Decizia Turciei de a deschide frontierele pentru refugiaţii asiatici (majoritatea sirieni) care doresc să plece către Europa creează o nouă situație critică pentru țările vecine, Bulgaria și Turcia, amenințându-le și pe cele din proximitatea acestora (România, Albania și statele ex-iugoslave), dar și pe cele de pe traseul spre Occident (cum ar fi Ungaria).
TRT, televiziunea de stat de la Ankara, a difuzat pe Twitter o hartă a traseului pe care refugiații îl pot urma în drumul lor către Europa. Noua rută ocolește Balcanii de Vest, trece prin Bulgaria și România, continuă cu Ungaria, iar de aici spre Europa Occidentală.
Harta publicată de televiziunea oficială a regimului Erdogan are alăturat un mesaj elocvent: „Drumul către Franța… O hartă ilustrativă a posibilului traseu pe care refugiații din Turcia îl pot urma către Franța și alte țări europene”.
Este un nou șantaj al lui Erdogan la adresa Occidentului, sub pretextul că Turcia nu a fost susținută suficient (finaciar, în primul rând) pentru a ține pe teritoriul ei cele câteva milioane de refugiați.
Bulgaria a consolidat măsurile de protecţie la graniţa turcă, desfăşurând efective ale armatei şi jandarmeriei pentru a opri migranţii care ar putea încerca să treacă frontiera terestră. Gradul de atenţie a crescut şi la frontiera maritimă.
Şi Grecia a luat măsuri la frontierele sale terestre şi maritime. Premierul Kyriakos Mitsotakis a promis că „nicio intrare ilegală nu va fi tolerată”. La punctul de trecere a frontierei Pazarkule, grupuri de migranţi care au încercat să intre în Grecia au fost opriţi de gardurile de sârmă ghimpată şi de grenadele fumigene lansate de poliţiştii greci, relatează Reuters.
Premierul bulgar Boiko Borisov se va întâlni luni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după ce grupuri de migranţi au sosit la frontierele Bulgariei și ale Greciei, în urma deciziei Turciei de a deschide frontierele pentru refugiaţi.
„Suntem îngrijoraţi că grănicerii turci s-au retras de la graniţă”, a declarat premierul Borisov, citat de agenţia BTA, vorbind despre migranţi care se adună în zona oraşului turc Edîrne (fostul Adrianopol), situat în apropierea frontierei Turciei cu Bulgaria şi cu Grecia.
Directorul de comunicare al lui Erdogan, Fahrettin Altun, a declarat agenţiei Anadolu, citată de DPA, că Turcia şi-a relaxat eforturile de stăvilire a valului migrator întrucât nu a primit suficient sprijin internaţional şi, prin urmare, „nu a avut de ales”. Turciei îi mai rămăsese o sigură opţiune, „în contextul în care a fost lăsată singură să găzduiască refugiaţii şi să combată terorismul”, susţine oficialul turc.
„Trebuie să se ştie că refugiaţii sirieni sunt acum o problemă nu doar pentru Turcia, ci pentru lumea întreagă, în special pentru ţările din regiune şi pentru Europa”, a completat Altun.
Aproximativ 3,7 milioane de refugiaţi se află în prezent în Turcia, majoritatea sirieni. Ei sunt acum „bineveniţi să plece către UE”, a declarat un oficial turc care a anunţat decizia deschiderii graniţelor turce pentru migranţii ce doresc să ajungă în Europa.
Uniunea Europeană a reacţionat, cerând Turciei să respecte acordul din anul 2016, prin care Ankara s-a angajat să stăvilească valul migrator, în schimbul unui ajutor financiar din partea blocului comunitar.
Între timp, premierul maghiar Viktor Orban a declarat că Ungaria trebuie să se pregătească pentru noi valuri de migranţi şi pentru „atacuri regulate, masive” asupra gardului de la frontiera din sud, transmite MTI. Orban a afirmat la Radio Kossuth (postul public) că poporul ungar are nevoie de protecţie, iar autorităţile sunt capabile să securizeze frontierele indiferent câţi migranţi le iau cu asalt.
„Nu trebuie să ne temem pentru securitatea Ungariei atât timp cât suntem uniţi, a susţinut Viktor Orban. El a arătat că migraţia de la sud la nord este o „tendinţă istorică”, iar Ungaria este o porţiune importantă din traseu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Hakan Șükür, fostul atacant al lui Galatasaray și coleg cu Gică Hagi, se ascunde în SUA de furia lui Erdogan. La 48 de ani a pierdut tot și a fost nevoit să fugă din Turcia după ce a devenit inamicul regimului dictatorial de la Istanbul.
Șükür a declarat pentru publicația on-line Goal.com: „Erdogan mi-a luat tot. Nu mai am nimic, mi-a luat libertatea, dreptul de a mă exprima liber și dreptul de a munci. Toți cei care au de-a face cu mine încep să aibă mari probleme”.
Tatăl fostului atacant este arestat la domiciliu, după ce a fost eliberat din închisoare în urma diagnosticării sale cu cancer.
„Am fost obligat să părăsesc Turcia după ce soția mea a fost bătută cu pietre la intrarea într-un magazin, iar copiii mei au fost hărțuiți”, a declarat coechipierul lui Hagi de la glorioasa echipă Galatasaray care a câștigat Cupa UEFA în anul 2000.
VIDEO. Combinație letală între Hagi și Hakan Șükür.
