Hillary Clinton (74 de ani), fost secretar de stat al SUA și învinsa lui Donald Trump în finala prezidențială din 2016, crede că magnatul republican se pregăteşte să candideze, în 2024, pentru un nou mandat la Casa Albă. Soția fostului președinte Bill Clinton atrage atentia că o nouă înscăunare a lui Trump la cârma Statelor Unite ar fi o tragedie pentru umanitate, aducâmd sfârșitul democrației americane.
„Dacă aş fi parior, aş spune că Trump va candida din nou. Dacă nu va fi făcut responsabil şi reuşeşte să fie ales din nou, cred că acesta va fi sfârşitul democraţiei noastre”, a declarat Hillary Clinton într-un interviu difuzat joi de postul MSNBC, citat de DPA.
Fosta Primă Doamnă şi candidata Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale din 2016, pierdute de ea în favoarea lui Trump, a avertizat că a-i permite magnatului republican să preia din nou frâiele puterii ar fi un dezastru fără precedent pentru Statele Unite.
„Este un punct de cotitură. Dacă el sau cineva de felul lui va mai fi vreodată ales preşedinte, nu ne vom mai recunoaşte ţara”, a avertizat soția lui Bill Clinton.
În timpul unei conversaţii de o oră cu jurnalistul Willie Geist, la locuinţa ei din Chappaqua, statul New York, Hillary Clinton a vorbit deschis despre Trump şi alegerile din 2016.
Întrebată dacă se simte vinovată pentru înfrângerea din 2016, când era mare favorită, ea a replicat: „Bineînţeles! Mi-am ratat şansa de a-l ţine pe Trump departe de Casa Albă. Mă simt îngrozitor că nu l-am oprit… şi nici pe oamenii din jurul lui”.
Hillary Clinton a pus înfrângerea sa pe seama „cascadoriei făcute de Jim Comey”. Ea se referea la episodul derulat cu 11 zile înainte de scrutinul prezidenţial american, când James Comey a anunţat că Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a descoperit noi e-mail-uri care aveau legătură cu serverul personal folosit de Hillary Clinton în perioada când aceasta a fost secretar de stat.
Scăderea de ultimă instanţă a susţinerii pentru Hillary Clinton a fost pusă pe seama efectului pe care l-a avut scrisoarea lui Comey, scrie Agerpres. Dar soția lui Bill Clinton a recunoscut şi că Trump a atins o coardă sensibilă a poporului american.
„Toţi au văzut cu ochii lor ce fel de lider este. Dar, este evident, sunt oameni cărora le-a plăcut ce au văzut „, a spus ea.
Hillary Clinton i-a avertizat pe alegători să nu-l subestimeze pe Donald Trump în 2024.
„Au ieşit şi au votat pentru el. Şi el încearcă să aranjeze lucrurile astfel încât aceasta să se întâmple din nou”, a conchis Clinton.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a adus „o brunetă foarte atractivă” pe post de traducător la o întâlnire din 2019 cu omologul său american, Donald Trump, „pentru a-i distrage atenția” acestuia. Dezvăluirea e făcută de Stephanie Grisham, fostă purtătoare de cuvânt a Casei Albe, în cartea intitulată „I’ll Take Your Questions Now” („Acum vă răspund la întrebări”).
Kremlinul a negat faptul că președintele rus Vladimir Putin a ales intenționat o femeie brunetă foarte frumoasă pentru a traduce discuțiile din timpul unei întâlniri bilaterale cu Donald Trump, la G20, la Osaka (Japonia), în iunie 2019.
Stephanie Grisham a descris acel episod în cartea intitulată „I’ll Take Your Questions Now”.
Ea a spus că și expertul de la Casa Albă în relația cu Rusia, Fiona Hill – care se afla în cameră în timpul acelei întâlniri -, a crezut că femeia a fost angajată în mod intenționat, pentru că era „foarte atractivă”.
