ziaristii.com

Etichetă: Dragnea

  • Cumplita soartă a Teleormanului, „feuda” lui Dragnea: e de departe județul cel mai îmbătrânit din România. Fiecărui copil îi revin doi vârstnici

    Teleormanul, “feuda” care l-a făcut posibil pe Liviu Dragnea și regimul său întins peste România în 2016-2019, este nu doar cel mai înapoiat, dar și cel mai bătrân județ din țară. În acest moment, la fiecare 100 de persoane cu vârsta între 0-14 ani din Teleorman le corespund 203,85 oameni de peste 65 de ani, relevă o analiză publicată de HotNews.ro.

    Fenomenul îmbătrânirii este accentuat în toată România, dar ceea ce se întâmplă în Teleorman, campionul absolut al acestei statistici, este de-a dreptul teribil. Sărăcia, corupția, lipsa infrastructurii și a oportunităților în viață și carieră, lipsa condițiilor elementare de trai au dus la emigrare masivă.

    Cea mai tânără populație se găsește în Ilfov: 81,98 persoane peste 65 de ani la fiecare 100 de copii de 0-14 ani

    Potrivit HotNews, care citează date obținute joi de la Institutul Național de Statistică, acum 10 ani în Teleorman proporția era de 165 de vârstnici la 100 de copii. Acum proporția este de 203 la 100.

    La polul opus, cu cea mai tânără populație din țară, este județul Ilfov, cu 81,98 vârstnici peste 65 de ani la fiecare 100 de copii cu vârsta 0-14 ani. Pe locul 2 la tinerețe este Iașiul, cu 85,1 vârstnici la 100 de copii. București are 114,21 vârstnici la 100 de copii. Vestea bună în privința Capitalei este că, față de acum 10 ani, proporția este într-o foarte mică (dar totuși existentă) scădere. În 2011, în București erau 115,34 vârstnici la 114,21 copii.

    Media pe țară este 120,8 vârstnici peste 65 de ani la 100 de copii de 0-14 ani.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Deputatul Seidler (USR) a fost scos din emisiune, la Antena 3, când a amintit de turnătorul Dan Voiculescu! „Vorbiți de funie în casa spânzuratului”

    * Războiul a luat sfârșit: PNL și USR-PLUS merg mai departe cu Guvernul Cîțu! Condiție rezonabilă pusă premierului

    * Furie și disperare în Sistem: Ioana Mihăilă continuă reformele în Sănătate. Antena 3 a început deja linșajul, pe modelul exersat cu Vlad Voiculescu

    * Trei greșeli majore ale lui Vlad Voiculescu la evacuarea Spitalului Foișor

    * Dragnea e cu un picior în afara pușcăriei! Comisia din Penitenciarul Rahova a avizat pozitiv eliberarea anticipată a fostului lider PSD. Decizia finală o iau judecătorii

    * Comisia Juridică a Senatului propune sancționarea Dianei Șoșoacă pentru instigare la ură, extremism, xenofobie, homofobie și sfidarea legilor

    * VIDEO. Scene înfiorătoare cu anarhistele rusofile. Cerva: „Câta picior i-am tras în cur! I-a sărit curu’ în aer!”. Lovin: „I-am vărsat cafeaua în cap! L-am călcat pe mână!”

    * „Olguțul” Claudiu Manda, europarlamentar PSD, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice

    * Socaciu, Daea, Bacalbașa, Tărăcilă, Hașotti, Solcanu își vor pensiile speciale înapoi! 122 de foști parlamentari au apelat la instanță pentru a-și recupera privilegiul pierdut prin lege

    * Deputații-șaormari Solomon și Stativă au pierdut procesele în care contestau amenzile Covid, după scandalul din Centrul Vechi. Instanța a stabilit că trebuie disciplinați

    * Fiul lui Sever Mureșan a fost arestat după ce, beat și drogat, a urcat la volan și a distrus 12 mașini în Brașov. În 2017 a stat agățat 10 ore pe o macara!

  • Dragnea e cu un picior în afara pușcăriei! Comisia din Penitenciarul Rahova a avizat pozitiv eliberarea anticipată a fostului lider PSD. Decizia finală o iau judecătorii

    Comisia Penitenciarului Rahova a avizat pozitiv cererea de eliberare anticipată a lui Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. Decizia finală le aparține însă judecătorilor, care ar trebui să se pronunțe pe 27 aprilie. Dacă Dragnea iese din închisoare, e de așteptat ca, în scurt timp, să urmeze lupte majore în interiorul PSD, partid despre care fostul lider suprem s-a exprimat deja că vrea să și-l ia înapoi.

    Avizul de miercuri al comisiei de la penitenciar e de natură să ajute la scoaterea din detenție a lui Dragnea. Acesta a depus cererea de eliberare în ianuarie.

    Drangea a intrat la închisoare pe 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. El dirijase angajarea fictivă a două persoane la DGASPC Teleorman, femeile fiind plătite de la bugetul public, dar lucrând efectiv la secretariatul PSD Teleorman. Dragnea avea deja la activ o condamnare cu suspendare și în dosarul falsificării Referendumului din 2012, de la încercarea de demitere a lui Băsescu. Așa că acum nu a mai putut primi o nouă condamnare cu suspendare, instanța dându-i sentință cu executare.

    Situația lui Dragnea este destul de complexă. El are în PSD, în continuare, numeroși aliați printre baronii locali și foștii lideri din perioada 2016-2019. E văzut ca un protector al rețelelor de influență și de corupție, un garant al menținerii sistemului de până acum și un aprig luptător împotriva Justiției. Revenirea sa în arenă îi poate periclita serios poziția actualului președinte, Marcel Ciolacu.