Hakan Șükür a intrat în politică în anul 2011, fiind ales deputat din partea partidului AKP al președintelui Erdogan. În 2013 își dă demisia din partid și rămâne parlamentar independent, stârnind furia dictatorului. Este acuzat că face parte din mișcarea Gulen, iar din anul 2016 a fost condamnat la închisoare.
Hakan Șükür a fugit din Turcia și trăiește în SUA, într-un oraș pe care n-a vrut să-l facă public din cauza faptului că îi e teamă că va fi urmărit de agenții lui Erdogan.
Pentru a-și întreține familia, Hakan Șükür e șofer de Uber și vinde cărți.
„Când am intrat în AKP acesta era un partid care milita pentru democrație, susținea valorile europene și avea ca obiectiv aderarea Turciei la UE. Între timp, Erdogan a dus țara într-o direcție total greșită”, a declarat Șükür pentru Goal.com.
Hakan Șükür a marcat 383 de goluri de-a lungul carierei și a îmbrăcat tricoul naționalei Turciei de 112 ori. Este o legendă a Istanbulului. A câștigat 8 titluri de campion, jucând pentru Galatasaray.
Hagi și Șükür au făcut un cuplu letal, care a transformat echipa într-o forță a fotbalului european.
„Sunt atacat în presa controlată politic din Turcia pentru că mi-am permis să vorbesc liber și să-l critic pe Erdogan”, a declarat simbolul fotbalului turcesc, care se ascunde în SUA.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Decizia judecătorilor români de a respinge extrădarea profesorului turc i-a salvat viața acestuia. Într-un mesaj emoționant, Fatih Gursoy, președintele Instituțiilor de Învățământ Lumina, a spus că dacă ajungea în Turcia nu știe cum ar fi scăpat cu viață și, în mod sigur, ar fi fost torturat.
“Conform dosarului, se cereau între 15 și 22 de ani de închisoare. Cred cu tărie că dacă m-aş fi întors în Turcia, aş fi fost supus torturii. Deoarece nu există dovezi pentru ceea ce sunt acuzat, aş fi petrecut mult timp în închisoare înainte să fiu judecat. Autorităţile turce ar fi făcut o propagandă mass-media din succesul capturării mele”, a declarat Gursoy, conform zamanromania.ro
Preşedintele Instituţiilor de învăţământ Lumina, Fatih Gursoy, a cărui extrădare, cerută de autorităţile de la Ankara, a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti, a fost eliberat și a ținut să mulțumească autorităților române. El remarcă faptul că avem o democrație funcțională, care se opune vânătorii declanșate de un regim dictatorial.
Directorul susține că dacă ar fi predat cheile şi documentele şcolilor către autorităţile turce, ar fi avut un paşaport diplomatic şi cu siguranţă ar fi avut o situaţie privilegiată în Turcia.
”Dar noi avem principii şi ne raportăm la valorile universale, suntem oameni dedicaţi educaţiei”, a adăugat Fatih Gursoy.
Cererea de extrădare pe numele preşedintelui Instituţiei de Învăţământ Lumina a fost respinsă marţi de Curtea de Apel Bucureşti. Fatih Gursoy fusese ridicat de la domiciliu în urma documentului emis de autorităţile de la Ankara.
Din păcate, autoritățile din Turcia abuzează de acordul de extrădare cu România, folosindu-se de această înțelegere pentru a vâna sau măcar pentru a hărți opozanții politici ai lui Erdogan.
Școlile Lumina sunt instituții de învățământ private la care învață sute de copii români care au rezultate excelente la învățătură.
Din păcate, vânătoarea lui Erdogan a avut succes în Republica Moldova, căzută total sub influența lui Putin. În septembrie 2018, șapte profesori de origine turcă au fost extrădate de autoritățile de la Chișinău la cerea Ankarei. Toți au ajuns în închisoare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cererea de extrădare a președintelui grupului educațional Lumina, Fatih Gursoy, a fost respinsă de un judecător de la Curtea de Apel București. Este a treia tentativă eșuată a regimului Erdogan de a „pune gheara” pe cetățeni turci refugiați în România.
Fatih Gursoy (50 de ani) a fost ridicat marți dimineață de la domiciliu și dus la Parchet, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile de la Ankara. Procurorul de caz a cerut respingerea extrădării lui Fatih Gursoy.
În cererea de extrădare, Gursoy era acuzat că ar conduce o „organizație teroristă”, că ar fi utilizator al aplicației Lock și ar fi imam pentru această organizație, având legături directe cu Fethullah Gülen, clericul turc refugiat în SUA. De asemenea, Gursoy este învinuit că are un cont la Bank Asia din Turcia.
„Președintele Școlilor Lumina din România, Fatih Gursoy, a fost ridicat în această dimineață de acasă de trei polițiști români, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile de la Ankara. (…) Președintele Școlilor Lumina, în vârstă de 50 de ani, se află în România din 2011 și are acte de ședere pe termen lung, valabile până în 2022”, anunța marți dimineață instituția de învățământ, într-un comunicat remis presei.
Este al doilea caz în care un angajat de la Lumina este adus la Parchet.
Zilele trecute, o profesoară de engleză de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, Zeynep Bușra Șen, a fost de asemenea ridicată de acasă, tot în baza unui mandat de extrădare, care a fost respins ulterior de Curtea de Apel București.
