ziaristii.com

Etichetă: Emil Boc

  • Emil Boc, amenințător după ce Prefectura Cluj a ajuns la UDMR: „PNL a trecut o linie roșie în relația cu noi”

    Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, care e și președintele Asociației Municipiilor din România, a vorbit despre tensiunile din interiorul Partidului Național Liberal (PNL), după ce liderii de la centru au decis ca viitorul prefect al județului Cluj să fie de la UDMR. Boc susține că „PNL a trecut o linie roșie în relația cu noi”, adică a liberalilor de la Cluj.

    „PNL a trecut o linie roșie în relația cu noi, pentru că din acest punct de vedere este foarte greu, nu am argumente să spun de ce PNL a optat pentru alt județ și nu pentru Cluj atunci când s-a făcut în coaliție această decizie politică. Eu am fost președinte al PDL și mereu au fost prefecți liberali la Cluj. Și atunci, și acum, Clujul a avut cel mai mare număr de voturi adus partidului”, a declarat Boc pentru „Ziua de Cluj”.

    Fostul prim-ministru este nemulțumit de negocierile purtate în coalție, în urma cărora prefectul de Cuj a revenit celor de la UDMR.

    „Eu sper că după vremea rea să vină vremea bună, așa cum am spus de fiecare dată. În primul rând, la Primărie, Consiliul Local și cel Județean, guvernarea este alături de UDMR. Și eu, și domnul Tișe avem majorități alături de UDMR la Cluj. Este un fapt care a adus stabilitate orașului și județului. Aici lucrurile sunt clare, avem limite, sunt linii roșii pe care știm bine că nu avem voie să le trecem niciodată”, a spus Boc.

    Primarul din Cluj-Napoca susține că, din primul moment când a auzit, prima reacție a fost legată de o „stare profundă de nemulțumire” care există în rândul organizației PNL Cluj.

    „La Tișe, Boc, Buda, Tarcea și la toți colegii, există această stare de nemulțumire față de decizia conducerii centrale. De aici înainte, bătălia noastră este internă, politică, și discuțiile le purtăm în interiorul partidului, pentru că aceasta este o decizie internă a PNL”, a mai precizat Boc.

    Președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, le-a trimis joi o scrisoare deschisă președintelui PNL, Ludovic Orban, și premierului Florin Cîțu, în care le cere să îndrepte „greșeala” de a le ceda celor de la UDMR funcția de prefect al județului. Potrivit lui Tișe, scrisoarea este semnată de alți 70 de primari din județ.

    În caz că nu va fi desemnat un liberal ca prefect al județului Cluj, Alin Tișe amenință cu demisia din partid. O asemenea demisie i-ar aduce însă și pierderea funcției de președinte al Consiliului Județean.

    Alin Tișe a fot vehement și în urmă cu două săptămâni, când PNL părea să devină un teatru de război între „tabăra Orban” și „tabăra anti-Orban”. Atunci, Emil Boc a fost cel care a stins vâlvătaia aprinsă de mai tinerii Rareș Bogdan (europarlamentar) și Robert Sighiartău (secretar general al partidului).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Emil Boc dă semnalul încheierii războiului în PNL: „A continua cu atacurile în public e nefiresc și păgubos. Schimbarea președintelui se discută doar la Congres”

    Primarul municipiului Cluj Napoca, Emil Boc, a avut marți o primă intervenție – echilibrată și înțeleaptă – în scandalul din Partidul Național Liberal (PNL). El a spus că „până la un punct” este firesc să se discute în public problemele din interior, însă continuarea polemicii este „păguboasă”și „nefirească”.

    Cunoscut ca un critic sever al prestației lui Ludovic Orban ca șef de partid în ultimele luni, Emil Boc a precizat totuși că președintele PNL poate fi schimbat doar la Congres. Partidul are nevoie în continuare de Ludovic Orban, ca și de contestatarii acestuia, a precizat fostul prim-ministru din 2008-2012.

    Precizările făcute de Emil Boc dau peste cap teoria conform căreia el s-ar fi aflat în spatele ofensivei declanșate de rareș Bogdan și Robert Sighiartău. Mai mult, Boc era așteptat să fie următorul care să ceară public demisia lui Orban, acum, fără întârziere. Este evident că există o apropiere între Boc, Bolojan, Sighiartău, Rareș Bogdan, dar primarul Clujului are expriența și înțelepciunea de a nu produce daune ireversibile în partid. Probabil că la Congresul din vară (sau din toamnă, că și aici e o discuție), Emil Boc – la fel ca „partida transilvană” – va susține un alt candidat la șefia PNL, în încercarea de a-l debarca pe Ludovic Orban. Dar la Congres, nu cu 5-6 luni înainte, în văzul lumii!