    Pe de altă parte, Dragnea mai are dosare grele pe rol, el fiind anchetat, printre altele, în dosarul TelDrum, unde DNA vizează fraude masive din fonduri UE. O nouă condamnare în acel nou dosar ar fi pe o perioadă mult mai lungă și l-ar scoate definitiv din scenă pe “Daddy”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * PNL și USR-PLUS, opriți hârjoana și puneți urgent ministru la Sănătate! Record Covid: 237 de morți în 24 de ore

    * Documentul-pricină de la Sănătate. Cîțu: „Arată ca un fals în acte”. Patru ciudățenii care trebuie lămurite de anchetă

    * Fiul lui Sever Mureșan a fost arestat după ce, beat și drogat, a urcat la volan și a distrus 12 mașini în Brașov. În 2017 a stat agățat 10 ore pe o macara!

    * Slujba de Înviere se va oficia în aer liber. Cine nu merge la biserică e consemnat în casă în noaptea de Paște

    * Studiu științific: Ivermectina nu are niciun efect în cazurile medii și severe de Covid

    * „Olguțul” Claudiu Manda, europarlamentar PSD, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice

    * S-a ales praful de politicianul Tăriceanu: și-a pierdut și partidul! ALDE și-a ales un nou președinte

    * VIDEO. Scene înfiorătoare cu anarhistele rusofile. Cerva: „Câta picior i-am tras în cur! I-a sărit curu’ în aer!”. Lovin: „I-am vărsat cafeaua în cap! L-am călcat pe mână!”

    * Socaciu, Daea, Bacalbașa, Tărăcilă, Hașotti, Solcanu își vor pensiile speciale înapoi! 122 de foști parlamentari au apelat la instanță pentru a-și recupera privilegiul pierdut prin lege

    * Deputații-șaormari Solomon și Stativă au pierdut procesele în care contestau amenzile Covid, după scandalul din Centrul Vechi. Instanța a stabilit că trebuie disciplinați

  • Acuzație foarte gravă: două dintre „judecătoarele roșii” din CSM sunt bănuite a fi membre PSD! Dezvăluirea, făcută de o asociație a magistraților, care cere urgent clarificări

    Judecătoarele Gabriela Baltag și Evelina Oprina, membre ale Consiliului Superior al Magistraturii și autoarele unui apel public la parlamentari să nu voteze desființarea Secției Speciale, sunt acuzate de colegii magistrați că ar fi membre PSD!

    Asociația “Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) a publicat pe contul de Facebook o solicitare către PSD, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de drept public, de a comunica natura rela’ților celor două judecătoare cu partidul condus de Marcel Ciolacu.

    Baltag și Oprina fac parte din “falanga Savonea” a secției de judecători din CSM, care opune o rezistență disperată la toate reformele încercate de noua coaliție de guvernare. Bătălia dusă de fidelii lui Dragnea din CSM pentru salvarea Secției Speciale este una feroce. “Meciurile” ministrului Justiției cu “judecătoarele roșii” au depășit de multă vreme limita bunului-simț, acestea recurgând chiar la insulte și insinuări mizerabile.

    Membrii AMASP precizează, în cererea lor, că datele pe care le cer sunt de interes public și vor să știe:

    • dacă Baltag și Oprina sunt, într-adevăr, membre PSD;
    • dacă și-au plătit cotizațiile;
    • dacă au făcut sau primit donații de la partid;
    • dacă au întâlniri cu persoane din conducerea social-democraților.

    Solicitarea AMASP către PSD

    „Avand in vedere pozitiile publice ale unor reprezentanti CSM, AMASP a solicitat comunicarea unor informatii publice de catre PSD:

    CĂTRE

    PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

    Subscrisa, ASOCIAȚIA „MIȘCAREA PENTRU APĂRAREA STATUTULUI PROCURORILOR”, asociație profesională a procurorilor, cu personalitate juridică constatată prin încheierea din 04.10.2018, pronunțată de Judecătoria Pitești – Secția civilă, în dosarul nr.13473/280/PJ/2018, cu sediul în Pitești, str. Nicolae Labiș nr.56, județul Argeș, e-mail [email protected],

    În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă solicităm să ne comunicați dacă doamnele judecător Gabriela Baltag și Evelina Oprina sunt membri ai Partidului Social Democrat, dacă acestea au achitat cotizația la zi, dacă au făcut donații formațiunii politice ori au primit donații din partea acesteia, dacă au întâlniri frecvente cu persoane din conducerea partidului în vederea stabilirii strategiei de comunicare publică.

    Precizăm că informațiile privind calitatea de membru de partid sunt informații de interes public, având în vedere funcția de judecător a celor două doamne. Informațiile privind întâlnirile cu reprezentanții partidului sunt, de asemenea, informații necesare pentru a înțelege dacă e vorba de o perpertuă coincidență sau de un real devotament în preluarea de acestea, în alocuțiunile publice, a mesajelor PSD“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Secția Specială ar fi interceptat telefoanele mai multor ziariști de investigație. Pretextul: plângerile penale făcute de Sebastian Ghiță (PSD)

    Secția Specială condusă de procuroarea Adina Florea ar fi interceptat telefoanele mai multor jurnaliști, pornind de la anchete deschise la plângerile fugarului Sebastian Ghiță, tovarășul lui Victor Ponta, dezvăluie fostul ziarist Ionel Stoica, pe pagina sa de Facebook.