„Este încă un abuz al autorităților turce, care continuă sâ-i vâneze peste tot în lume pe opozanții regimului dictatorial al lui Erdogan (…) Lumina Instituții de Învățământ respinge cu fermitate atitudinea autorităților de la Ankara, care au început o adevărată vânătoare a reprezentanților Școlilor Lumina, a căror activitate este legată doar de activitatea educațională. Ne exprimăm toată încrederea în instituțiile statului român, care respectă drepturile și libertățile cetățenilor”, se mai arată în comunicatul de presă difuzat de Lumina.
Prima şcoală Lumina a fost înființată în anul 1994, la Constanta, având doar clase liceale. În prezent, potrivit site-ului propriu, Lumina Instituții de Învățământ este un complex educațional format din:
trei licee: Liceele Teoretice Internaționale de Informatică București, Colentina și Constanța – cu învăţământ liceal și gimnazial)
o şcoală internaţională: The International School of Bucharest – cu învăţământ preșcolar, primar, gimnazial si liceal
şapte scoli internaționale Spectrum: două în București (Pallady şi Colentina), câte una în Constanța, lași, Cluj-Napoca, Ploiești și Oradea – cu învăţământ preșcolar și primar.
În toate aceste școli învață peste 5.000 de elevi români și de alte naționalități.
Demirkaya, Bușra Sen, Gursoy
Nu numai în România, profesorii turci sunt reținuți spre extrădare. Zilele trecute, un profesor turc din Bosnia-Herţegovina a fost reținut la cererea Ankarei, dar instanța din Sarajevo a respins solicitarea şi l-a eliberat pe profesorul Fatih Keskin.
În Turcia e prăpăd. Autoritățile din Ankara au emis săptămâna trecută mandate de reținere pentru 260 de persoane, pentru presupuse legături cu mişcarea Gulen, iar procuratura din İzmir a emis mandate pentru alte 221 de persoane.
Această prigoană este justificată de autoritățile regimului Erdogan prin faptul că persoanele vânate fac parte din gruparea lui Fethullah Gülen, acuzată că ar fi organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.
În România, regimul Erdogan nu a convins niciun judecător să extrădeze vreun cetățean turc sub acuzația apartenenței la „organizația teroristă” a lui Fethullah Gülen. Înaintea celor doi profesori de la grupul educațional Lumina, și un ziarist turc, Kamil Demirkaya (de la publicaţia „Zaman România”), a beneficiat de decizia Curții de Apel Bucureşti, care a respins cererea de extrădare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Regimul dictatorial al lui Recep Erdogan din Turcia hărțuiește o nouă persoană care se află legal pe teritoriul României. Polițiștii, în urma unui mandat de extrădare, l-au reținut pe Fatih Gursoy, directorul din România a rețelei de școli Lumina pentru că este un opozant al președintelui turc.
Situația acestor cetățeni aflați pe teritoriul României trebuie rezolvată. Nu pot fi lăsați să fie hărțuiți de reprezentanți ai unui stat nedemocratic.
În urmă cu câteva zile, o profesoară de limba engleză, căsătorită cu un cetățean român, a fost și ea reținută. Judecătorii au invalidat mandatul de extrădare după câteva ore, iar profesoara a fost eliberată.
Și în cazul directorului Școlilor Lumina se întrevede, de asemenea, o invalidare a mandatului de extrădare, dar este nedreaptă procedura de reținere pe teritoriul României a unor oameni doar pentru că se opun unui dictator.
Școala Lumina a dat publicității un comunicat oficial în care acuză reținerea unei persoane nevinovate:
”Răzbunarea lui Erdogan a ajuns și la președintele Școlilor Lumina din România.Președintele Școlilor Lumina din România Fatih Gursoy a fost ridicat în această dimineață de acasă de trei polițiști români, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile de la Ankara.Președintele Școlilor Lumina, în vârstă de 50 de ani, se află în România din 2011 și are acte de ședere pe termen lung, valabile până în 2022. În cursul zilei de astăzi, Fatih Gursoy urmează să fie dus la Curtea de Apel unde se va judeca mandatul de extrădare.Este încă un abuz al autorităților turce care continuă sâ îi vâneze peste tot în lume pe opozanții regimului dictatorial al lui Erdogan. Zilele trecute, o profesoară de engleză de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, Zeynep Bușra Șen, a fost de asemenea ridicată de acasă, tot în baza unui mandat de extrădare, care a fost respins ulterior de Curtea de Apel. Lumina Instituții de Învățământ respinge cu ferimitate atitudinea autorităților de la Ankara care au început o adevărată vânătoare a reprezentanților Școlilor Lumina, a căror activitate este legată doar de activitatea educațională.Ne exprimăm de asemenea toată încrederea în instituțiile statului român care respectă drepturile și libertățile cetățenilor”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un incident diplomatic între reprezentanți ai Turciei și SUA a avut loc la Constanța la un eveniment religios organizat de Muftiatul Cultului Musulman din România.
Acest eveniment a fost realizat și cu susținerea Consulatului General al Turciei din Constanța.
Adjunctul ambasadorului SUA, prezent la manifestare, a urcat pe scenă pentru a ține un discurs, moment în care consulul Turciei din Constanța l-a oprit pe diplomatul american și i-a spus că nu poate vorbi pentru că nu e trecut în program.
Adjunctul ambasadorului SUA a coborât și, ironic, a mulțumit pentru ospitalitate.
