavel”.

    Ulterior, insula a fost închiriată de Consiliul Județean Teleorman (controlat de Liviu Dragnea prin interpuși) companiei-căpușă Teldrum (controlată de Liviu Dragnea prin acțiuni la purtător). Teldrum intenționa să construiască un paradis pentru bogați, cu localuri de lux și cazinouri. Dragnea imaginase acolo chiar un paradis fiscal.

    Insula Belina, aflată pe Dunăre, la graniţa judeţelor Olt şi Teleorman, în apropierea satului Seaca, este un paradis natural pe care Dragnea voia să-l transforme într-o perlă a imperiului său imobiliar.

    Pentru a scoate insula Belina și brațul Pavel din proprietatea statului și a le transfera la Consiliul Județean Teleorman, pe timpul Guvernului Ponta (în care Liviu Dragnea era ministrul Dezvoltării), a fost nevoie de mai multe falsuri la nivel guvernamental. Sevil Shhaideh (pe atunci, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării) este judecată pentru abuzurile din acest dosar, iar Rovana Plumb (pe atunci, ministrul Mediului) a scăpat de cercetarea penală, deocamdată, ascunzându-se în spatele imunității parlamentare.

    Printre grozăviile făcute de Plumb și Shhaideh s-a numărat și modificarea geografiei României, în sensul de a scoate – din hârtii – un braț al Dunării din albia inferioară a fluviului!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Gafă majoră a Guvernului Orban: cooptarea penalului Cumpănașu ca sfătuitor oficial al unui minister. În campania prezidențială, „Unchiul” înjura vârtos PNL, pe Iohannis și pe Orban

    Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), organizație condusă de Alexandru Cumpănașu, a fost desemnată de premierul Ludovic Orban drept membru într-un organism consultativ care va sfătui Ministerul Fondurilor Europene, în legătură cu realizarea și implementarea programelor din fonduri UE în viitorul buget al Uniunii Europene (perioada 2021-2027), anunță G4Media.ro.

    Organismul consultativ numit Comitetul pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri (CPMA) a fost creat prin decizia 223 din 27 aprilie 2020 a premierului. Din Comitet mai fac parte organizații recunoscute de mediul de business, precum:

    • Asociația Constructorilor de Automobile din România
    • Asociația Română a Băncilor
    • Camera de Comerț și Industrie a României
    • Coaliția pentru Dezvoltarea României
    • Consiliul Investitorilor Străini.

    De asemenea, în CPMA a fost cooptată și Academia Română. Așadar, ONG-ul lui Cumpănașu e partener de comitet consultativ guvernamental cu Academia Română!

    Noul organism, CPMA, va fi condus de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

    30.625 de euro pe lună, 367.500 pe an!

    Alexandru Cumpănașu (39 de ani) este un personaj total compromis. În ultimul deceniu, el a „sifonat” milioane de euro de la statul român sau în complicitate cu anumite instituții de stat. Celebră este schema prin care, în toamna anului 2018, a luat un milion de lei de la Ministerul Culturii pentru a produce trei broșurele jenante (copy-paste de pe internet) în cadrul Programului „Centenar”. Ministrul complice a fost George Ivașcu (PSD), din Guvernul Dăncilă.

    Două ONG-uri, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) și Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), au fost paravanele folosite de impostorul Cumpănașu pentru a jefui sălbatic bugetele unor instituții publice.

    Acesta s-a ales și cu un dosar penal, în decembrie 2019, la DNA Constanța, întrucât a mințit că are studii superioare și astfel a putut aplica pentru postul de expert în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice, în parteneriat cu SNSPA.

    DNA îl acuză pe Cumpănașu de fraudarea fondurilor europene.

    Unchiul adolescentei Alexandra Măceșanu (răpită, omorâtă și arsă în iulie 2019 de „monstrul din Caracal”, Gheorghe Dincă) a căpușat mai multe ministere, beneficiind mai ales de complicitatea câtorva miniștri de Interne, cu Gabriel Oprea în fruntea listei.