    Portalul Aktual24.roscrie că informația e confirmată de un jurnalist din Ploiești, care afirmă că a fost chemat la Secția Specială, unde procurorul l-a atenționat că atât el, cât și alți ziariști au fost interceptați, pretextul fiind niște reclamații făcute de mogulul Sebastian Ghiță, patronul postului România TV și personaj acuzat că este susținut de generali din SRI.

    Cum l-a salvat Secția Specială pe Sebi Ghiță, mogulul pe care Sistemul l-a achitat după ce scosese probele din dosar

    Trimis în 2016 în judecată de DNA pentru infracțiunile de dare de mită, cumpărare de influență, spălare de bani, șantaj și două infracțiuni de folosire de informații care nu sunt publice, precum și pentru conducerea mașinii fără permis, Sebastian Ghiță a fost salvat de tentaculele Sistemului în Justiție. Un complet de trei judecători, în care se afla Ștefan Pistol (magistrat care i-a mai achitat și pe Dragnea și Tăriceanu) a scos din dosarul lui Ghiță numeroase probe, sub pretextul că n-ar fi fost administrate loial. Apoi l-a achitat pe mogul, susținând că probleme rămase nu sunt suficiente!

    DNA a făcut apel la sentință, dar procesul nu s-a mai judecat pentru că a intervenit, salvator, nou-înființata Secție Specială, care a decis să retragă apelul!

    Nu e prima oară când Secția Specială „fabricată” de Liviu Dragnea și Tudorel Toader este acuzată de astfel de lucruri. În urmă cu doar câteva săptămâni, însuși Inspecția Judiciară a început ancheta împotriva Adinei Florea pentru că a sustras probe din dosare și pentru că le-a trimis unor inculpați rechizitoriul.

    Fost component al redacțiilor EVZ, Adevărul și Ziare.com, Ionel Stoica este acum șeful departamentului de comunicare al Primăriei Sectorului 1.

    Dezvăluirea lui Ionel Stoica despre interceptările ilegale ale Secției Speciale înființate de Dragnea și Tudorel Toader

    „De ce trebuie desființată Secția Specială, această anexă a PSD-ului? Pentru ca personaje precum Elena Udrea să nu mai poată pune presiune pe magistrații onești, pe care-i amenință cu plângeri penale. În acest caz este vorba de judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel București, care a condamnat-o la 8 ani de închisoare în primă instanță. Justiția se face în sala de judecată, nu la Antena 3 și RTV.

    Dar profit de ocazie să dezvălui un abuz marca Secția Specială, faptul că a interceptat mai mulți jurnaliști care au scris despre gulerele albe din România. Bună dimineața, Adina Florea! Mandatele de interceptare au fost emise în anchetele deschise în urma plângerilor penale făcute de Sebastian Ghiță și restul găștii PSD de la Prahova.

    Doar nu credeți că Inspecția Judiciară – o altă anexă a PSD- are ceva de zis în cazul ăsta. Judecătorul Lucian Netejoru a fost menținut la șefia Inspecției exclusiv în baza unui OUG promovat de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, cu acceptul grupului de magistrați din CSM strânși în jurul Liei Savonea. Se întâmpla în perioada în care Inspecția Judiciară deschidea acțiuni disciplinare în serie împotriva Laurei Codruța Kovesi și a mai multor procurori-șefi din DNA. În aceeași perioadă în care Adina Florea se visa mare șefă în parchetele Republicii. În concluzie, reforma din Justiție trebuie să înceapă cu CSM, Secția Specială și Inspecția Judiciară, voință politică să fie.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Haosul salariilor provocat de Dragnea: funcționari din comune au lefuri de 3 ori mai mari decât cei de la oraș, pe aceleași posturi

    Perioada în care Liviu Dragnea a încercat să mituiască bugetarii permițându-le primarilor să stabilească singuri salariile în propriile administrații a dus la aberații ale sistemului de salarizare. În acest moment, există angajați la primării din sate care au salarii de 3 ori mai mari decât alții angajați pe aceleași posturi, dar în orașe, a relatat Raluca Turcan, ministrul Muncii, la emisiunea Insider Politic, de la Prima TV. Pe alocuri, salariile aproape că se dublează după aplicarea a diverse sporuri.

    Raluca Turcan a spus că acum se lucrează la ameliorarea acestor anomalii, dar că nu vor fi afectați bugetarii cu salarii mici și că există domenii unde lucrătorii vor putea primi sporuri de până la 85%.

    Dragnea a încercat să-și cumpere liniștea de a subjuga România pe spinarea bugetului public. S-a ajuns astfel ca țara să fie nevoită să se împrumute ca să achite salariile.

    Raluca Turcan: „Angajați dintr-o comună mică și fără venituri au salarii de 3 ori mai mari decât cei de la oraș” 

    Ministrul Muncii a menționat că nu e firesc ca angajații unei primării dintr-o localitate de câteva sute sau câteva mii de locuitori să ajungă să ia de câteva ori mai mulți bani decât colegii din primării mari, unde se lucrează pe proiecte europene și trebuie gestionate comunități de zeci sau sute de mii de locuitori: “Există salariile în administraţia publică locală care nu sunt pe grila de salarizare unitară şi chiar de la reprezentanţii structurilor asociative am primit solicitări pentru a include şi salariile din administraţie pe grilă, întrucât avem anomalii prin care angajaţi dintr-o comună mică şi fără venituri pentru nicio formă de investiţii au salarii mai mari decât un oraş de trei ori mai mare. Şi atunci, au spus hai să încercăm o aşezare acestor salarii pe grilă astfel încât şi aici să fie o echilibrare, pe de o parte între autorităţile din administraţia publică locală, pe de altă parte între autorităţile din administraţia publică centrală şi cele din administraţia publică locală. Sunt iarăşi situaţii şi excepţii în care salariile la nivel local sunt mai mari decât la nivel central“.