    Principalele declarații ale lui Emil Boc

    • „PNL este un partid viu, dinamic, și până la un anumit punct este firesc să existe puncte de vedere din interior exprimate în exterior. Până la un punct, precizarea acestor lucruri este firească, dar continuarea acestor lucruri mi se pare nefirească. Cred că dezbaterea, de aici înainte, trebuie să rămână în partid.”
    • „Vom avea un Congres, care va fi organizat conform Statutului. La acel Congres, sper să fie o competiție între programe politice și mai puțin între oameni.”
    • „Cred că PNL are nevoie și de Rareș Bogdan, și de Ludovic Orban, și de Robert Sighiartău, și de alți colegi, de toți avem nevoie. Cei care vor merge la Congres vor stabili locul fiecaruia în partid.”
    • „Nu-mi doresc nicio funcție în PNL. Schimbarea președintelui se discută doar la Congres. Fiecare, pe componenta lui, are loc în acest partid.”
    • „Consider ca acum avem nevoie de perfomanță în actul de guvernare. Problemele noastre au fost punctate, dar acum a continua este ineficient și păgubos. Trebuie să le oferim cetățenilor șansa la un trai mai bun. Să trecem bugetul, să continuăm parteneriatul cu președintele României și să avem succes în actul de guvernare.”

    Și președintele PNL, Ludovic Orban, a avut marți o primă reacție în scandalul din partid. Acesta a declarat că, până la Congres, PNL are președinte, iar acela este el.

    Un atac violent la adresa lui Ludovic Orban a lansat duminică Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte al partidului), urmat a doua zi de un set de critici, tot la adresa președintelui PNL, din partea lui Robert Sighiartău (secretarul general al partidului).

    Tăios cu ambele tabere a fost Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ruptură la vârf în PNL. Rareș Bogdan, atac dur la Orban: „I s-a umflat capul la Palatul Victoria! Cu excepția lui Boc, toți premierii s-au stricat la cap, au ieșit trăncăniți la cap”

    * Atac macabru al lui Roșca Stănescu la adresa lui Orban: „Va trebui să plece de la PNL, cu picioarele înainte sau cu picioarele pe altă parte!”

    * „Atacurile violente” la adresa lui Ivan Patzaichin au venit de la președintele USR Sulina! Repudiat de partid, acesta și-a dat demisia, dar Patzaichin nu se răzgândește

    * Păzea, Șoșoacă se înarmează! „De mâine voi face cerere pentru permis de port-armă. Trebuie să mă apăr cumva”

  • Cioloș: Pensiile speciale ale parlamentarilor și primarilor vor fi eliminate într-o lună

    Dacian Cioloș, co-președinte USR-PLUS și șeful grupului Renew Europe din Parlamentul European, a anunțat vineri, într-o emisiune SpotMedia, că pensiile speciale ale senatorilor, deputaților și aleșilor locali (primarii) vor fi eliminate luna viitoare.

    Este una dintre principalele promisiuni făcute de PNL și USR-PLUS în ultimii ani, dar toate eforturile de până acum s-au izbit de opoziția fostului Parlament, controlat de PSD, și de judecătorii Curții Constituționale.

    Acum, Cioloș spune că există deja susținerea PNL de la cel mai înalt nivel, președintele Orban împărtășind acest proiect: „Imediat ce începe sesiunea parlamentară, eliminarea pensiilor pentru parlamentari și primari. Pentru revizuirea legislației pe celelalte pensii speciale e nevoie de o analiză. Nu există o opoziție fermă a colegilor din coaliție ca la primari în 2 tururi. Domnul Orban mi-a zis că susține ideea, UDMR dorește o discuție pe ansamblul pensiilor speciale“.

    Problema pensiilor speciale este extrem de spinoasă. Pe cât de înfuriați sunt oamenii simpli să vadă pensii de zeci de mii de lei pentru persoane care ar merita, după principiul contributivității, sume de 10 sau 20 de ori mai mici, pe atât de îndârjite sunt categoriile privilegiate. Greutatea abrogării acestor avantaje nemeritate provine din faptul că favorizații sunt, de obicei, foarte influenți.

    Eliminarea pensiilor speciale întâmpină o opoziție feroce din partea categoriilor pe cale să rămână fără privilegii. Cazul Boc

    Când Guvernul Cîțu a prorogat (amânat) cu un an, pe 30 decembrie 2020,  intrarea în vigoare a legii privind acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali, primarii au sărit ca arși. În fruntea lor s-a poziționat însuși Emil Boc, primarul Clujului, fost premier și președinte al PDL.

    Din acel moment, Boc a început un război necruțător cu guvernul pe care ar trebui să-l susțină și din care face parte. În doar două săptămâni, primarul PNL al Clujului a avut mai multe atacuri la adresa colegilor din guvern decât a avut în 3 ani de regim PSD la adresa fostului executiv!

    Filip Hăvăreanu, deputat USR-PLUS, a explicat de ce a fost amânată legea pensiilor speciale pentru primari: “Dacă nu s-ar fi dat acest OUG, toți aleșii locali ar fi beneficiat de pensii speciale. Cu alte cuvinte, rândurile pensionarilor speciali ar fi fost îngroșate cu zeci de mii de foști și actuali primari, șefi de consilii județene și adjuncții lor“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Deputatul Ungureanu (USR-PLUS) dinamitează coaliția cu PNL: „E război! Un război cu structuri de tip mafiot”

    Coaliția de guvernare este zgâlțâită de cel mai dur atac lansat dinspre USR-PLUS în direcția PNL, de când cele două formațiuni politice sunt partenere la Palatul Victoria și în majoritatea parlamentară. Autorul atacului: deputatul Emanuel Ungureanu, cel care și în campania electorală a aruncat cuvinte grele spre PNL.

    Emanuel Ungureanu nu mai e deputat de Cluj (ca în leigislatura 2016-2020), ci de Buzău. Organizația USR-PLUS din județul Cluj nu l-a mai vrut pe liste, pe o poziție eligibilă, iar el s-a refugiat la Buzău, unde a fost acceptat.