    Chiar și actualul ministru de Interne, Marcel Vela, a intrat în jocul lui Cumpănașu, primindu-l în ianuarie 2020 pentru a-i prelua o idee banală (înființarea unui Telefon Verde prin care elevii să poată sesiza, anonim, nereguli petrecute în școli).

    În campania prezidențială din octombrie-noiembrie 2020, în care a fost candidat, Alexandru Cumpănașu a avut o atitudine mizerabilă față de Klaus Iohannis, Ludovic Orban și PNL, umplându-i de calomnii.

    El a dezvoltat și tot felul de teorii conspiraționiste, ajungând să mintă în direct, la TV, că a găsit-o în viață pe Luiza Melencu, cealaltă victimă a monstrului Gheorghe Dincă. A fost perioada în care a colectat bani de la oameni și de la companii, sub pretextul că face investigații costisitoare în România și Italia, în căutarea celor două fete care, conform procurorilor DIICOT, erau moarte de mult.

    În lungile sale transmisii live din campanie, Cumpănașu a produs momente grotești, minciuni asortate cu urlete guturale și cu ochii dați peste cap. A înjurat vârtos, a plâns în direct, a amenințat, a spus rugăciuni, iar la RTV a simulat și un infarct.

    Alexandru Cumpănașu are o avere uriașă, inclusiv 7 case în București. În declarația de avere pe anul 2018, atât Cumpănașu, cât și soția sa guvernamentală (a cunoscut-o în Palatul Victoria) aveau câte patru salarii, plus multe ale venituri din drepturi de autor.

    Veniturile soților Cumpănașu, în 2018, au fost de 1.728.757 de lei, adică 367.500 de euro, ceea ce înseamnă o medie de 30.625 de euro pe lună! Din acești bani, 84% au provenit din zona bugetară, adică de la stat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Averea colosală a escrocului Cumpănașu. Anul trecut a câștigat 30.000 de euro pe lună, dintre care 84% din bani publici. Și-a cumpărat 6 case în 4 ani!

  • PSD-istul Orlando îi cere lui Orban să-l coopteze în Guvern, că aduce el „zeci de mii de ventilatoare”. Are o obsesie cu China

    Prestație stupidă a senatorului Eugen Orlando Teodorovici la Antena 3. Fost ministru al Finanțelor în guvernele PSD ale lui Liviu Dragnea, rusofilul Teodorovici reproșează Guvernului Orban că „n-a adus suficiente ventilatoare”, iar „din cauza lipsei ventilatoarelor din spitale mor oameni, mor români de-ai mei”.

    Reprezentantul PNL în emisiune, deputatul Daniel Fenechiu, i-a atras atenția că până acum n-a murit niciun om din lipsa ventilatoarelor, pentru că toți pacienții de la Terapie Intensivă, infectați cu Covid-19, au avut ventilatoare.

    „România n-a ajuns în situația de a avea o criză a ventilatoarelor. Guvernul Orban face eforturi să mai aducă ventilatoare pentru a se pregăti de vârful pandemiei, când vom avea mai mulți bolnavi, dar până acum n-a existat niciun român care să nu fie ventilat, în caz că a ajuns la Terapie Intensivă și a avut nevoie de ventilator”, a explicat deputatul liberal.

    Prins cu minciuna, Orlando Teodorovici a continuat să spună că Guvernul PNL nu vrea să aducă suficiente materiale de protecție și dispozitive medicale. El a insistat pe relația China: „Am vorbit cu ambasadoarea Chinei la București, China ne poate livra tot cea avem nevoie, dar nu vrea Orban să stea de vorbă cu chinezii. Nu-i place lui de China…”.

    Chiar și moderatoarea emisiunii, Ana-Maria Roman, i-a atras atenția că tocmai a venit un avion uriaș cu materiale din China, aduse de Unifarm, care operează în cadrul Ministerului Sănătății. Orlando a ținut-o însă pe a lui: în plină criză mondială a ventilatoarelor pentru Terapie Intensivă, toată lumea vrea să ne dea nouă, dar nu vrea Orban să le ia, pentru că Orban vrea să vadă români morți.