    Raluca Turcan spune că noua lege a salarizării va plafona sporurile la 30% din salariu, dar cu excepții notabile, astfel încât lucrătorii din domeniul sanitar, de exemplu, pot ajunge la 85%: „În legea salarizării există un articol prin care nivelul sporurilor este limitat la 30% la nivelul ordonatorului de credite. Acesta este un articol, ori prezentarea trunchiată a unui text de lege este similară cu minciuna sau manipularea, pentru că la două articole mai jos apar excepţiile. Prin excepţie de la plafonarea nivelului sporurilor la 30% la nivelul ordonatorului de credit vin următoarele domenii. Şi după aceea intră sănătatea, justiţia, asistenţa socială, partea de apărare şi ordine publică. Sunt salariile cărora li se adaugă sporuri cu până la 85%, dar asta nu înseamnă că toţi angajaţii din sănătate au sporuri de 85%. Evident, există segmente din sănătate unde sporurile merg chiar şi la 85%“.

    Demnitarul afirmă că, din 2022, vor dispărea unele sporuri, dar salariile mici nu vor fi afectate: “Aici va fi o decizie politică. Principiul de la care noi plecăm este acela să nu scadă veniturile însă, dacă, de exemplu, se elimină anumite sporuri, poate la nivelul unor salarii foarte mari, ar putea să se opereze mici modificări întrucât trebuie să gândim şi partea de sustenabilitate. Ar putea să scadă salariile foarte mari, nu este încă o decizie luată. Noi am vrea aşa, sporurile să îşi atingă cu adevărat scopul pentru care au fost create pentru anumite meserii, anumite condiţii sau pentru a fi motivante, să reaşezăm salariile de bază. Și aici există două posibilităţi, vom vedea pe care se va merge, fie unele salarii sau venituri foarte mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri şi celelalte vor avea o creştere mai rapidă astfel încât să le ajungă din urmă“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cenzură la TVR: Șoșoacă spune că Marina Almășan n-a mai prins emisiuni live după o critică la adresa lui Dragnea. Pasajele neplăcute pentru PSD cădeau la montaj

    Marina Almășan, cunoscuta realizatoare de la TVR, n-a mai făcut emisiuni live, iar înregistrările erau “periate” la montaj de criticile la adresa lui Dragnea și Dăncilă, a povestit senatoarea Diana Șoșoacă marți, la postul de radio Gold FM, conform Aktual 24.

    Șoșoacă a relatat că, în 2018, când a fost invitată la o emisiune live moderată de Marina Almășan, a îndrăznit să fie critică la adresa lui Dragnea și Dăncilă. Drept urmare, Almășan n-a mai fost lăsată de conducerea TVR să facă emisiuni în direct, totul trebuind să fie înregistrat. La montaj se făcea o cenzură, iar părțile neagreate de PSD erau tăiate. Șoșoacă spune că după acel episod și ea s-a ales cu o “suspendare” de 9 luni, interval în care n-a mai fost invitată deloc.

    În 2019, Șoșoacă a primit premiul “Lady Lawyer” de la Marina Almășan. Pe vremea aceea era invitată și promovată frecvent în emisiunea “Femei de 10”, moderată de Almășan.

    „Toate emisiunile cu mine au fost înregistrate și aranjate la montaj. Era în 2018, când se încălcau drepturi și libertăți”

    În schimb, Șoșoacă a reprezentat-o pe Almășan la divorțul cu cântărețul Victor Socaciu. Cele două sunt prietene.

    Invitată să intre în direct la Gold FM, avocata a dat-o însă de gol, probabil involuntar, pe Marina Almășan: “A fost o emisiune pe vremea în care era doamna Viorica Dăncilă premier, am fost singura persoană care a avut curajul, într-o emisiune live la TVR, să spună ceva de domnul Dragnea și de doamna Viorica Dăncilă. A fost ultima emisiune live pe care a avut-o Marina Almășan, eu am fost interzisă, din acel moment, cam vreo 9 luni, la TVR. Și toate emisiunile cu mine au fost înregistrate și aranjate la montaj. Era în 2018, când se încălcau foarte mult drepturi și libertăți, am avut curajul să spun ceva despre Dragnea și Dăncilă“.

    Șefa TVR este Doina Gradea, una dintre cele mai devotate slujitoare ale regimului Dragnea și ale PSD. Sub conducerea sa, televiziunea publică s-a transformat în oficină a corupților și oligarhilor, organ de luptă împotriva Justiției, a Occidentului, Uniunii Europene, NATO și SUA.

    În pandemia, TVR a promovat agresiv conspiraționiștii și toate temele propagandei ruse.

    În privința grilei de programe, postul public s-a întors la perioada proletcultismului și a național-ceaușismului din anii ’70-’80. Sunt difuzate intens filme rusești de război și filme de propagandă care prezintă versiunea comunistă a istoriei. În prime-time sunt date înregistrări cu festivaluri folclorice și concerte ale lui Fuego.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Riposta DNA după ce Savonea și Baltag au spus că procurorii comit „atrocități”: „Nu ne lăsăm intimidați. Vom continua să combatem corupția!”

    DNA a reacționat vineri, avertizând că procurorii anticorupție nu se vor lăsa intimidați, după ce reprezentantele oligarhiei în CSM, judecătoarele Savonea și Baltag, au calificat activitatea lor ca fiind “atrocități” împotriva oamenilor.