    Și totuși, prima lovitură pe care o dă Ungureanu, în prima lună de guvernare, e la Cluj: schimbarea directorului Spitalului Județean Cluj, Petrică Șușca, prin decizia ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu (USR-PLUS). A fost și primul manager de spital, din rețeaua gestionată de Ministerul Sănătății, demis de Voiculescu.

    Decizia l-a înfuriat pe primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc (PNL), care a lansat, la rându-i, acuzații aspre la adresa ministrului Sănătății, pe tema finanțării campaniei de vaccinare.

    Acesta este tabloul obiectiv. Vine însă deputatul Ungureanu și aruncă totul în aer, cu acuzații extrem de grave (fără dovezi, deocamdată) și cu vorbe grele, de plumb.

    Ungureanu decretează din start că „e război”, iar spre final reiterează: „E război. Un război cu structuri de tip mafiot”.

    Iar când pune asta, deputatul USR-PLUS înșiră câteva nume:

    • Emil Boc (PNL) – primar Cluj-Napoca, fost prim-ministru
    • Vasile-Florin Stamatian (PNL) – medic renumit, deputat de Cluj în mandatul 2016-2020
    • Daniel Buda (PNL) – europarlamentar
    • Radu-Marin Moisin (PNL) – deputat de Cluj
    • Ioan Rus (PSD) – fost ministru în câteva guverne.

    Atacul lui Emanuel Ungureanu la adresa PNL

    „E război!

    De ce este atât de supărat domnul Emil Boc pe ministrul Vlad Voiculescu?

    4 zile consecutiv l-a atacat primarul Clujului pe domnul Voiculescu.

    Motivul real.

    După 7 ani de abuzuri groase, 3 rapoarte ale Corpului de Control al Ministerului Sănătății, Petrică Șușca a fost schimbat din fruntea Spitalului Județean Cluj.

    Șușca este protejat de Boc și de locotenenții lui: Stamatian, Buda, Rus și mai nou, deputatul Moisin.

    Deputatul Moisin l-a interpelat cu tupeu pe Vlad Voiculescu în legătură cu schimbarea lui Șușca, deși Șușca a fost schimbat în iulie timp de 3 ore de către fostul ministru PNL-ist Tătaru; apoi, șeful lui Moisin l-a sunat pe Tătaru și l-a pus cu pixul înapoi pe Șușca, în aceeași zi, cu tupeu…

    Pretextul atacului a fost găsit.

    Boc, deși este jurist, minte gros cum că autoritățile locale nu ar avea bază legală să se implice financiar în vaccinare.

    Iată baza legală: Legea 95/2006, adică Legea Sănătății Publice – citiți în foto 2, articolul 2, alineatele 7 și 8.

    În alineatul 8 scrie clar, chiar și pentru domnul Boc, care, după ce a patronat jaful țării în guvernarea neagră PDL, se preface preocupat de lege și ordine:

    „Asistența de sănătate publică este garantată de stat și finanțată de la bugetul stat, bugetele locale, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii”.

    Deci, domnul Boc are legea de partea lui și resursele necesare să contribuie din bugetul bogat al Clujului la efortul de vaccinare.

    Poate să mai taie domnul Boc din banii dedicați unor firme de casă și face ușor rost de 30.000 de euro, poate să mai dea afară din primăria Cluj neamurile și lipitorii de afișe de la partid sau poate suna la prietenii cărora le-a eliberat autorizații de construire pentru blocuri între case să facă o mică sponsorizare.

    Dacă mă enervez, dar nu îmi permit, îmi amintesc cum i-a făcut cadou Boc lui Lucan, în centrul Clujului, un teren de 1.000 de metri pătrați, pe bani de înghețată, pentru afacerea Lukmed. Afacere cercetată de procurorii leneși de la DIICOT de vreo trei ani.

    Mâine vă arăt cu documente de ce îl atacă Rareș Bogdan pe Vlad Voiculescu și contractele de publicitate ale firmei Trendcommunication, controlată până mai ieri de Rareș Bogdan, cu Spitalul Județean Cluj-Napoca, condus până în 6 ianuarie de protejatul lui Boc, Petrică Șușca.

    E război. Un război cu structuri de tip mafiot.

    Motivul pentru care am intrat în politică.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Emil Boc, tăios cu Vlad Voiculescu: „Asta nici măcar într-un extemporal la dirigenție, la clasele I-IV, nu se face!”

    În plină campanie de vaccinare, apar tensiuni între primari și Ministerul Sănătății. Edilii se plâng că au fost obligați să organizeze și să doteze centrele de vaccinare și să asigure plata personalului, fără a primi bani însă bani pentru aceasta.

    Sâmbătă, la Digi 24, primarul Clujului, Emil Boc, și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, au avut un schimb de replici aspru pe această temă, în direct.

    Cum bugetul național pe 2021 încă nu a fost adoptat, iar primăriile – conform legii – își adoptă bugetul la 45 de zile după aceea, „ar însemna să luăm bani de la creșe, de la bursele pentru elevi, de la sănătate, de la spitale, de la iluminatul public pentru a aloca resursele aferente procesului de vaccinare”, a explicat Emil Boc la Digi 24.