    Seria de aberații a fost încununată cu o propunere: „Uite, să mă ia Orban în echipa lui, să mă desemneze pe mine să mă ocup de asta, și vă garantez că aduc zeci de mii de ventilatoare! În două luni aduc tot ce trebuie în sistemul medical din România – și măști, și combinezoane, și mănuși, și ventilatoare… Vorbesc foarte serios! Aștept telefonul lui Orban! Dacă mă sună, îi rezolv problema în maximum două luni!”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Klaus Iohannis dă semnalul tăierilor bugetare: „Va fi nevoie de reevaluarea TUTUROR cheltuielilor care se fac din banul public”

    * VIDEO. Primar PSD arestat când lua „șpagă de pandemie”: cu mască pe figură și mănuși de protecție! S-a ferit de covid, dar l-a lovit flagrantul

  • Guvernul PNL versus haosul rețelelor PSD din sistemul de sănătate publică. Neputințele premierului Orban

    Demisia Ministrului Sănătății, dl. Victor Costache, în plină criză de pandemie reprezintă pentru guvernul național-liberal o înfrângere serioasă pe frontul luptei împotriva coronavirusului. Victoria aparține mafiei politice din sistemul de sănătate publică. Victimele suntem noi, cetățenii României.

    Criza guvernamentală – da, aceasta este descrierea corectă, oricât s-ar încerca „fardarea” situației – prin care trece tandemul Iohannis-Orban este mai puțin cauzată de erorile pe care le-ar fi comis fostul ministru în gestionarea situației medicale și mai mult provocată de neputințele premierului Ludovic Orban în destructurarea mafiei politice care virusează de ani de zile sistemul de sănătate publică din România.

    Lipsit de curajul (resursele?) de a accepta implementarea unor măsuri severe, inclusiv penale, împotriva managerilor de spitale și șefilor de DSP-uri care au provocat haos în sistem, Ludovic Orban găsește „acarul Păun” în persoana lui Victor Costache. Să-i reproșezi unui ministru obligat să lucreze în teritoriu cu echipele de management numite de PSD – așadar, cu protejații, cu amantalâcul și impostorii așezați în posturi călduțe de Partid – că spitalele nu au echipamente și că s-au prăbușit în haos, înseamnă să eviți, cu lașitate, cauzele reale ale situației.

    Principala cauză este lipsa de voință politică a Guvernului PNL de a distruge mafia organizată de PSD în absolut toate instituțiile publice guvernamentale. Ludovic Orban a tot amânat eliberarea din funcții a șefilor de direcții, agenții și ai altor entități publice guvernamentale din teritoriu. Fie că nu a avut resursele umane necesare în județe, fie că organizațiile PNL locale dezvoltaseră o coabitare reciproc avantajoasă cu PSD-ul, oricare au fost cauzele, Ludovic Orban a condus și conduce un guvern care este obligat să-și implementeze politicile publice cu oamenii numiți de PSD. Pur și simplu, vorbim de rețeta perfectă pentru un dezastru politic total.

    La acest moment, Guvernul Orban gestionează pandemia din România prin intermediul spitalelor și DSP-urilor controlate, în marea lor majoritate, de camarila PSD. Prin urmare, e greu de spus dacă prăbușirea sistemului de sănătate publică este efectul incompetenței manageriale a impostorilor numiți de PSD la conducerea sistemului sau, mai grav, al unor acte deliberate de sabotaj.