    Parchetul anticorupție, ținta principală a mafiei, a fost invocat vedeta Antenei 3, judecătoarea Baltag, în discuția cu ministrul Justiției, când acesta a venit să susțină în Consiliul Superior al Magistraturii necesitatea de a desființa Secția Specială. În timpul regimului Dragnea, CSM a fost capturat de grupurile de interese din justiție sprijinite la acea vreme de personaje ca Tudorel Toader, Florin Iordache, Eugen Nicolicea sau Șerban Nicolae.

    Joi, după 7 ore de scandal, CSM a dat aviz negativ desființării SIIJ, deși aproape toți magistrații, toată opinia publică și toate organismele internaționale cer acest lucru de peste doi ani.

    În timpul discuțiilor, judecătoarea Baltag a spus că ministrul Stelian Ion ar trebui să se uite la atrocitățile DNA, nu la SIIJ. Secția Specială, înființată la ordinul lui Dragnea pentru a controla politic magistrații, a executat de atunci numai dosare la comandă. N-a finalizat niciunul, dar a ajuns, la ordinele păpușarilor din PSD și ALDE, să se umple de ridicol făcându-i dosar penal vicepreședintelui Comisiei Europene pentru constituire de grup infracțional organizat!

    După scandalul de joi, DNA a reacționat cu un comunicat în care anunță că procurorii nu se vor lăsa intimidați și că vor continua, în pofida presiunilor, să lupte împotriva corupției.

    Reacția DNA la acuzațiile aduse de “judecătoarele lui Dragnea”

    „În contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care au avut loc în cadrul ședinței de plen a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 11 februarie 2021, constatăm cu îngrijorare că au fost făcute afirmații nejustificate, denigratoare la adresa activității Direcției Naționale Anticorupție și a procurorilor din cadrul acesteia.
    Prin urmare, Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.) face următoarele precizări:
    În ciuda atacurilor injuste, D.N.A. nu se va lăsa intimidată și va continua să își îndeplinească misiunea, să combată faptele de corupție care îi sunt atribuite în competență conform legii, cu respectarea garanțiilor procedurale prevăzute de lege și de normele internaționale pentru apărarea drepturilor omului.
    Dezbaterile de idei sunt întotdeauna binevenite, dar este de neînțeles înverșunarea cu care numele și activitatea instituției noastre sunt folosite în mod defăimător ca «muniție de război» în dispute care vizează modificări legislative sau exprimarea unor puncte de vedere divergente cu privire la sistemul judiciar.
    Totodată, am remarcat că în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se folosesc ca argumente concluziile unei hotărâri care nu are caracter definitiv, respectiv Hotărârea Plenului CSM nr. 225 din data de 15 octombrie 2019. Împotriva acesteia, D.N.A. a formulat acțiune în anulare, cauza fiind în prezent pe rolul Curții de Apel București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Or, inducerea în opinia publică a ideii că acele concluzii reprezintă adevărul, poate constitui o presiune la adresa judecătorilor care în prezent judecă acțiunea.
    Direcția Națională Anticorupție este o instituție care îndeplinește o misiune importantă de combatere a corupției la nivel înalt și mediu, fenomen care pune în pericol valorile democrației și dezvoltarea economică a societății. Ca unitate de parchet, Direcția Națională Anticorupție își îndeplinește acest rol conform legii și în slujba cetățenilor“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Situație „dramatică” pentru Dragnea în pușcărie: “sărmanul” e abuzat și a intrat în depresie. „Se simte abandonat, uitat, neglijat!”

    Pe măsură ce se apropie termenele la care ar urma să se decidă liberarea condiționată a lui Liviu Dragnea din pușcărie, starea de sănătate a acestuia devine tot mai “dramatică”. Într-o postare pe contul său de Facebook, pajul lui “Daddy” anunță că stăpânul său “se simte abandonat, uitat, neglijat!”.

    Povestea este cu adevărat lacrimogenă. Cel care a vrut să devină un Erdogan al României, a orchestrat cele mai murdare operațiuni de manipulare, a patronat o corupție și politizare extremă și a ordonat să fie bătuți mii de oameni pe 10 august 2018 a intrat în depresie.

    Evident, de vină e “sistemul ticăloșit”, iar Dragnea stă tot mai rău cu sănătatea, emoțional și psihic, după cum se exprimă Codrin Ștefănescu.

    Acesta face apel la “cei care-l iubesc” să-i scrie “patriotului aflat la ananghie”.

    „Liviu Dragnea nu se simte bine! Nici cu sānātatea, nici emoțional, nici psihic!“

    Iată mesajul patetic al lui Codrin Ștefănescu publica joi după prânz: “Am promis cā vā țin la curent! Liviu Dragnea nu se simte bine! Nici cu sānātatea, nici emoțional, nici psihic! Se simte abandonat, uitat, neglijat! I-am spus asearā, la telefon, cā nu trebuie sā cedeze in fața sistemului! E iubit, așteptat de familie și prieteni, suntem alāturi de el! Am înțeles cā nu e scos la muncā, deși are o hotārâre judecătorească in sensul acesta, nu e tratat pentru problemele de sănătate, nu se aplicā nici o lege in ceea ce-l privește! Abuzurile continuā, nimeni nu ia poziție publicā! Iau eu, dacā colegii din partid sunt lași și se fac cā uitā! Are nevoie de susținere și de o vorbā bunā! Cei care vor sā-i scrie, o pot face la adresa: Liviu Dragnea, Penitenciarul Rahova, Șoseaua Alexandriei nr 154, sector 5, București, cod Postal 51527! Este foarte important pentru el sā-i scrieți! Nu lāsați un patriot aflat la ananghie!“.