    „În aceste condiții, am cerut politicos, dar ferm în același timp, ca în această ordonanță de urgență, pe care Ministerul Sănătății o pregătește. să nu ignore problema finanțării”, a adăugat fostul prim-ministru.

    „Este un principiu larg, european recunoscut, că nicio sarcină nu poate fi atribuită în plus administrațiilor locale fără să le acorzi susținerea financiară aferentă. Se pare că la Ministerul Sănătății acest lucru nu s-a înțeles suficient, noi de acest lucru am fost nemulțumiți și am sesizat Ministerul Sănătății pentru acest aspect. Toți primarii sunt extrem de dedicați să se implice și să susțină procesul de vaccinare, pe care îl considerăm de interes național. Ne dorim să fie o reușită”, a declarat Emil Boc.

    Acesta a spus că 70% din personalul aflat în subordinea Primăriei sale dorește să se vaccineze, iar la Cluj trebuie organizate 13 centre de vaccinare.

    3 milioane de euro pentru 6 luni de vaccinare

    Emil Boc susține că un coleg primar de la Brăila a făcut un calcul și ar fi nevoie de o jumătate de milion de euro pe lună pentru a asigura funcționarea centrelor de vaccinare și plata personalului. Pentru 6 luni, ar fi nevoie de circa 3 milioane de euro.

    „Un alt scenariu este să luăm de la investiții, de la modernizarea străzilor, a podurilor, a pasajelor supraterane și a altor lucruri, dar cred că nu trebuie să ajungem acolo, încât să compromitem lucrări în derulare pentru a îndeplini o sarcină pe care ne-o trasează Guvernul”, a punctat Emil Boc

    Ministrul Voiculescu îi încurajează pe primari să-l sune pe premierul Cîțu

    Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și-a expus argumentele în aceeași emisiune de la Digi 24.

    „Este un proiect de OUG care este al Guvernului, nu este al Ministerului Sănătății. Dar, într-adevăr, este inițiat de Ministerul Sănătății, și tot Ministerul Sănătății a transmis pentru consultare către toate structurile asociative: asociația comunelor, asociația orașelor, asociația consiliilor județene și asociația municipiilor. Așteptăm reacția scrisă, nu știu dacă au trimis-o, este sâmbătă, dar m-am mirat și eu să văd în presă o reacție, când noi am trimis tocmai pentru consultare draftul de ordonanță de urgență. Apoi, ca să evaluăm nevoia financiară, lucurile sunt foarte diferite de la un oraș la altul. După ce va fi făcută o evaluare, evident că banii pot fi ceruți de către autoritățile publice de la Guvern. Există, de asemenea, un partener instituțional pentru asta și se numește Ministerul Dezvoltării”.

    Ministrul Sănătății a mai precizat că ordonanța de urgență „nu se dă peste weekend”, ci va fi discutată în Guvern la începutul săptămânii viitoare.

    „Domnul primar Boc are numărul meu de telefon. Are, de asemenea, numărul de telefon al primului-ministru. Nu am auzit nimic, am citit din presă”, a mai spus Vlad Voiculescu.

    Ministrul a precizat că ordonanța prevede posibilitatea alocării de resurse din fondul de rezervă bugetară și finanțarea cheltuielilor din bugetul țării și a insistat că este vorba despre un draft, o primă versiune a unui act normativ. „Vă puteți închipui – și domnul primar Boc știe foarte bine – că asta nu este o decizie doar a Ministerului Sănătății. (…) Din perspectiva Ministerului Sănătății, tot ce putem să facem ca să simplificăm, ca să ajutăm procesul – suntem mai mult decât deschiși. Este o decizie a Guvernului, de-aia se și numește Ordonanță de Urgență a Guvernului, nu e a Ministerului Sănătății”.

    „De aceea există și procesul avizării, dl Boc cunoaște lucrurile acestea. Am vorbit cu premierul acum o oră, deci răspunde la telefon, dacă cineva sună din teritoriu, poate avea o discuție și în seara asta, nu trebuie să ne ferim”, a arătat Vlad Voiculescu, precizând că modificări se mai pot aduce cel puțin până marți la prânz.

    Emil Boc: „Nu știu în alte locuri, unde a condus domnul ministru, dacă după același principii s-a condus”

    Aflat în legătură directă prin Skype, Emil Boc i-a dat replica ministrului Sănătății.

    „Îl salut cu respect pe domnul ministru, dar trebuie făcute câteva precizări:

    1. Nu se respectă termenul de 10 zile prevăzut de lege în vederea consultării.

    2. Nu credem că trebuie să sunăm fiecare primar pe primul-ministru pentru o problemă de competență a unui ministru de resort. A scris cu mânuța domniei sale ministrul Sănătății – Art. 6 din Ordonanță, care menționează expres – și citez pentru cei care nu au fost atenți: «Pentru funcționarea centrelor de vaccinare împotriva Covid-19, din bugetul autorităților publice locale se asigură fondurile necesare pentru: a) organizare, dotare, operaționalizare centre; b) plata personalului medico-sanitar». 

    Adică, dacă totuși avem o dimensiune și o viziune europeană, orice ministru din Guvernul României ar trebui să știe că nu poți să stabilești sarcini fără să dai bani. Sarcini suplimentare se dau dacă ai alocată resursă suplimentară. Asta nici măcar nu într-un proiect de OUG, nici într-un extemporal la dirigenție la clasele I-IV nu se face, darămite la nivelul unei țări europene!