„Când a început întâlnirea, Fiona Hill s-a aplecat și m-a întrebat dacă am observat traducătorul lui Putin, care era o femeie brunetă foarte atrăgătoare, cu părul lung, cu o figură minunată. Mi-a spus că bănuia că femeia a fost aleasă de Putin în mod special pentru a-i distrage atenția președintelui nostru”, a scris Stephanie Grisham.
În imaginile de la acele discuții apare o femeie cu părul închis la culoare, care traduce în engleză declarațiile lui Putin, în timp ce Trump privește.
Daria Boyarskaya – Vladimir Putin – Donald Trump
Femeia este Daria Boyarskaya, în vârstă de 36 de ani, care a fost traducător pentru Vladimir Putin și la alte întâlniri oficiale ale acestuia.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a negat că președintele rus a avut vreun rol în alegerea deliberată a Dariei Boyarskaya. „Interpreții sunt trimiși de Ministerul de Externe la cererea Administrației Prezidențiale. Vladiir Putin nu este implicat deloc în această selecție”, a declarat Peskov.
În cartea sa, Stephanie Grisham mai susține că Vladimir Putin ar fi încercat să-l facă pe Donald Trump să se simtă inconfortabil, tușind în mod repetat în timpul întâlnirii la care presa nu a luat parte. Stephanie Grisham scrie că Fiona Hill i-ar fi spus că Putin s-ar fi comportat așa în mod intenționat, pentru a-l deranja pe președintele american.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Din 20 ianuarie, președintele în exercițiu al SUA este Joe Biden. În acea zi, Donald Trump a părăsit Casa Albă. E o realitate pe care Radu Moraru o răstoarnă cu o judecată de balamuc. Rătăcitul jurnalist își minte puținii telespectatori care-i urmăresc teoriile conspiraționiste că președintele SUA nu e joe Biden, ci Donald Trump!
Teoria lui Moraru, pe scurt: înainte de a-i expira mandatul, Donald Trump a invocat Insurrection Act, cedând temporar puterea Armatei. După ce „face ordine” și-l „arestează” pe Joe Biden pentru „trădare de țară”, dându-l „pe mâna unui tribunal militar”, Armata îi predă puterea înapoi lui Trump, că de la el al luat-o! Acesta domnește o vreme la Casa Albă, dar organizează alegeri anticipate, la care candidează și pe care „le câștigă cu 90%” Astfel, Tump va avea „două mandate și jumătate” în fruntea SUA!
Radu Moraru e precum soldatul japonez care, ascuns în jungla filipineză, continua să lupte și la 10 ani după încheierea războiului, neștiind că se făcuse pace.
Moraru le pocește intenționat și în mod repetat numele atât președintelui SUA („Bideu” în loc de Biden), cât și vicepreședintei („Kabala” Harris în loc de Kamala Harris). Contracandidatei lui Donald Trump din 2016 îi zice „baba Hillary” (Clinton), iar cancelarului german – „baba Merkel” sau „Sparanghela Merkel”.
Delirul lui Radu Moraru la Nașul TV
* „Cu o zi înainte de a-i expira mandatul, Trump a invocat Insurrection Act – asta nu știu neo-marxiștii! Trump a dat puterea Armatei, i-a spus să facă ordine în țară, apoi Armata trebuie să predea puterea înapoi președintelui.”
* „Armata nu mai poate să-i dea țara înapoi lui «Bideu» și nici lui «Kabala» Harris, pentru că ei au rezultat în urma unor alegeri fraudate. Iar «Bideu» va fi arestat pentru trădare de țară.”
* „Trump va prelua țara și va trebui să rămână în continuare președinte, conform legilor și Constituției. El va organiza alegeri prezidențiale anticipate, odată cu alegerile pentru Congres, anul viitor, în noiembrie 2022. Și atunci ori va candida el, ori va desemna un om de încredere. Dar va candida el și va câștiga alegerile cu 90%.”
* „«Bideu», de fapt, nici măcar nu e președinte. Dar el e atât de prost, încât nici nu știe că nu e președinte. Îl mint unii că e președinte, «bidei» de-ai lui, dar e o păcăleală. Singurul președinte e Donald Trump, care o să preia puterea de la Armată.”