    O altă cauză este supraviețuirea USL-ului. Cum spuneam, încă există organizații teritoriale ale PNL care se complac într-o colaborarea imorală cu lideri PSD locali. Membri importanți ai organizațiilor PNL din teritoriu își porocură prosperitatea materială fie prin intermediul sinecurilor pe care le dețin în instituții publice controlate de PSD, fie prin contracte pe bani publici semnate între firmele acestora și administrația locală controlată de PSD. Prețul plătit este lipsa totală a oricărei opoziții la adresa politicilor adoptate de PSD în Consiliile Locale sau de administrație. Într-un astfel de context, reformarea sistemului este cel puțin dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

    Pandemia de cornavirus, care asediază națiunea noastră, impune premierului liberal Ludovic Orban să-și asume aplicarea unor măsuri severe.

    Suntem în stare de urgență. Porcăriile (sabotajele?) comise de managerii spitalelor publice, de șefii DSP-urilor sau ai oricărei instituții/direcții/agenții guvernamentale implicată în lupta împotriva pandemiei, trebuie sancționate imediat și sever, conform procedurilor penale. O demisie sau o demitere reprezintă prea puțin atunci când prin faptele tale ai provocat disfuncționalități grave în spitale ori, și mai grav, infectarea cu coronavirus a unor cadre medicale. Cei vinovați trebuie să răspundă penal, ca pentru o faptă penală comisă într-un stat aflat în stare de urgență. Acest deziderat trebuie să fie un punct principal în mandatul noului ministru al Sănătății.

    Dacă rămânem responsabili, vom învinge pandemia. Dacă eșuăm să ne asumăm exigențele acestor vremuri cumplite, ne vom prăbuși, ca națiune și stat, pentru multe decenii.

  • OPINIE. De ce blochează PSD formarea unui nou Guvern Orban, iar Ciolacu spune că nu vor fi anticipate?

    Reuniți într-o ședință CEX, reprezentanții PSD au decis să nu asigure cvorumul parlamentului de luni, 24 februarie, și să amâne votul pentru un nou Guvern Orban. Din această cauză, procedura alegerilor anticipate se blochează.

    Justificarea social-democraților este că așteaptă hotărârea CCR în ce privește decizia lui Klaus Iohannis de a-l nominaliza din nou pe Ludovic Orban să formeze un guvern. Acesta a fost desemnat de președinte după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva executivului liberal.

    Conform legii, noul guvern trebuie să primească, totuși, un vot al parlamentului în cel mult 15 zile. Decizia actuală a PSD nu este decât una de amânare, de încercare de a mai câștiga timp.

    Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a declarat înainte de CEX: „eu cred că alegerile se vor ține la termen”.

    Această declarația a lui Ciolacu deschide două posibilități: ori PSD va încerca să formeze o nouă majoritate și să guverneze până la alegerile la termen din noiembrie 2020, ori încearcă să împingă anticipatele cât mai mult astfel încât oamenii să-și piardă încrederea în ele. Ambele strategii vin cu costuri majore pentru social-democrați.

    După toate aparențele, interesele imediate ale lui Ciolacu sunt validarea sa de către congres ca președinte al partidului și organizarea alegerilor locale. Blocarea (amânarea) anticipatelor nu reprezintă decât o încercare de a eroda PNL, una care, până în acest moment, nu prea a dat roade.

    O altă strategie pe care merge PSD este cea de demobilizare a electoratului. Așa se justifică scandalul de la audierile miniștrilor liberali din comisiile parlamentare. Atunci când nu ai soluții, faultezi și tragi de timp până apare o oportunitate.

    Singurul care poate demonta acest joc al social-democraților este Klaus Iohannis. Președintele poate pune o presiune importantă pe umerii PSD-iștilor, arătându-i cu degetul în fața unui electorat tot mai nervos.

    De asemenea, Iohannis va trebui să-și folosească autoritatea pentru a da o direcție PNL care pare prins într-un hățiș de interese și care, deja, se vede mare câștigător al confruntărilor electorale din acest an. Vorba poetului: „mai e mult până departe”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Morsa PSD-istă a mâncat stricat! Chirieac: „Mai multă corupție decât în Guvernul Orban nu a existat în istoria României”

    O afirmație inacceptabilă, scandaloasă, lipsită de un minim bun-simț, a fost făcută marți la Antena 3 de proprietarul DC News, Bogdan Chirieac. O aberație care reconfirmă că individul este nefrecventabil.