    L-a apucat „boala deținuților”: cum se apropie termenele de judecată pentru liberarea condiționată îl năpădesc afecțiunile, depresia, nevoile

    Dragnea a demarat la începutul acestui an demersurile pentru a i se revizui pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare și, de asemenea, să obțină liberarea condiționată din temniță. Procesul a început deja la ICCJ. După cum a anunțat deja prin apropiați, dacă planul îi reușește și iese din închisoare în următoarele 2-3 luni, intenționează “să-și ia partidul înapoi” și să înlăture actuala conducere a PSD.

    Tehnica „îmbolnăvirii”, a „depresiei” și a omului cumsecade care face treabă după gratii a fost aplicată, până acum, de toți marii escroci și corupți ai României condamnați la închisoare.

    Între timp, însă, Dragnea a fost inculpat de DNA într-un nou dosar de corupție. În ianuarie 2017 a încercat să cumpere influență și bunăvoința administrației Trump cu contracte din bani publici și posturi în diplomație. Intermediarul care l-a pus în legătură cu lobbiștii americani a fost „uns” consul al României la Bonn. Afaceristul american apropiat de Trump care i-a aranjat celebra poză la masa președintelui a primit și el promisiunea că România va semna contracte pentru achiziția de armament de la firmele sale.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • 10 August: Golanii care au bătut jandarmerița, condamnați definitiv. În cazul jandarmilor agresori nici măcar n-a început ancheta!

    Condamnarea definitivă a 7 persoane care au agresat o jandarmeriță la mitingul anticorupție din 10 august 2018, sentință pronunțată joi de justiție, readuce în atenția publicului – paradoxal – faptul că în privința violențelor mult mai mari, premeditate și coordonate de jandarmi, petrecute în aceeași zi și soldate cu sute de răniți și un mort, nici măcar n-a început ancheta!

    Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv joi, 4 februarie 2021, pe 7 agresori ai jandarmeriței trimisă în mulțime de conducătorii unității pe 10 august 2018. Doi dintre cei 7 au primit închisoare cu executare. Ionuț-Liviu Cojoacă a primit doi ani și 9 luni cu executare, iar Daniel Dumitru – doi ani și 8 luni cu executare, lor reținându-li-se, pe lângă vina că au agresat-o pe femeie, și responsabilitatea de a-i fi furat pistolul.

    Cei doi derbedei care au furat arma jandarmeriței au primit pedepse cu executare

    Ceilalți 5 derbedei au primit pedepse cu suspendare – menținute, de fapt, conform cu condamnarea din prima instanță.

    Pe 10 august 2018, o grupă de jandarmi a fost trimisă de comandanții dispozitivului în mulțimea de peste 100.000 de oameni care protestau împotriva corupției. Superiorii și-au mințit subordonații, spunându-le că ar fi avut loc un atac asupra unor magazine aflate în cealaltă parte a pieței.

    La întoarcerea spre dispozitiv, după ce au constatat că informațiile fuseseră false, jandarmii au fost atacați de grupuri de huligani. În mod surprinzător, unitatea a abandonat doi dintre colegi în urmă, în mijlocul mulțimii – unul dintre ei, femeie. Jandarmerița Ștefania Nistor a fost lovită de mai mulți derbedei, suferind leziuni minore pe toată suprafața corpului, conform actelor medicale. Ea a fost salvată și scoasă din mâna grupului violent de alți manifestanți, care au intervenit și au protejat-o.

    Diversiunea a fost folosită instantaneu de televiziunile penalilor, de conducerea PSD și de șefii Jandarmeriei. La televizor s-a difuzat inițial știrea că jandarmerița ar fi fost ucisă, apoi s-a spus că i-a fost fracturată coloana vertebrală. Șefii Jandarmeriei și-au mințit încă o dată subordonații, transmițându-le (pentru a-i înrăi împotriva manifestanților, așa cum s-a demonstrat ulterior) că mulțimea le-ar fi omorât o colegă.

    Pe parcursul întregii zile, atât înainte, cât și după incidentul cu jandarmerița, forțele de ordine încercaseră să provoace altercații cu manifestanții, pe care i-au bombardat gratuit cu cartușe lacrimogene și cu gaze iritante. Mulți dintre cei atacați de jandarmi erau bătrâni și femei.

    Sutele de jandarmi și ofițerii lor vinovați de lovirea și rănirea a mii de oameni, precum și de moartea unei persoane, protejați până acum justiție

    După lăsarea întunericului, când televiziunile nu mai puteau filma ce se întâmplă, jandarmii au lansat un atac de o violență deosebită asupra populației din piață. Sute de manifestanți au fost împușcați cu cartușe iritante și bătuți cu bestialitate, iar alte mii gazați. Vânătoarea de oameni a continuat în București până mult după miezul nopții, cu ofițerii superiori ai Jandarmeriei aflați tot timpul în mijlocul trupelor pe care le întărâtau, cerându-le să fie cât mai agresive. Parte a acestei agresivități s-a datorat înscenării cu jandarmerița.

    În urma atacurilor lansate de jandarmi, sute de oameni au avut nevoie de spitalizare. Unul a decedat din cauza traumelor provocate de gazele inhalate și loviturilor primite.