După eveniment, Ambasada SUA a dat un comunicat oficial, citat de Mediafax: „Statele Unite ale Americii consideră că libertatea religioasă este un drept universal al omului şi stă la baza protecţiei celorlalte drepturi inalienabile, incluzând libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire. Susţinem libertatea religioasă şi de credinţă în întreaga lume şi depunem eforturi pentru a demonstra angajamentul nostru pentru protejarea minorităţilor religioase oricând este posibil. Este regretabil faptul că reprezentanţii Guvernului turc au obiectat în mod public faţă de rolul unui înalt reprezentant al SUA şi au împiedicat-o să vorbească la un eveniment care sărbătorea valorile de libertate religioasă şi diversitate pe care le împărtăşim în România”.
Tensiunile dintre diplomația americană și cea din Turcia au crescut în ultimul timp, iar acest fapt se întâmplă pe fondul crizei din Siria, dar și pe parteneriatul militar dintre Putin și Erdogan.
Retragerea trupelor americane din zonă, dezbaterea creată în jurul militanților kurzi lăsați în voia sorții, bâlbâielile diplomatice ale lui Trump și poziția lui Erdogan în ce privește parteneriatul cu Vladimir Putin și achiziția de armament din Rusia au dus la tensionarea relațiilor diplomatice dintre cele două state.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Preşedintele american Donald Trump i-a trimis o scrisoare omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, pe 9 octombrie, în care îl avertizează să încheie un acord cu militanţii kurzi din Siria, pentru a evita astfel ca Washingtonul să distrugă economia Ankarei, relatează agenția germană DPA, citată de Agerpres.
Limbajul folosit de președintele american este unul neobișnuit la acest nivel, chiar dacă se adresa unui dictator.
„Istoria vă va arăta într-o lumină favorabilă dacă rezolvaţi acest lucru într-un mod corect şi uman. Dacă nu se întâmplă lucruri bune, veţi fi văzut mereu ca personajul negativ. Nu fiţi căpos. Nu fiţi nesăbuit! Vă sun mai târziu”, i-a scris Trump lui Erdogan, potrivit unei copii a scrisorii, obţinută de Fox News şi a cărei autenticitate a fost confirmată de alte surse media americane.
Data scrisorii, 9 octombrie, arată că epistola a fost trimisă Ankarei după ce Trump a dat undă verde operaţiunii turce în Siria, prin decizia de a retrage trupele americane, anunţată două zile mai devreme, notează DPA.
Liderul de la Casa Albă a ataşat la scrisoarea către Erdogan o scrisoare din partea unui lider kurd, în care acesta îşi exprimă dorinţa de a ajunge la un compromis cu Turcia.
„Nu vreţi să fiţi responsabil pentru măcelărirea a mii de oameni, iar eu nu vreau să fiu responsabil pentru distrugerea economiei turce – şi aşa voi face”, a mai adăugat Trump, îndemnându-l totodată pe omologul său turc: „Hai să găsim un acord bun”.
Dezvăluirea scrisorii survine după ce, miercuri, preşedintele turc s-a plâns că nu mai reuşeşte să urmărească mesajele scrise în reţeaua Twitter de omologul său american, privind poziţia Statelor Unite faţă de conflictul din Siria.
„Când ne uităm la declaraţiile publicate de domnul Trump pe Twitter, am ajuns în situaţia de a nu mai putea urmări aceste tweet-uri”, a declarat Erdogan ziariştilor care îl însoţeau la bordul aeronavei prezidenţiale, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan. „Nu mai ţinem pasul”, a repetat Erdogan, citat de ziarul turc „Hürriyet”.
Erdogan le-a mai dezvăluit jurnaliştilor că săptămâna aceasta, într-o convorbire telefonică, i-a dat lui Trump sfaturi privind relaţia cu presa. „I-am spus: «Uneori vă înfuriaţi foarte tare pe mass-media. Sunteţi sub influenţa lor. Nu le daţi atenţie, sunteţi un lider puternic. Aşa ceva nu le stă bine liderilor puternici»”, a susţinut preşedintele turc.
Care a fost soarta scrisorii? „Președintele Erdogan a primit scrisoarea, a respins-o complet și a aruncat-o la coșul de gunoi”, au declarat surse prezidențiale de la Ankara, citate de BBC. Postul britanic observă că este greu de imaginat un asemenea limbaj între președinți.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La un an de la expulzarea celor 7 profesori turci de la Liceul „Orizont” din Chișinău, doi oficiali moldoveni au fost puși sub acuzare, pentru exces de putere: Alexandru Baltaga, fost adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova (SIS), și Olga Poalelungi, directoarea Biroului Migrație și Azil.
Baltaga a fost reținut pentru 72 de ore și pus sub învinuire, iar Poalelungi a fost pusă sub învinuire și s-a cerut suspendarea provizorie din funcție, anunță Agora.md.
S-a împlinit un an de la expulzarea, în condiții suspecte, a șapte profesori turci de către autoritățile Republicii Moldova. La un an distanță, procedura seamănă cu o răpire de persoane, predate ulterior regimului Erdogan, observă Deutsche Welle.