* „Trump va fi președintele cel mai longeviv din istoria Americii, cu două mandate și jumătate. A avut deja un mandat, mai face o jumătate de mandat până la abticipate, apoi candidează din nou și mai ia un mandat. Simplu, nu? Dar «Bideu» nu înțelege asta, el se crede președinte. Vă dați seama cât e de prost?!”
Radu Moraru
Printre teoriile lui halucinante, Rdu Moraru n-a uitat să-i tragă o înjurătură Dorinei Rusu, membră a Consiliului Național al Audiovizualului din partea PNL: „Matracuca din CNA, pusă de Iohannis, a vrut să închidă Nașul TV”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Donald Trump (74 de ani) dă cu bâta și în propriul parid. El îl jignește pe liderul republicanilor din Congres, senatorul Mitch McConnell (78 de ani), care de curând a votat pentru achitarea fostului președinte, în cadrul procedurii de impeachment.
Atacul lui Trump poate fi semnalul că, odată ce a scăpat de condamnare, este gata să revină în arena politică și să încerce să facă jocurile în Partidul Republican. Fostul președinte le-a transmis colegilor de partid că nu au nicio șansă să mai câștige alegerile dacă rămân alături de McConnell.
”Mitch este o mârțoagă politică, aspru, morocănos și mereu încruntat. Dacă senatorii republicani vor rămâne alături de el, nu vor mai câștiga (alegerile – n. red.). Nu va face niciodată ceea ce trebuie făcut sau ceea ce este bine pentru țara noastră. Atunci când va fi necesar și potrivit, voi susține în alegerile primare acei contracandidați care adoptă politica «Să facem America măreață din nou» sau «America, pe primul loc». Vrem un leadership sclipitor, puternic, plin de compasiune”, a spus Trump într-o declarație politică.
McConnell a votat pentru achitarea lui Donald Trump, pe 13 februarie, în votul decisiv dat de Senatul SUA, după ce fostul președinte fusese pus sub acuzare de Camera Reprezentanților (232-197). Și votul din Senat i-a fost defavorabil lui Trump (57-43), dar pentru condamnare era nevoie de două treimi (67 de voturi).
McConnell și-a justificat votul invocând chestiuni de procedură constituțională: „Nu poți judeca și condamna un președinte care și-a încheiat deja mandatul”.
Senatorul republican a ținut însă un discurs extrem de acid la adresa lui Trump, după încheierea votului din Senat. Liderul minorității republicane a spus atunci că nu există niciun dubiu că Trump este ”autorul moral” al violențelor de la Capitoliu, din 6 ianuarie.
De altfel, notează Washington Post, relația dintre cei doi era deja tensionată în ultima parte a mandatului lui Trump.
Fostul președinte s-a dezlănțuit împotriva lui Mitch McConnell într-o declarație de presă, acuzându-l de lipsă de înțelepciune și de slăbiciune. Intervenția sa arată că Trump intenționează să aibă un rol activ în lupta internă din Partidul Republican, care trebuie să ia decizii strategice în privința direcției în care se va îndrepta în lunile și anii următori, precizează „Washington Post”.
Donald Trump şi-a încheiat mandatul de preşedinte la 20 ianuarie 2021, după ce a pierdut alegerile din 3 noiembrie 2020 în faţa lui Joe Biden.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul președinte american Donald Trump (74 de ani) a fost achitat sâmbătă de Senat. Acuzația care i-a fost adusă: instigare la insurecție, după ce Trump ar fi încurajat asaltul asupra Capitoliului, pe 6 ianuarie.
Au fost 57 de voturi pentru condamnare (50 de democrați și 7 republicani) și 43 de voturi pentru achitare. Pentru condamnarea fostului președinte era nevoie de 67 de voturi (două treimi din Senat).