    Dosarul privind violențele premeditate ale Jandarmeriei (mare parte dintre bătăușii în uniformă își puseseră cagule și își acoperiseră cu leucoplast negru numerele de pe căști, ca să nu poată fi indentificați ulterior) este plimbat de 3 ani între parchete. DIICOT a luat cazul de la Parchetul Militar și l-a clasat.

    În urma scandalului public izbucnit, s-a dat rezoluție de infirmare a primei soluții, dar ancheta propriu-zisă și identificarea vinovaților întâzie să înceapă, deși există sute de mărturii, declarații, filme și înregistrări în urma cărora s-ar putea identifica rapid mare parte dintre jandarmii vinovați, precum și ofițerii care au coordonat întreaga operațiune.

    Mai mult decât atât, o parte dintre coordonatorii represiunii din 10 august au fost avansați și continuă să păstreze funcții importante în Jandarmerie.

    Strategia conducerii PSD și a Jandarmeriei a semănat, în cazul plutonului trimis în mulțime, cu diversiunile făcute de conducerea FSN (precursorul PSD) în decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu. Atunci au fost trimiși soldați de la Câmpina la Aeroportul Otopeni (într-un caz) și de la Unitatea Antitero la Ministerul Apărării (într-un alt caz), spunându-li-se că respectivele obiective sunt atacate de teroriști.

    Militarii unde urmau să ajungă întăririle au fost informați, dimpotrivă, că urmează să fie atacați de teroriști, astfel că, în ambele situații, apărătorii au deschis focul asupra camioanelor și TAB-urilor venite în ajutor. Au fost măcelăriți zeci de oameni nevinovați pe care, apoi, TVR i-a prezentat drept teroriști. Adevărul a ieșit la iveală mai târziu.

  • Fraudele dirijate de Dragnea la referendumul pentru demiterea lui Băsescu lovesc PSD și după 8 ani. Șapte politruci din Vrancea, condamnați pentru falsificarea prezenței la vot

    Șapte PSD-iști au fost condamnați pentru fraudarea referendumului din 2012 organizat de USL pentru demiterea lui Traian Băsescu (pe atunci președintele României), anunță Realitatea de Vrancea.

    Printre condamnați se numără Dragoș Matișan, șef al organizației de tineret PSD Vrancea și funcționar la Consiliul Județean Vrancea. Acum 9 ani, el era președintele secției de votare din comuna Lepșa-Tulnici, unde s-a înregistrat o prezență la vot de 250%!

    Matișan a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare și i-au fost suspendate unele drepturi civile (să voteze și să fie ales în funcții publice). El ar trebui să facă și muncă în folosul comunității la Adăpostul de câini sau la adăposturile de noapte din Focșani.

    Sentințele sunt în primă instanță, putând fi atacate cu apel.

    Fraudele coordonate de Dragnea la referendumul din 2012 rămân de referință în istoria democrației românești post-1989

    Dosarul a fost desprins din altul mult mai mare, deja finalizat, în care Liviu Dragnea a fost și el condamnat tot pentru fraudă la același referendum. Și ex-președintele PSD a primit tot condamnare la închisoare cu suspendare. Pedeapsa i s-a activat și s-a transformat în una cu executare după ce a fost condamnat și într-un al doilea dosar, al angajării unor secretare de la PSD, în mod fictiv, în administrația publică. Femeile munceau la partid, dar erau plătite din bugetul public.

    În 2012, PSD și PNL (în „era” Antonescu – Tăriceanu), grupate atunci în Alianța USL, au organizat un referendum prin care au încercat să-l demită pe Traian Băsescu. Trusturile de presă ale mogulilor făceau propagandă 24 de ore din 24, încercând să determine lumea să vină la vot. Pentru a trece referendumul, era necesar, conform legislației de atunci, să se prezinte cel puțin 50%+1 din electorat. Liviu Dragnea a coordonat o fraudă la proporții naționale, înregistrându-se prezență de peste 100% și chiar peste 200% în sute de secții din comune și sate, în toate județele (dar preponderent în fiefurile PSD din Moldova, Oltenia și Muntenia).

    Până la urmă, eforturile au eșuat și, în ciuda fraudelor masive (s-a vorbit de peste 1.000.000 de voturi în plus față de prezența reală), referendumul n-a fost validat.

    Soluția pe scurt

    1. În baza art. 396 alin. (4) C. pr. pen., stabileşte inculpatului ARITON GEORGE o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de pentru infracţiunea de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. 1 şi art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

    În baza art. 67 alin. 2 C. pen. raportat la art. art. 66 alin. 1 C. pen., stabilește în sarcina inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 65 alin. 1 C. pen. stabilește în sarcina inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 83 alin. 1, 3 C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C. pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

    În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune Vrancea:

    – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta;

    – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

    – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

    – să comunice schimbarea locului de muncă;

    – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    În baza art. 85 alin. (2) lit. b C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul Ariton George va executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 40 zile la una dintre următoarele entităţi din comunitate – Primăria Suraia sau Grădiniţa nr. 1 Suraia (entitatea şi tipul de activitate vor fi decise de către consilierul de probaţiune).

    Atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prevăzute de art. 88 C. pen.

    2. În baza art. 396 alin. (4) C. pr. pen., stabileşte inculpatei POPA MARICICA o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. 1 şi art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

    În baza art. 67 alin. 2 C. pen. raportat la art. art. 66 alin. 1 C. pen., stabilește în sarcina inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 65 alin. 1 C. pen. stabilește în sarcina inculpatei cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 83 alin. 1, 3 C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C. pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

    În baza art. 85 alin. (1) din C.pen., pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune Vrancea:

    – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta;

    – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

    – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

    – să comunice schimbarea locului de muncă;

    – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    În baza art. 85 alin. (2) lit. b C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpata Popa Maricica va executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 40 zile la una dintre următoarele entităţi din comunitate – Primăria Suraia sau Grădiniţa nr. 1 Suraia (entitatea şi tipul de activitate vor fi decise de către consilierul de probaţiune).