Regimul Plahotniuc, cârpa lui Erdogan
Pe 6 septembrie 2018, șapte profesori turci ai Liceului „Orizont” din Chișinău au fost luați de forțele speciale din familiile lor și trimiși în pușcărie în Turcia. „Deciziile au fost luate cu scopul asigurării securității naţionale”, se menționa într-un comunicat al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Comunicatul mai preciza că turcii expulzați ar fi fost „suspectați de legături cu o grupare islamistă despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări”.
Doi demenți: Plahotniuc și Erdogan, în 2017, la Ankara
În realitate, unica „vină” a profesorilor turci era că predau la un liceu înființat de organizația clericului Fethullah Gülen, organizație despre care premierul turc, Binali Yildirim, spunea că ar fi pus la cale lovitura de stat din Turcia, din vara anului 2016.
Fethullah Gülen trăiește de mulți ani în SUA, iar repetatele cereri de extrădare adresate de regimul Erdogan au rămas fără rezultat. Gülen este „terorist” doar pentru propaganda dementă a dictatorului Erdogan.
Trei din cei șapte profesori expediați de Republica Moldova în Turcia au fost deja condamnați la închisoare: unul la 6 ani și 6 luni, altul la 9 ani, iar cel de-al treilea la 12 ani. Ceilalți patru își așteaptă sentința, în arest preventiv.
„A fost o ordinară răpire de persoane”
La 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre prin care a declarat că Republica Moldova a încălcat dreptul cetățenilor turci la libertate și siguranţă şi dreptul la respectarea vieții private și de familie. Curtea a dispus achitarea de către guvernul de la Chișinău a câte 25.000 de euro fiecărui reclamant, cu titlu de prejudicii morale. Potrivit Curţii, privarea de libertare a reclamanţilor în septembrie 2018 nu a fost nici legală, nici necesară.
Între timp, în iunie 2019, la Chișinău s-a schimbat puterea. Regimul Plahotniuc a căzut ca urmare a unei înțelegeri politice dintre socialiștii pro-ruși (Igor Dodon) și două partide pro-europene (Maia Sandu și Andrei Năstase). Noua guvernare a încercat să afle cine și de ce a dispus expulzarea celor șapte dascăli turci, iar concluziile sunt șocante.
„Expulzarea profesorilor turci în 2018 a fost o ordinară răpire de persoane, o acţiune penală săvârşită cu încuviințarea unor demnitari de stat şi cu participarea structurilor statului”, susține președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Chiril Moțpan.
El a menționat că profesorii turci au fost transportați în Turcia cu un avion charter pentru care Serviciul de Informație și Securitate a plătit 340.000 de lei moldovenești.
Potrivit lui Moțpan, responsabil de expulzarea abuzivă a cetățenilor turci se face Vasile Botnari, fostul director al Serviciului de Informații şi Securitate (SIS), cunoscut la Chișinău ca „mâna dreaptă” a fostului lider PDM, Vlad Plahotniuc (fugit între timp din Moldova).
Moțpan susține că dascălii au fost escortaţi spre Turcia prin Aeroportul Internaţional Chişinău, fiind însoţiţi de ofiţeri SIS la bordul aeronavei, în lipsa unui ordin de deplasare peste hotarele Republicii Moldova. În operaţiune au fost implicaţi angajaţi ai Biroului Migraţie şi Azil, ai Poliţiei de Frontieră, ai Inspectoratului Naţional de Patrulare, reprezentanţi ai Ambasadei Turciei şi ai companiei Avia Invest, concesionara Aeroportului din Chișinău.
„A fost ignorată procedura de înștiințare a cetăţenilor turci privind deciziile de îndepărtare de pe teritoriul Republicii Moldova. Le-a fost îngrădit dreptul la apărare şi contestare în judecată a deciziei Biroului Migraţie şi Azil în termen de 30 de zile, cum prevede legislaţia. Au fost încălcate prevederile legii privind procedura de îndepărtare a cetățenilor străini. Nu li s-a permis să-şi ia actele de identitate necesare pentru părăsirea Republicii Moldova. Nu au fost epuizate căile naţionale de recurs”, a menționat Moțpan.
El a mai precizat că, în cadrul audierilor în comisie, fostul șef al SIS, Vasile Botnari, și-ar fi asumat întreaga responsabilitate pentru acțiunile instituției pe care o conducea în acea perioadă.
„Un act monstruos! O crimă!”
La începutul lunii august 2019, Procuratura Generală a anunțat pornirea unei cauze penale în cazul expulzării celor şapte cetăţeni turci. Dosarul se referă la excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu admise de către responsabili din cadrul Biroului Migraţie şi Azil şi ai SIS.
Expulzarea celor șapte profesori turci din Republica Moldova în 2018 a fost din start condamnată de societatea civilă, au izbucnit proteste, iar instituțiile implicate din Republica Moldova își pasau responsabilitatea din prima zi.
Vineri, 6 septembrie 2019, la un an distanță de la expulzarea dascălilor, Liceul „Orizont” din Chișinău a distribuit un mesaj în care menționează că „șapte familii au fost distruse, iar 18 copii au rămas fără tată” ca urmare a deciziilor luate atunci. „Un act monstruos. Cinci dintre ei au avut statut de solicitant de azil, care conform Convenției de la Geneva din 1951 trebuia să le acorde protecția statutului. Republica Moldova nu a trecut acest examen! Solicitanții de azil, în mod arbitrar, dimineața, au fost ridicați din case sau din drumul spre serviciu și duși direct la aeroport, fără acte de identitate, fără control de frontieră, fără explicații, fără acces la justiție. (…) Nu-i vom uita pe cei care au comandat, au organizat, au direcționat și au executat această crimă”, se arată în mesajul postat de Liceul „Orizont”.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Fuga lui Vladimir Plahotniuc poate fi subiect de film. Oligarhul moldovean, atotputernic până acum trei zile, ar fi combinat elemente infracționale și caraghioase de la câteva dispariții spectaculoase din România: Radu Mazăre, Sebastian Ghiță, Elena Udrea și „berbecuții” lui Omar Hayssam.