    Primarii din Asociația Municipiilor sunt extrem de revoltați de această abordare și această atitudine a ministrului Sănătății, care într-un act fundamental al statului român ignoră niște principii după care se conduce Uniunea Europeană. Nu știu în alte locuri, unde a condus domnul ministru, dacă după același principii s-a condus, dar în privința a ceea ce înseamnă administrația publică locală avem pretenția la respectul pe care îl merită acești primari, care reprezintă mai mult de jumătate din populația României. Și 70% din PIB-ul care se produce în România, aici se produce!

    Și atunci, dacă cum îți așterni așa dormi, dacă așa se așterne în această ordonanță de urgență, cum este scris acolo, așa va merge și procesul de vaccinare – cu stângul, generat de către Ministerul Sănătății! Și trebuie să-și asume răspunderea Ministerul Sănătății, să nu plimbe hârtiie în dreapta și stânga și responsabilitățile în sus sau în jos! Prima responsabilitate este a aceluia care generează actul. El răspunde pentru ceea ce propune”.

    Vlad Voiculescu: Ar fi mai productiv ca discuția să fie instituțională

    Ministrul Vlad Voiculescu a intervenit apoi cu punctul său de vedere.

    „Aud supărarea în vocea domnului primar, îmi pare rău. Sigur că nu fiecare primar ar trebui să sune premierul, dar președintele Asociației Municipiilor și colegul dumisale de partid cred că pot face asta, bănuiesc că durează mai puțin decât o emisiune de știri la Digi 24.

    Apropo de 10 zile: trăim vremuri excepționale, nu știu câte dintre ordonanțele de urgență referitoare la gestionarea crizei Covid pot să aibă acest termen de 10 zile. Mi-ar fi plăcut să avem acest timp, dar procesul de vaccinare a început acum mai puțin de 14 zile și lucrurile merg destul de repede ,și cred că noi cu toții ine dorim ca lucrurile să meargă repede. Altfel, repet, este o primă versiune a unui act normativ care poate suferi îmbunătățiri. Ministerul Sănătății nu are niciun interes ca autoritățile publice locale să fie forțate de către Guvern să facă ceva ce nu pot să facă. Ba din contră! Singurul nostru interes este ca vaccinarea să meargă bine și dacă, noi putem să fim de folos, cu mare bucurie!

    Dacă Ministerul Sănătății ar putea să funcționeze și ca Minister de Finanțe, și ca întreg Guvernul, atunci cu siguranță discuțiile ar trebui să se poarte doar între Ministerul Sănătății și orice altă parte implicată din țară.

    „Este un document în lucru, nu este nimic de discutat, cât timp documentul nu produce niciun efect. Poate fi îmbunătățit. Acum, sigur, putem să înșirăm bursele elevilor, și creșe, și iluminatul public, și modernizarea străzilor, și a podurilor, și toate care se dărâmă, pentru că cineva trebuie să amenajeze niște centre de vaccinare, dar mai productiv ar fi ca discuția să fie instituțională, între câteva instituții ale statului care au lideri care, de altfel, se și cunosc. Problema nu este una deosebit de spinoasă, este una cât de poate de clară, care poate fi discutată în principal cu premierul și cu Ministerul Finanțelor și, sigur, și cu Ministerul Sănătății. Dar deja mi-am exprimat poziția de ministru al Sănătății: interesul nostru este ca procesul de vaccinare să se producă fără niciun fel de probleme. Dacă pentru asta putem asigura finanțare până la ultimul ac, ne bucurăm foarte tare”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Atac dur al primarilor conduși de Emil Boc: „«Practicile nesănătoase» au fost însuşite rapid de Guvernul Cîţu”

    Asociația Municipiilor din România (AMR), condusă de primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc (PNL), lansează un prim atac dur la adresa Guvernului Cîțu. Primarii sunt nemulțumiți de ordonanța de urgență prin care se modifică peste 20 de acte normative, printre care și Codul Administrativ care amână pensiile speciale ale primarilor.

    Într-un comunicat, Asociația atrage atenția că structurile administrației locale nu au fost consultate, deși actul normativ le priveau direct.

    „Constatăm cu dezamăgire că «practicile nesănătoase» ale guvernelor anterioare au fost însușite rapid de Guvernul Cîțu. Proiectul de OUG propus spre adoptare, fără consultarea AMR și a celorlalte structuri asociative, transformâd astfel un instrument de dialog între doi parteneri egali (administrația centrală – administrația locală) într-un act formal, menit să mimeze respectarea legii, dar încălcând în fapt și litera, și spiritul ei. Adoptarea unei ordonanțe de urgență care modifică peste 20 de acte normative, cu impact în diverse domenii precum: bugete locale, fiscalitate, asistență socială, educație, salarizare, sănătate, muncă etc. fără respectarea minimă a regulilor în domeniul transparenței și dialogului cu structurile asociative , este de natură să tragă un semnal de alarmă cu privire la capacitatea Guvernului de a realiza reforma statului, așa cum și-a asumat prin programul de guvernare”.