Este pentru a doua oară când Donald Trump trece printr-o procedură de impeachment – o premieră în istoria SUA. Ca și în cazul primului proces, cel din 2019, politicianul republican a fost achitat, pentru că la votul senatorilor n-a fost atins pragul de două treimi pentru condamnare.
Pe 13 ianuarie, Camera Reprezentanțilorl-a pus sub acuzare pe Donald Trump, cu 232 de voturi pentru și 197 împotrivă. Atunci, 10 republicani au votat alături de democrați, iar 4 s-au abținut. În Camera Reprezentanților, punerea sub acuzare se face cu majoritate simplă (50%+1), nu cu două treimi ca la Senat.
Sâmbătă, 13 februarie, Senatul a votat cu 57 de voturi pentru condamnarea lui Trump, față de 43 de voturi împotrivă, însă pentru un verdict de vinovăție era nevoie de cel puțin 67 de voturi.
„Prin prezenta, Donald Trump este achitat”, a anunțat senatorul democrat Patrick Leahy, care a prezidat procesul.
Doar 7 senatori republicani s-au alăturat democraților pentru a vota în favoarea condamnării fostului președinte. Este vorba despre Mitt Romney (care a votat pentru condamnarea lui Trump şi în primul proces de impeachment, în 2019), Richard Burr, Bill Cassidy, Susan Collins, Ben Sasse, Pat Toomey şi Lisa Murkowski.
Senatul american numără 50 de republicani și 50 de democrați, raportul de forțe fiind înclinat, în cazul egalității, de votul vicepreședintei Kamala Harris (democrată), care este și președintă al Senatului.
Donald Trump şi-a încheiat mandatul de preşedinte la 20 ianuarie 2021, după ce a pierdut alegerile din 3 noiembrie 2020 în faţa lui Joe Biden.
În 2019 i-a fost mai ușor
Donald Trump a mai trecut printr-o procedură de impeachment,în 2019, pentru două capete de acuzare.
În Camera Reprezentanților, dominată de democrați, Trump a fost pus sub acuzare atât pentru abuz de putere (230 pentru, 197 contra), cât și pentru obstrucționarea Congresului (229 pentru, 198 împotrivă).
În Senat, dominat de republicani, Trump a fost achitat pentru ambele acuzații: abuz de putere (48 de voturi pentru, 52 contra), respectiv obstrucționarea Congresului (47 pentru, 53 contra).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Dominionul”mișcării conspiraționiste QAnon a început să se prăbușească după preluarea mandatului de președinte al SUA de către Joe Biden, constată Universul.net. Data de 20 ianuarie avea o importanță aproape apocaliptică pentru adepții mișcării, iar neîmplinirea „profeției” a lovit QAnon ca un tsunami.
Prozeliții QAnon au sperat până în ultima clipă că Donald Trump nu va pierde fotoliul de la Casa Albă. Ultima clipă însemna chiar ziua de 20 ianuarie 2021, când conspiraționiștii trumpiști se așteptau ca idolul lor să declare Legea Marțială și să facă publice niște presupuse secrete guvernamentale șocante care l-ar fi spulberat pe Joe Biden, culminând cu arestarea acestuia.
Numai că acest scenariu conspiraționist, în care Donald Trump era portretizat drept un luptător împotriva unei „oculte satanice a pedofililor”, a pocnit ca un balon de săpun, lăsându-i cu buza umflată pe adepții QAnon.
Subiectul a fost abordat de jurnalistul Kevin Roose în podcast-ul„The Daily”al cotidianului „New York Times”.
„Pentru a recapitula versiunea Cliffs Notes, QAnon este această mare teorie a conspirației despre cabala globală de pedofili satanici care conduc lumea. Nu au nicio bază, totul este complet inventat. Dar a început în 2017, când Q, acest afiș anonim al forumului care pretindea că este un membru de nivel înalt al Guvernului, a început să posteze aceste indicii criptice pe un forum despre ceva ce urma să se întâmple – practic, dezvăluind această teorie despre cum Donald Trump lucra în taină la doborârea cabalei și că va exista acest moment în viitor, numit «Furtuna» sau «Marea Trezire», când Trump va dezvălui publicului cabala statului paralel și-i va deferi justiției pe membrii acesteia”, spune Kevin Roose.