Vicepremierul moldovean Andrei Năstase spune că vicepremierul rus Dmitri Kozak i-a confirmat că Vladimir Plahotniuc este dat în urmărire federală de Rusia și, în curând, va fi dat și în urmărire internațională, informează Unimedia.
„Da, am discutat cu domnul Kozak despre dosarele lui Plahotniuc. El mi-a confirmat că este dat în urmărire federală și va fi dat și în urmărire internațională , deoarece are un dosar penal deschis pe numele lui la Moscova”, a spus Năstase în cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle.„Despre bani este vorba, despre banii pe care rușii spun că i-a furat din băncile lor. Vom afla totul despre acest caz, vom afla despre ce fel de bani este vorba, dacă este vorba despre banii din Loundromat sau despre alții. Vom afla și vom spune și oamenilor despre ce este vorba”, a adăugat Andrei Năstase, care este și ministru de Interne în guvernul moldovean.
Fuga lui Plahotniuc: Chișinău – Tiraspol – Odessa – Istanbul
Vlad Plahotniuc „a plecat pentru câteva zile din ţară, la familia sa”, a transmis Partidul Democrat vineri noapte, într-un comunicat postat pe site-ul formațiunii politice. Oligarhul moldovean a plecat imediat după ce, vineri, partidul său a anunțat că renunță la putere, dar nu cu unul dintre cele cinci avioane private care au decolat de pe aeroportul Chișinău.
Potrivit TV8, liderul PD ar fi ajuns cu o mașină în regiunea transnistreană, de unde a plecat la Odessa (pe țărmul ucrainean al Mării Negre), iar de acolo ar fi zburat cu un avion privat. Aceeași informație a fost confirmată pentru TV8 din mai multe surse.
Singurul avion privat care a zburat sâmbătă de la Odessa, în jurul orei 17.00, ar fi fost o aeronavă Cessna, înregistrată în Turcia. Avionul a zburat spre Istanbul și a aterizat pe aeroportul Sabih.
Plahotniuc a mai fost la Erdogan, în 2017
În septembrie 2017, Vlad Plahotniuc a făcut o „vizită de lucru” în Turcia, în calitate de președinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM). El a fost primit de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în palatul prezidențial de la Ankara.
„Cei doi oficiali au discutat aspecte ce țin de cooperarea dintre Republica Moldova și Turcia, punând un accent deosebit pe impulsionarea cooperării economice și creșterea investițiilor turce în țara noastră. În acest context, s-a vorbit despredezvoltarea subzonelor economice libere din Comrat și Ceadâr-Lunga”, informa la vremea respectivă Publika.md.
Alte obiective ale comunicării oficiale:
„S-a vorbit despre extinderea Acordului de comerț liber cu Turcia pe domeniul serviciilor, precum și despre deschiderea unui Serviciu economic al țării noastre în Ankara.
Un alt subiect important a fost accesul cetățenilor moldoveni în Turcia în baza buletinelor de identitate, respectiv, a cetățenilor turci în Republica Moldova cu același document.
Vlad Plahotniuc și Recep Tayyip Erdoğan au discutat și despre deschiderea în țara noastră a unor centre culturale turce.
Alte subiecte abordate au vizat securitatea și stabilitatea în regiune, situația din UTA Găgăuzia, cu accent pe faptul că Turcia încurajează cetățenii din această regiune să se integreze cât mai bine în procesele care au loc în Republica Moldova.
În acest context s-a decis că Turcia va deschide în curând un Consulat General la Comrat”.
Dincolo de această comunicare oficială, se pare că Erdogan i-a promis lui Plahotniuc protecție în cazul unor situații complicate, cum este cea din prezent. Rămâne de văzut, însă, dacă prietenia Erdogan – Putin nu va fi mai puternică decât prietenia Erdogan – Plahotniuc.
Rușii au pregătit debarcarea lui Plahotniuc
Unimedia amintește că, la data de 8 martie, presa din Federația Rusă a difuzat un material amplu despre Plahotniuc și despre legăturile sale cu afaceristul Veaceslav Platon și cu bancherul Gherman Gorbunțov. Presa din Rusia îl acuză pe Plahotniuc de spălare de bani, dar și de alte infracțiuni grave.Cu două zile înainatea alegerilor parlamentare, pe 22 februarie, Ministerul rus de Interne i-a acuzat pe Plahotniuc și pe omul de afaceri Veaceslav Platon de organizarea unei grupări criminale internaționale și retragerea ilegală a banilor din Federația Rusă. Plahotniuc și Platon ar fi retras ilegal din Rusia, în 2013-2014, mai mult de 37 de miliarde de ruble (560 de milioane de dolari). Conform anchetatorilor, cetățeni ruși și moldoveni au creat un grup criminal internațional pentru a efectua tranzacții valutare ilegale la scară largă.