    Asociaţia Municipiilor din România are şi un mesaj pentru premierul Florin Cîţu: „Dialogul instituţional nu este o opţiune a unui ministru sau a unui funcţionar din minister, ci o obligaţie legală a Guvernului României, statutată atât în Codul Administrativ, cât şi în Carta europeană a autonomiei locale, iar Asociaţia Municipiilor din România nu va lăsa nesancţionate, public şi juridic, derapajele de la această obligaţie”.

    Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență privind măsuri fiscal-bugetare pentru 2021, introducerea pensiilor speciale ale primarilor se amână cu un an, la fel cum a procedat și Guvernul Orban pentru 2020. Pensiile speciale au fost introduse în Codul Administrativ de Guvernul Dăncilă, prin ordonanță de urgență.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Emil Boc e primul politician român important care anunță că se va vaccina anti-Covid în public

    Fostul premier Emil Boc, acum primar al Clujului și important pol de putere în PNL, a anunțat că se va vaccina anti-Covid în public, “atunci când îmi va veni rândul”. Cum Boc are 54 de ani, el face parte din categoria a doua de populație care va fi vaccinată.

    În prima categorie intră personalul medical, în cea de-a doua persoanele peste 65 de ani și bolnavii cronici, dar și personalul cheie din instituțiile statului (aici se încadrează Boc). În cel de-al treilea val intră populația cu vârste între 16-65 ani.

    Emil Boc este primul politician român important care spune că va face acest gest de a se vaccina public, cu speranța că îi va convinge și pe alții că procesul nu e periculos.

    Intervievat la Napoca Live, Emil Boc a explicat: “Când ne vine rândul, public, dacă va fi posibil, mă voi vaccina fără niciun fel de echivoc. Mi-am făcut teste PCR și de anticorpi, nu am avut Covid, ne-am ferit cât am putut. Părerea mea, și nu numai a mea, este că vaccinul este cea mai bună soluție. Deci, dacă ar fi să dau un sfat, le-aș spune oamenilor să se vaccineze. E o boală (n.r. – Covid-19) care poate evolua urât, mai ales în cazul celor vulnerabili, care au o vârstă sau au și alte afecțiuni”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Contrat de oameni grei din PNL, Orban a reușit totuși un scor zdrobitor: 63 de voturi pentru, 2 împotrivă, 5 abțineri

    Ședința de marți noapte a Biroului Politic Național (BPN) al PNL a avut rolul de a valida ista de miniștri propusă de premierul desemnat Florin Cîțu, dar și de a arăta cât de mare este curentul care se ridică împotriva președintelui partidului, Ludovic Orban.

    Lista miniștrilor a fost aprobată cu o largă majoritate, a anunțat Orban la finalul discuțiilor. Potrivit acestuia, s-au înregistrat 63 de voturi ”pentru”, 2 voturi ”împotrivă” și 5 abțineri.

    Potrivit unor surse multiple, cei care n-au aprobat lista de miniștri au fost:

    • Ilie Bolojan, Florin Roman – au votat împotrivă;
    • Emil Boc, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău, Cristian Bușoi, Dan Motreanu – s-au abținut.

    Printre cei care au luat distanță de această construcție guvernamentală s-au aflat, așadar, câteva nume grele: Ilie Bolojan (președintele Consiliului Județean Bihor), Emil Boc (primarul orașului Cluj-Napoca), Robert Sighiartău (secretarul general al PNL) și Rareș Bogdan (europarlamentar, prim-vicepreședinte al partidului).

    Cu toate acestea, cursul politic stabilit de președintele Ludovic Orban a fost confirmat cu un scor zdrobitor: 63 de voturi din 70.

    Lista cu miniștrii și programul de guvernare vor fi depuse miercuri dimineață, în jurul orei 8.00, la Parlament, urmând ca tot miercuri să aibă loc audierile în comisiile de specialitate și să fie dat votul de învestitură.

    La începutul ședinței BPN, premierul desemnat Florin Cîțu le-a precizat liderilor PNL că miniștrii pe care-i propune au fost discutați în prealabil cu președintele Klaus Iohannis.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Zurbagiii de la AUR au încercat să închidă ședința Camerei Deputaților înainte de alegerea președintelui! Șeful de ședință s-a tot plâns că e obosit. Noaptea a fost salvată de un turc

  • Emil Boc critică dur CCR pentru amestec în lupta politică: „Decizia sfidează textul Constituției”

    Emil Boc, actualul primar al Clujului și fost prim-ministru al României, a analizat decizia CCR prin care aceasta a anunțat că „nominalizarea lui Ludovic Orban de către președintele României pentru formarea unui nou guvern nu e constituțională”.

    Boc argumentează, într-o lungă postare pe pagina sa de Facebook, faptul că judecătorii CCR și-au depășit atribuțiile, implicându-se în lupta politică.

    „Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile: judecă conflicte politice în loc să soluționeze conflicte juridice de natură constituțională. Spre deosebire de Curtea Constituțională din România, Tribunalul Constituțional din Germania nu se amestecă în politică și nu soluționează conflicte politice”, a scris Emil Boc.

    Fostul premier, fost jurist și avocat, consideră că nominalizarea lui Ludovic Orban de către președintele României nu poate crea în niciun fel vreun conflict de natură constituțională pentru că președintele și-a respectat toate obligațiile prevăzute de Constituție.