    Discutând despre cele 25 de ordonanțe de urgență date de Guvernul Orban pe 4 februarie, Bogdan Chirieac s-a lansat într-o pledoarie propagandistică demnă de cei mai fanatici politruci bolșevici. Fără nicio dovadă, fără niciun argument, „Morsa competentă” a făcut o afirmație prin care încearcă să spele toate guvernele PSD-iste ultra-corupte.

    Bogdan Chirieac: „Mai multă corupție decât în Guvernul Orban nu a existat în istoria României. Păi, să dai 25 de ordonanțe de urgență într-o ședință de guvern – asta ce o fi?”.

    Însăși logica e bolnavă: faptul că un guvern dă 25 de ordonanțe de urgență poate fi considerat orice, dar nu o dovadă de corupție. Exemplu: când „Ciordache” a dat sinistra Ordonanță 13, n-a spus nimeni că e un act corupție, ci că e o reglementare catastrofală care legalizează corupția.

    Intrând pe fond, afirmația lui Chirieac este o minciună care poate fi demontată matematic.

    Câți corupți dovediți există în Guvernul Orban? Niciunul!

    Guvernele Năstase și Ponta au dat țării cohorte de pușcăriași, iar jupânul „guvernelor Dragnea” se află la Rahova chiar acum.

    Mulți miniștri au ajuns după gratii și din Guvernele Ciorbea și Boc.

    Dar din Guvernul Orban, deocamdată, nu există nici măcar o cercetare penală, cu atât mai puțin vreo condamnare. Și atunci, cum poate spune cineva că „mai multă corupție decât în Guvernul Orban nu a existat în istoria României”?

    Șantajist exclus dintre jurnaliști

    Bogdan Chirieac poate comite și o asemenea ticăloșie, pentru că e expert în așa ceva. Nu întâmplător, în 2009, Comisia Media a Clubului Român de Presă (CRP) a recomandat instituțiilor media și jurnaliștilor „să nu-i mai prezinte pe Sorin Roșca Stănescu și Bogdan Chirieac drept jurnaliști sau cu orice altă titulatură care face referire la această meserie”.

    Comisia de autoreglementare din cadrul CRP a stabilit că Roșca Stănescu și Chirieac au încălcat patru articole din Codul deontologic al CRP. Cei doi au încercat să-l șantajeze pe șeful ANI, Cătălin Macovei. „Bogdan Chirieac oferă servicii de influență, care sunt interzise de regulile conduitei jurnalistice”, a punctat Comisia Media a CRP.

    Contracte cu nemiluita de la PSD și de la stat

    Analistul Bogdan Chirieac a încasat sume enorme de la PSD și direct, și indirect.

    • În perioada 2007-2016, o firmă a lui Chirieac a încasat 75,8 milioane de lei (circa 25 de milioane de euro) din 7 contracte cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), obținute prin încredințare directă, fără licitație.
    • În 2017-2018, printr-o altă firmă a sa, Chirieac s-a îndestulat cu 1.157.149 lei (peste 250.000 de euro) direct de la PSD.
    • Pe 7 decembrie 2018, CNAIR (compania naţională de drumuri) a plătit 43.000 lei (aproape 10.000 de euro) firmei DC News, controlată de Bogdan Chirieac, pentru a beneficia de o imagine favorabilă și știri pozitive.
    • Pe 23 mai 2019, mulțumit probabil de știrile pozitive publicate de Bogdan Chirieac pe DC News, directorul general al CNAIR, Narcis Neaga (PSD), i-a mai semnat un contract lui Bogdan Chirieac: 72.000 de lei (peste 15.000 de euro) ca să publice 6 articole pozitive despre „drumari”. Un jaf nerușinat: 2.500 de euro pe articol!
    • Pe 24 aprilie 2019, o asociere de trei firme, dintre care una a lui Bogdan Chirieac, a primit o finanțare pe fonduri europene, aprobată de Ministerul Fondurilor Europene, în ultima zi de ministeriat a Rovanei Plumb. Valoarea contractului: 650.000 – 790.000 de lei. Scopul: „promovarea valorilor europene în România”. Prin complicii săi PSD-iști, anti-europeanul Chirieac ia bani europeni cu lopata!
    • Prin Compania Investiții Spații Verzi, din subordinea Primăriei Sectorului 3, Robert Negoiță (PSD) a dat un contract de 8.000 de euro unei firme a lui Bogdan Chirieac, pentru reclamă şi articole publicitare pe DC News.
    • Printre site-urile finanțate de Primăria Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea, s-a numărat constant și DC News, oficina de propagandă a lui Chirieac.