Două măsuri dictatoriale luate în apropierea granițelor României arată că regiunea are un mare deficit de democrație. Alegerile din două orașe-cheie, Istanbul și Chișinău, au fost anulate pentru că nu a câștigat „cine trebuie”.
Crima electorală a fost posibilă prin capturarea, de către dictatori (Erdogan / Dodon), a autorității electorale centrale sau a instanțelor de judecată. Este exact ce face Dragnea la București: capturează instituție după instituție, inclusiv Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Falsificarea alegerilor e tot mai aproape.
Până și sinistra dictatură comunistă, impusă României de URSS în 1945, a avut nevoie de formalitatea alegerilor. Care, evident, au fost falsificate în 1946, întrucât comuniștii – marionetele armatei sovietice de ocupație – stăteau prost cu popularitatea.
Trei evenimente contemporane, în trei țări din Estul Europei.
1. Iunie 2018, Republica Moldova. Alegerile pentru Primăria orașului Chișinău sunt câștigate de Andrei Năstase, candidatul Opoziției pro-europene. La scurt timp, justiția capturată politic a statului moldovean a decis invalidarea alegerilor. Motivul a fost unul hilar: Andrei Năstase şi adversarul său din turul 2, socialistul Ion Ceban, au făcut apeluri de mobilizare la vot în ziua alegerilor prin Facebook, gest care a fost considerat de instanță ca fiind „agitaţie electorală”.
Europa și America au luat foc, au cerut validarea alegerilor, dar dictatura de la Chișinău (Dodon – Plahotniuc), aflată sub influența și controlul Moscovei, și-a dus planul mai departe: alegerile au fost anulate. Până la alegerile la termen, Primăria Chișinău va fi condusă de un viceprimar interimar, obedient dictaturii centrale.
2. Martie 2019, Turcia. Partidul lui Erdogan, AKP, a câștigat alegerile locale la nivel național, dar a pierdut principalele orașe: Istanbul, Ankara și Izmir.
Erdogan nu s-a împăcat cu pierderea Istanbulului, metropolă de peste 20 de milioane de locuitori și principalul centru economic, financiar, istoric, turistic și cultural al țării. „Nu au existat doar niște nereguli. Aproape tot votul a fost plin de nereguli. Cu o diferență de 13.000-14.000 voturi, nimeni nu are dreptul să spună: «Am câștigat»”, a tunat Erdogan.
Recep Tayyip Erdogan
Partidul președintelui turc a contestat rezultatul alegerilor, iar Consiliul Suprem Electoral (YSK) a anunțat pe 6 mai invalidarea scrutinului și organizarea unor noi alegeri la Istanbul. Și asta, deși Ekrem Imamoglu, candidatul Opoziției, își preluase mandatul de primar încă din 17 aprilie.
Occidentul a fost oripilat de această nouă alunecare spre dictatură a Turciei, partener important, dar tot mai indisciplinat în NATO. Parlamentul European a declarat că repetarea alegerilor din Istanbul ar pune capăt oricărei credibilități a alegerilor democratice din Turcia.
Motivul invocat pentru repetarea alegerilor este legat de faptul că unii oficiali electorali nu erau funcționari publici, iar unele documente care atestă rezultatul alegerilor nu au fost semnate. Dar de organizarea alegerilor s-a ocupat Guvernul lui Erdogan, deci eventualele neregului de organizare i-au aparținut acestuia. Poate fi vorba și de premeditare, Erdogan pregătind un pretext pentru a bloca preluarea unor primării importante de către Opoziția pro-occidentală.
Onursal Adiguzel, liderul adjunct al principalului partid de opoziție, CHP, a declarat că reluarea alegerilor e un semn că „este ilegal să câștigi contra AKP” și a numit decizia „dictatură pură”. „Un sistem care nu ține cont de voința poporului și ignoră legile nu este nici democratic, nici legitim”, a scris el.
3. Mai 2019, România. Pe masa Duvernului Dăncilă se află un proiect de ordonanță de urgență care modifică Legea referendumului, cu mai puțin de trei săptămâni înaintea scrutinului.
Inițial, ordonanța prevedea că „nicio autoritate publică”, deci nici președintele Klaus Iohannis, nu are voie să promoveze referendumul. Un absurd total: președintele poate iniția un referendum, dar nu și-l poate susține în fața electoratului! Între timp, această prevedere a fost scoasă din document.
Dăncilă, „arma cu ordonanțe” a lui Dragnea
A rămas însă o altă ticăloșie: creșterea cvorumului, „din pix”, cu aproape 200.000 de persoane, prin includerea celor 670.322 de români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, în Registrul electoral (data de referință: 28 februarie 2019).
Astfel, în loc de 18.266.936 (cetățeni cu domiciliul sau reședința în țară), raportarea celor două condiții de îndeplinire a cvorumului (minimum 30% prezență la vot, minimum 25% să voteze „Da”) se va face la 18.266.936 + 670.322, adică 18.937.258.
Abuzul este înfiorător și ne îndepărtează periculos de democrație. Trei sunt problemele majore ale acestei modificări legislative:
Când se face – A schimba legislația electorală cu trei săptămâni înaintea scrutinului este o crimă.
Cum se face – A schimba Legea referendumului prin ordonanță de urgență arată intenția PSD-ALDE de a ocoli controlul constituțional (dat fiind că Avocatul Poporului, singurul care poate contesta OUG-urile la CCR, este o marionetă a Puterii).