    „Prin nominalizarea lui Ludovic Orban de către Președintele României ca și premier desemnat nu s-a creat un conflict juridic de natură constituțională. Nu există un conflict juridic între Parlament și Președinte. Președintele României, potrivit prerogativelor constituționale expres menționate în art. 103 alin. 1 din Constituție, a desemnat un candidat la funcția de prim-ministru.

    Majoritățile politice se verifică și se realizează prin vot în Parlament, nu prin declarații politice. Pe de altă parte, nu ne aflăm într-un blocaj constituțional: Parlamentul este obligat să dea un vot pozitiv sau negativ programului și listei guvernului. Suntem într-un conflict politic determinat de boicotarea de către PSD a votului în Parlament cu privire la Guvern. Situația conflictuală poate fi înlăturată imediat prin derularea în Parlament a ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la votul de încredere asupra Guvernului. Curtea și aici greșește fundamental: Parlamentul acordă sau nu votul de încredere programului de guvernare și listei membrilor guvernului, nu premierului desemnat ( art. 103 alin 2 și 3)”, a argumentat Emil Boc.

    De asemenea, primarul Clujului susține că CCR și-a depășit grav atribuțiile, legiferând în domeniul conflictelor politice.

    „Curtea Constituțională își depășește atribuțiile constituționale și soluționează conflicte politice! Este un precedent extrem de periculos atunci când gardianul Constituției dintr-un stat de drept (CCR) își depășește atribuțiile, încalcă Legea fundamentală și se amestecă părtinitor în jocul politic. Conflictele politice, în orice democrație, se soluționează prin mijloace politice. Până la urmă, actorii politici răspund în față electoratului pentru acțiunile sau inacțiunile lor, nu persoanele numite de către actorii politici”, a scris Emil Boc.

    Exemplul deciziei date de Tribunalul Constituțional din Germania într-o speță asemănătoare descrisă de Emil Boc:

    „În anul 2005, Cancelarul Schroder, care a dorit în mod explicit organizarea de alegeri anticipate în Germania, a solicitat un vot de încredere Bundestagului (conform art. 68 din Constituție) și a cerut în mod expres parlamentarilor din propriul partid să nu susțină moțiunea de încredere pentru ca aceasta să fie respinsă și, în consecință, să se întrunească acea condiție constituțională pentru a se putea ajunge la alegeri anticipate.

    În consecință, moțiunea de încredere solicitată de Cancelar a fost respinsă, cu sprijinul parlamentarilor din partidul acestuia.

    Membrii opoziției din Bundestag au atacat la Tribunalul Constituțional decizia legislativului german de respingere a moțiunii de încredere spunând că, în mod deliberat, Cancelarul a utilizat prevederea constituțională pentru a se ajunge la alegeri anticipate, contrar spiritului și textului Constituției Germaniei.

    Tribunalul Constituțional din Germania a respins sesizarea opoziției și a considerat că nu este de competență lui să judece conflictele politice. Textul Constituției a fost respectat, a fost decizia Tribunalului Constituțional.

    În România, într-o situație politică asemănătoare cu cea din Germania anului 2005, CCR sfidează textul Constituției noastre, își abandonează rolul și se amestecă în jocul politic intern, fapt absolut inacceptabil într-o democrație.

    În Germania, Tribunalul Constituțional și-a câștigat respectul societății germane prin profesionalism și echidistantă față de jocurile din spațiul politic.”

    Valer Dorneanu, președintele CCR, într-o intervenție la Antena 3, post controlat de Dan Voiculescu, a declarat: „Ceea ce am reproşat noi este faptul că persoana nominalizată, nu vorbesc aici de Ludovic Orban, vorbesc de candidatul care a fost propus, candidatul nu a fost propus pentru a forma sau pentru a coagula un guvern, ci a fost propus, aşa cum declară candidatul, ca să pice. Deci, sensul prevederilor constituţionale este ca o propunere să fie făcută cu scopul constituirii, cu scopul formării unui guvern care să asigure continuitatea funcţionarii statului de drept. Nu este admisibil să propui pe cineva care acceptă formal şi, după ce iese de la consultări, spune că el nu va vota guvernul.”

    Această intervenție a președintelui CCR arată, o dată în plus, că instituția s-a amestecat în lupta politică, judecând și luând decizii după declarații și poziționări politice și nu după fapte și prevederile constituționale.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Parchetul militar, dosar penal pentru urmărirea jurnaliștilor și procurorilor. Un militar, implicat

    * Alarma CORONAVIRUS în Italia: al patrulea deces! Se întorc românii din zonele de risc. Lumea în faţa unui dublu pericol: epidemia şi criza economică

    * Ce trebuie să facem pentru a evita infectarea cu coronavirus. Trei reguli sfinte, prezentate de un expert în sănătate

    * Coronavirusul transformă Italia într-un Wuhan al Europei. Bilanț înfricoșător: 3 morți, cel puțin 155 de infectați

    * Toți românii care vin din regiunile italiene Lombardia și Veneto vor fi ținuți în carantină 14 zile

    * Coronavirusul închide nordul Italiei! Mii de români sunt afectați de măsurile autorităților

    * INTERVIU. Procuror: „Cimentul românesc e făcut din gunoaie aduse ilegal din Marea Britanie. Plouă peste oameni cu dioxid și furan”

    * Adio, Gâdea, nu mă-ntorc la tine! Mesajul Danei Grecu după plecarea de la Antena 3

  • Prăpastie între Boc și Firea, la fonduri europene pentru transportul în comun: Cluj – 25.660.000 €, București – 2.283 €!