    Cât a fost Dragnea în libertate, Chirieac nu a ratat ocazia să-l tămâieze contracost

    * Aici sunt banii dumneavoastră! Nu la austrostrăzi, ci la Bogdan Chirieac. Cât a încasat DC News de la CNAIR

  • Guvernul Orban a fost doborât de monstruoasa coaliție PSD-UDMR-Ponta: 261 de voturi împotrivă. Urmează mutarea lui Iohannis!

    Guvernul Orban a fost demis de Parlamentul României la numai trei luni și o zi de la învestirea sa de către același Parlament. El va rămâne însă o vreme la Palatul Victoria, ca guvern interimar.

    Pentru căderea Guvernului Orban au votat 261 de senatori și deputați, cu 28 mai mult decât numărul minim necesar de 233.

    Rezultatul votului:

    • Numărul total de parlamentari: 465
    • Numărul parlamentarilor prezenți: 423
    • Numărul de voturi exprimate: 400
    • Voturi pentru moțiune: 261
    • Voturi împotriva moțiunii: 139.

    Pe 4 noiembrie 2019, Guvernul Orban a fost învestit cu 240 de voturi.

    Moțiunea de cenzură a fost introdusă de PSD și susținută total de UDMR, ca replică la asumarea răspunderii Guvernului pentru legea alegerile locale în două tururi. Pe ultima sută de metri, și Pro România (partidulețul de traseiști al lui Victor Ponta) s-a alăturat susținătorilor moțiunii de cenzură.

    Guvernul Orban rămâne deocamdată la Palatul Victoria, pentru a asigura guvernarea până când un nou guvern va fi învestit în Parlament și va depune jurământul la Palatul Cotroceni. Statutul Guvernului Orban, de azi înainte, va fi însă acela de guvern interimar, cu prerogative limitate.

    Următoarea mutare va fi cea a președintelui Klaus Iohannis. Indiferent de majoritățile conjuncturale pe care le vor genera PSD, UDMR și Pro România, nominalizarea noului prim-ministru va fi atributul exclusiv al șefului statului, care tocmai ce s-a „reîncărcat” cu un vot popular masiv.

    E de așteptat ca, în actuala conjunctură politică, președintele Iohannis să nu facă niciun compromis PSD-ului. El va juca dur, obligând majoritatea conjuncturală de azi fie să accepte un prim-ministru neagreat de ea, fie să înghită „pastila” anticipatelor.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ședință-maraton la Guvern: 25 de ordonanțe de ugență. Recordul îl deține Ponta, cu 26 de OUG-uri ascunse în Mega-Ordonanța de Urgență din 2015

    * Lovitură mortală dată PSD de Guvernul Orban, prin ordonanță de urgență: vom putea vota la orice secție, din orice județ sau din diaspora

    * Comisarul-șef care chefuia la Potcoava și Scornicești, în loc s-o caute pe Alexandra la Caracal, a fost dat afară din Poliție

    * ANALIZĂ. Versurile lui Tudor Gheorghe sunt mincinoase, înjură democrația și oftează după dictatură. „Scoate-mă din necuvinte / Dă-mă-n totalitarism!”