Numărul membrilor QAnon nu se cunoaște cu exactitate, dar conturile, paginile și grupurile de Facebook ale mișcării, care au fost eliminate de pe rețeaua de socializare, numărau milioane de membri. Chiar dacă niciuna dintre teoriile QAnon nu s-a materializat, aderenții la această mișcare au crescut exponențial în ultimii patru ani.
„Deci, aceste profeții QAnon apar și dispar după cum bate vântul, iar explicațiile sunt apoi reformulate. Dar unul dintre marile eșecuri pentru QAnon a avut loc în noiembrie anul trecut, când, spre marea lor surpriză, Donald Trump a pierdut alegerile. Adepților QAnon li s-a spus că Trump va câștiga la scor un nou mandat, așa că au fost confuzi. Dar încă mai aveau o ieșire, pentru că mai exista această teorie, această teorie nefondată conform căreia alegerile au fost furate și că atunci când va apărea adevărul despre frauda electorală și alte teorii ale conspirației, acestea vor fi justificate și Trump va deveni într-adevăr un președinte cu două mandate”, spune Roose.
Confuzia a devenit și mai mare în momentul în care, după rezultatul alegerilor, Q, liderul mișcării, a dispărut în neant. Q, care obișnuia să posteze câte 20-30 de mesaje pe zi, s-a evaporat ca ceața. Comunitatea QAnon s-a trezit într-un vacuum de leadership.
„Ei bine, unii dintre ei credeau acum că acest lucru făcea parte din plan, că Q intrase într-un fel de silenzio stampa pentru că lucrurile începeau să devină extreme. Existau diferite moduri de a explica de ce Q dispăruse. Dar ceea ce se întâmpla acum era că, în loc să aștepte îndrumarea lui Q, oamenii acestei mișcări începeau să se uite la acești influenceri din mișcare – acești oameni care nu sunt Q, dar care vorbesc cu un soi de autoritate despre ce avea să se petreacă în progresia către «Furtună» sau «Marea Trezire».”
Însă inaugurarea mandatului lui Biden le-a spulberat toate iluziile. Mulți dintre membrii QAnon, subliniază jurnalistul Kevin Roose, au fost șocați de asaltul asupra Capitoliului, spunând că totul a fost pus la cale de Antifa, deoarece ei nu observaseră în rândul camarazilor conspiraționiști vreo urmă de înclinații violente. Alții s-au dovedit de neclintit în credința lor că anarhia declanșată „făcea parte din plan”, că era rodul strategiei puse la punct de misteriosul Q.
Și a venit ziua inaugurării. Membrii QAnon își reîncărcaseră bateriile și erau pregătiți de „Marea Trezire”, căutând cu atenție simboluri și mesaje încifrate în gesturile lui Donald Trump. În timp ce Trump își ținea discursul de adio, „ei văd că în spatele lui se află 17 steaguri”. Q este a 17-a literă din alfabet, deci au crezut că fostul președinte le transmitea un indiciu.
„Începe inaugurarea, politicienii intră, iau loc. Acești oameni, despre care ei cred că sunt membri ai cabalei globale de criminali – Hillary Clinton, George W. Bush, Barack Obama –, sunt toți în același loc. Încă puțin, încă puțin. Un membru QAnon scria pe grupul de comunicare: «Următoarele 48 de ore vor fi cât întregul Război Revoluționar și căderea Berlinului la un loc. Mi-am luat liber de la muncă ca să văd istoria pe viu. Ce vremuri trăim!».”
Dar câteva momente mai târziu, când Joe Biden a depus jurământul, iar Donald Trump a devenit istorie, în rândul adepților QAnon au început să curgă replici precum „Chiar nu mai știu ce să cred” și „Simt că ne-au tras pe sfoară”. Mișcarea conspiraționistă s-a trezit subit într-o spirală a dezamăgirii.