    Prăpastie între Boc și Firea, la fonduri europene pentru transportul în comun: Cluj – 25.660.000 €, București – 2.283 €!

    10.890 de lei și 30 de bani a atras Bucureștiul, în 2019, din fonduri nerambursabile pentru transportul în comun. Clujul, în schimb, 122.409.742 de lei și 54 de bani. De 11.240 mai mult!

    Felul în care au tratat problema transportului în comun, în ultimii 4 ani, administrațiile celor mai mari orașe din România, conduse de primarii Gabriela Firea în București și Emil Boc în Cluj-Napoca, arată că drumurile sunt diametral opuse. Pe scurt, Clujul își modernizează transportul în comun cu banii altora (de la Uniunea Europeană în principal), pe baza proiectelor, în timp ce Bucureștiul o face îndatorându-se și plătind anual rate de zeci de milioane de euro.

    Administrația Firea s-a concentrat pe împrumuturi masive, ulterior restituite din banii bucureștenilor, neglijând complet posibilitatea de atragere a fondurilor europene nerambursabile.

    Boc: 201.820.417,31 lei din fonduri nerambursabile, 0 lei împrumuturi

    În schimb, administrația Boc a accelerat la maximum în direcția fondurilor UE nerambursabile, evitând orice împrumut pe care ulterior ar fi fost nevoit să-l achite din banii clujenilor.

    S-a ajuns astfel, în 2019, după 4 ani de strategii diferite, și la situații radical deosebite.

    Anul trecut, Clujul a atras, în scopul îmbunătățirii transportului în comun, fonduri externe nerambursabile în valoare de 122.409.742 de lei și 54 de bani (circa 25.660.000 de euro), iar Bucureștiul – de 10.890 de lei și 30 de bani (2.283 de euro).

    În schimb, în același an 2019, dacă orașul Cluj n-a avut de achitat niciun ban pentru rambursarea ratelor unor credite externe, Bucureștiul a plătit, în contul împrumuturilor făcute de administrație pentru a ameliora transportul în comun, 22.174.307,96 lei (circa 4.650.000 de euro).

     

    Interesant este că, în 2016, la începutul actualelor mandate obținute de Firea în București și Boc în Cluj, s-a plecat, în privința fondurilor UE, de la egalitate.

    În 2016, Clujul nu a accesat niciun ban din fonduri externe nerambursabile. În 2017, suma a fost, de asemenea, neglijabilă – 90.006,72 lei. Apoi, pe măsură ce proiectele au înaintat, au fost depuse și aprobate la Uniunea Europeană și la alte organisme financiare care asigură astfel de programe, Clujul a început să-și rezolve, practic, problemele cu banii europeni: 79.320.668,15 lei în 2018 și 122.409.742,54 lei în 2019.

    În total, din 2016 până în 2019, Clujul a accesat fonduri externe nerambursabile, destinate finanțării transportului în comun, în valoare de 201.820.417,31 lei.
    În tot acest timp, coloana cheltuielilor cu achitarea unor eventuale împrumuturi contractate de Cluj pentru transportul în comun a rămas neclinită: 0 pe linie.

    Și acum, paralela:

    Administrația Firea, în aceiași 4 ani (2016-2019) – 25.347,61 lei obținuți din fonduri nerambursabile pentru transportul în comun. S-au făcut însă împrumuturi, iar ratele au fost de 85.362.230,63 lei.

    Altfel spus, Clujul e la +201.820.417,31 lei, iar Bucureștiul la -85.336.883,02 lei. O prăpastie de 287.157.300,33 lei (60,2 milioane de euro).

    Când a aterizat în Primăria Capitalei (după aproape 8 ani de domnie a „independentului PSD-ist” Sorin Oprescu), Firea a găsit o situație mai grea decât cea a Clujului. În 2016, an electoral cu schimbare de ștafetă în luna iunie, au fost atrași, pentru transportul în comun, fonduri nerambursabile externe în valoare de 14.457,31 lei – adică aproape nimic.

    Diferența față de Cluj este că situația a rămas la fel și cu Firea în fruntea bucatelor.

    În următorii doi ani, 2017 și 2018, s-au atras 0 lei din fonduri UE sau de la alte organisme financiare care dau bani nerambursabili pe proiecte destinate transportului în comun.

    În 2019, suma a urcat de la nimic spre aproape nimic: 10.890,3 lei.

    În total, din 2016 până în 2019, fondurile externe nerambursabile atrase de administrația Firea pentru îmbunătățirea transportului în comun au fost de 25.347,61 lei.

    Pe de altă parte, Bucureștiul plătește anual zeci de milioane de lei rate la credite externe contractate de Primărie cu destinația finanțării transportului în comun.

    În 2016, din care Gabriela Firea a guvernat doar jumătate (a fost aleasă primar în luna iunie), București a achitat o rată de 20.638.133,57 lei.

    Suma a început să crească ușor în anii următori:

    • 21.032.522,99 lei în 2017
    • 21.517.266,11 lei în 2018
    • 22.174.307,96 lei în 2019.

    În total, din 2016 până în 2019, bucureștenii au plătit rate în valoare de 85.362.230,63 lei pentru creditele contractate de Primărie în vederea modernizării transportului în comun.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!