În 2019, anul în care expira mandatul lui Donald Tusk la șefia Consiliului European, Klaus Iohannis a fost în cărți să-i succeadă polonezului. Confirmarea a venit, miercuri, chiar de la Donald Tusk, prezent la București cu ocazia primirii de către președintele României a unui prestigios premiu european, „Coudenhove-Kalergi”.
Donald Tusk a precizat că Iohannis a refuzat propunerea, explicând că „încă mai are lucruri de făcut în România”.
Mărturia istorică a lui Donald Tusk:
„Am discutat cu președintele Iohannis – conversația a avut loc cu aproape un an în urmă – despre cine ar trebui să preia conducerea instituțiilor europene. Discuția a fost una sinceră și discretă, în birou nu mai era nimeni în afară de noi doi. I-am spus cu deplină convingere că ar fi un extraordinar președinte al Consiliului European. Klaus mi-a zâmbit cordial, mi-a mulțumit pentru propunere și, după ceva timp, mi-a spus: «Știi, Donald, încă mai am ceva de făcut în România, așa că te rog să nu iei în calcul candidatura mea. Mai ții minte când ți-am arătat fotografia cu protestele din București și din alte orașe? Mii de tineri români cred în ceea ce cred și eu: că politica nu trebuie să fie murdară, că oamenii aflați în poziții de putere pot fi onești, că legea trebuie să însemne lege, că Europa nu este doar un concept geografic, ci, înainte de toate, înseamnă valori. Nu-i voi abandona pe acești oameni, nu-i pot lăsa pe cont propriu»”.
Mărturia lui Donald Tusk a fost făcută la Palatul Cotroceni, unde polonezul a fost prezent la ceremonia în care preşedintele Klaus Iohannis a primit Premiul „Coudenhove-Kalergi”.
Discuția povestită de Donald Tusk, nefăcută public până acum, a avut loc la Sibiu, în timpul Summitului UE (9 mai 2019).
În iunie 2019, cotidianul britanic „The Financial Times” scria că președintele român Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de favoriți să-i succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.
Klaus Iohannis a ales însă să candideze pentru un al doilea mandat de președinte al României.