    Atrage atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prevăzute de art. 88 C. pen.

    3. În baza art. 396 alin. (4) C. pr. pen., stabileşte inculpatului VASILESCU ROMEO MARIAN o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. 1 şi art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

    În baza art. 67 alin. 2 C. pen. raportat la art. art. 66 alin. 1 C. pen., stabilește în sarcina inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 65 alin. 1 C.pen. stabilește în sarcina inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 83 alin. 1, 3 C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C. pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

    În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune Vrancea:

    – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta;

    – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

    – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

    – să comunice schimbarea locului de muncă;

    – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    În baza art. 85 alin. (2) lit. b C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul Vasilescu Romeo Marian va executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 30 zile la una dintre următoarele entităţi din comunitate – Primăria Suraia sau Grădiniţa nr. 1 Suraia (entitatea şi tipul de activitate vor fi decise de către consilierul de probaţiune).

    Atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prevăzute de art. 88 C. pen.

    4. În baza art. 396 alin. (4) C. pr. pen., stabileşte inculpatului LAZĂR NECULAI o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. 1 şi art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

    În baza art. 67 alin. 2 C. pen. raportat la art. art. 66 alin. 1 C. pen., stabilește în sarcina inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 65 alin. 1 C. pen., stabilește în sarcina inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 83 alin. 1, 3 C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C. pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

    În baza art. 85 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune Vrancea:

    – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta;

    – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

    – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

    – să comunice schimbarea locului de muncă;

    – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    În baza art. 85 alin. (2) lit. b C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul Lazăr Neculai va executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 30 zile la una dintre următoarele entităţi din comunitate – Primăria Suraia sau Grădiniţa nr. 1 Suraia (entitatea şi tipul de activitate vor fi decise de către consilierul de probaţiune).

    Atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prevăzute de art. 88 C. pen.

    5. În baza art. 396 alin. (4) C. pr. pen., stabileşte inculpatului REPEDE IONUŢ o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. 1 şi art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

    În baza art. 67 alin. 2 C. pen. raportat la art. art. 66 alin. 1 C. pen., stabilește în sarcina inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 65 alin. 1 C.pen., stabilește în sarcina inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 83 alin. 1, 3 C. pen., amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C. pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

    În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune Vrancea:

    – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta;

    – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

    – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

    – să comunice schimbarea locului de muncă;

    – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    În baza art. 85 alin. (2) lit. b C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul Repede Ionuţ va executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 30 zile la una dintre următoarele entităţi din comunitate – Primăria Suraia sau Grădiniţa nr. 1 Suraia (entitatea şi tipul de activitate vor fi decise de către consilierul de probaţiune).

    Atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prevăzute de art. 88 C. pen.

    6. În baza art. 396 alin. (4) C. pr. pen. stabileşte inculpatului MATIŞAN DRAGOŞ o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. 1 şi art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

    În baza art. 67 alin. 2 C. pen. raportat la art. art. 66 alin. 1 C.pen., stabilește în sarcina inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 65 alin. 1 C.pen., stabilește în sarcina inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

    În baza art. 83 alin. 1, 3 C. pen., amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C. pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

    În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune Vrancea:

    – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta;

    – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

    – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

    – să comunice schimbarea locului de muncă;

    – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

    În baza art. 85 alin. (2) lit. b C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul Matişan Dragoş va executa obligaţia de a presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 30 zile la una dintre următoarele entităţi din comunitate – Primăria Focșani – Adăpostul de câini sau Primăria Focșani – Adăposturile de zi și noapte ”Crucea Roșie” (entitatea şi tipul de activitate vor fi decise de către consilierul de probaţiune).

    Atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prevăzute de art. 88 C. pen.

    7. În baza art. 396 alin. (4) C.pr.pen. stabileşte inculpatului MILCOVEANU LUCICĂ o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. 1 şi art. 392 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. În baza art. 67 alin. 2 C.pen. raportat la art. art. 66 alin. 1 C.pen., stabile?te în sarcina inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În baza art. 65 alin. 1 C.pen. stabile?te în sarcina inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale. În baza art. 83 alin. 1, 3 C.pen. amână aplicarea pedepsei închisorii de 1 an, a pedepsei complementare ?i a pedepsei accesorii, pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C.pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art.. 85 alin. (1) din C.pen. pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, de a căror verificare va răspunde Serviciul de Probaţiune Vrancea: – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vrancea, la datele fixate de acesta; – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; – să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; – să comunice schimbarea locului de muncă; – să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 85 alin. (2) lit. b C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul Milcoveanu Lucică va executa obligaţia presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 30 zile la una dintre următoarele entităţi din comunitate – Biserica Sfântul Nicolae Lep?a sau Şcoala Generală cu Clasele I-IV Lep?a (entitatea şi tipul de activitate va fi decis de către consilierul de probaţiune). Atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prevăzute de art. 88 C.pen. . În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., obligă pe inculpaţii Ariton Gheorghe, Popa Maricica, Vasilescu Romeo Marian, Lazăr Neculai, Repede Ionuţ, Matişan Dragoş şi Milcoveanu Lucică, la plata sumei de câte 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care câte 300 lei cheltuieli judiciare din cursul urmăririi penale).Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29.01.2021.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!