Care e esența schimbării – E o mizerie să calculezi cvorumul într-un fel în septembrie 2018, la referendumul pentru familie (trăgând de el în jos), și într-un alt fel opt luni mai târziu, la referendumul pentru justiție (trăgând de el în sus).
Concret: la referendumul pentru familie, cvorumul de prezență a fost de 5.483.548, la referendumul pentru justiție ar urma să crească la 5.681.177. Și asta, în condițiile în care populația României nu a crescut, ci a scăzut.
Tactica lui Dragnea: capturarea instituțiilor
Cum e posibil să fie adoptate măsuri atât de ticăloase, revoltătoare, strigătoare la cer? Simplu: prin capturarea de către un grup infracțional, rău intenționat, cu potențial dictatorial, a unor instituții decidente în stat. Și s-au predat cam multe.
Parlamentul a fost capturat prin alegeri libere, dar distorsionate mediatic printr-o infernală propagandă mincinoasă. O mare parte a populației a fost complice la această crimă istorică, prin refuzul de a vota.
Guvernul a fost capturat prin reaua-credință a majorității parlamentare (dar aici nu e nicio surpriză).
Curtea Constituțională a fost capturată prin numirile făcute de Parlamentul majoritar PSD-ALDE, dar și prin abdicări rușinoase (cazul Daniel Morar și Petre Lăzăroiu).
Avocatul Poporului a fost capturat prin numirea – de către Parlament – a unei marionete lipsite de orice urmă de caracter (Victor Ciorbea).
Autoritatea Electorală Permanentă (cea care a redactat proiectul de OUG pentru modificarea cvorumului la referendum) a fost capturată prin aceeași metodă a numirilor făcute de Parlament.
CNA, TVR, Radio România (cele care asigură dezmățul mediatic) au fost capturate tot prin numirile făcute de Parlament.
La fel au fost capturate Curtea de Conturi, ANI, CNCD și alte instituții de stat.
O bună parte din Justiție (inclusiv CSM, Inspecția Judiciară și „SS-Gestapo”) a fost capturată prin numiri și complicități (aici, un rol extrem de nociv l-a avut ministrul Tudorel Toader).
Marea eliberare de sub jugul imperialist
Așa stând lucrurile, o invalidare a alegerilor este posibilă și în România. Apeși butonul care trebuie, iar AEP sau un complet de judecată aflat sub controlul Puterii va găsi un pretext să anuleze rezultatul votului, ca în Turcia sau Republica Moldova.
Sigur că vor protesta Europa, America, vor sări în sus ambasadele, vor fi oripilați partenerii noștri. Dar Dragnea și talibanii lui sunt deja imuni la asemenea reacții. Au fost rușinați deja, au fost izolați deja, nu se tem de noi arătări cu degetul.
Sigur că există și riscul unui brânci pe care să ni-l dea Europa, împingându-ne spre marginea UE, dacă nu chiar în afară. Dar Dragnea și cei 40 de hoți (mă rog, sunt mai mulți) nu se sinchisesc de asta. Vor zice mersi că au scăpat de dirigintele de la Bruxelles. Și vor striga patriotic, pe muzică rusească: Gata, nu mai suntem colonie! Ne-am eliberat de sub jugul imperialist! Nu mai mâncăm otrăvuri occidentale! Nu mai asomăm porcul, îl tăiem conform tradiției noastre strămoșești, alergându-l prin curte cu cuțitul înfipt în gât! Nu mai facem autostrăzi, că nu mai are cine să ni le bage pe gât! În sfârșit, suntem o națiune liberă, independentă și suverană!
Tornada băsisto-iohannistă
Se vor întâmpla toate grozăviile astea? Până la un punct, da. Dincolo de acest punct, nu. Dragnea chiar are un plan de tip Erdogan-Dodon, el chiar se gândește cum să fure alegerile sau să le invalideze pe cele pierdute. Ar târî România și într-un război ca să-și perpetueze puterea. Ar fi în stare să dea vina și pe tornadă ca să instituie dictatura (Gâdea ar face tocșouri de înfierare a tornadei băsisto-iohanniste). Iar Tăriceanu și-ar găsi motivații „morale” să facă piruete în jurul lui Dragnea, la fel ca până acum. Soros, Statul Paralel, Binomul, Trinomul, Occidentul cel rău.
Acestea sunt pericolele, aceasta e perspectiva. Dar finalmente planul lui Dragnea va eșua! A deschis prea multe fronturi, și-a făcut prea mulți dușmani. Ticăloșia – armă redutabilă, mult apreciată de borfașii din PSD-ALDE – se va întoarce împotriva sa.
Atenție, însă: Dragnea nu se va prăbuși singur! Ca să nu trăim episoade de genul celor livrate turcilor de Erdogan și basarabenilor de Dodon, trebuie să mergem la vot.
1. Iunie 2018, Republica Moldova. Alegerile pentru Primăria orașului Chișinău sunt câștigate de Andrei Năstase, candidatul Opoziției pro-europene. La scurt timp, justiția capturată politic a statului moldovean a decis invalidarea alegerilor. Motivul a fost unul hilar: Andrei Năstase şi adversarul său din turul 2, socialistul Ion Ceban, au făcut apeluri de mobilizare la vot în ziua alegerilor prin Facebook, gest care a fost considerat de instanță ca fiind „agitaţie electorală”.