„Solzii le-au căzut de pe ochi. Și mai târziu în acea după-amiază, la câteva ore după inaugurare, tipul acesta, Ron Watkins, care conducea site-ul pe care Q posta – unii bănuiau că el era de fapt Q -, publică un mesaj pe canalul său Telegram. «Am dat totul. Acum trebuie să ne ținem fruntea sus și să ne întoarcem la viața noastră. Pe măsură ce intrăm în următoarea administrație, vă rog să vă amintiți de toți prietenii și amintirile fericite pe care le-am avut în ultimii ani». A fost foarte ciudat. A fost ca și cum adevăratul Q le-ar fi spus că tot ce contează sunt «prietenii pe care ni i-am făcut». Parcă era «ultimă zi de tabără». Asta le dădea de înțeles una dintre cele mai mari și mai proeminente figuri din mișcarea QAnon; în esență, spunea că «îmi pare rău, poate avem mai mult noroc data viitoare».”
Postarea lui Ron Watkins a trezit furie în rândul adepțilos QAnon, susține Kevin Roose: „Oamenii sunt furioși. Trebuie să înțelegem că aceasta nu a fost o mică parte din viața unor oameni. Oamenii și-au pierdut câțiva ani din viață din cauza acestei mișcări”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Miercuri, 20 ianuarie 2020, ora 12.00 – ora locală (19.00 la București). Joseph Biden (78 de ani) depune jurământul de președinte al SUA, iar Kamala Harris (56 de ani) pe cel de vicepreședinte. Festivitatea are loc la Capitoliul din Washington, locul asaltului violent din din urmă cu două săptămâni.
La 14 zile de la rănirea gravă a democrației americane chiar în inima ei, aceeași democrație își arată forța prin instalarea fermă la Casa Albă a celui de-al 46-lea președinte al Statelor Unite: Joe Biden. Predecesorul său, Donald Trump (74 de ani), puternic asociat cu violențele din 6 ianuarie, a părăsit Casa Albă cu câteva ore mai devreme, cu avionul prezidențial – Air Force One – în direcția Florida.
Trump a ținut morțiș să plece din Washington ca președinte, iar pentru asta a sacrificat ritualul tradițional al predării de ștafetă. Gestul său de a-l evita pe Joe Biden, prin refuzul de a participa la ceremonia de instalare a acestuia, gest puternic criticat în SUA, a fost unul de golănaș de cartier. Ultima dată când s-a întâmplat așa ceva a fost în urmă cu 152 de ani! În 1869, democratul Andrew Johnson a refuzat să participe la instalarea succesorului său, republicanul Ulysses Grant.
În ultimul său discurs ca președinte al SUA, ținut la Baza Andrews, Trump a promis că se va întoarce „într-o formă sau alta”. A sunat a amenințare din partea unui personaj ranchiunos, care nu știe să piardă! Ranchiuna s-a văzut și în textul discursului: Trump nu l-a menționat nici măcar o dată pe Biden, lucru neobișnuit în asemenea circumstanțe. Grija lui, pe final de mandat, a fost să grațieze aproape 100 de persoane, multe din camarila sau chiar din familia sa.
„Jur solemn să îndeplinesc cu bună-credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a spus solemn Joe Biden.
În discursul ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden a promis să fie „președintele tuturor americanilor”. Cuvintele-cheie folosite de noul președinte: „unitate”, „împreună”, „adevăr”.
Joe Biden a mers pe esplanadă alături de soția sa, Jill Biden (69 de ani). El a fost însoțit și de vicepreședinta Kamala Harris, care a venit împreună cu soțul ei.
Joe Biden și-a început discursul adresându-i mulțumiri unei asistente medicale din statul Michigan, Lori Marie Key, care a cântat Amazing Grace în fața Monumentului lui Lincoln.
Joe Biden a dedicat acest moment, în care a vorbit despre memorie și vindecare, celor peste 400.000 de victime pe care pandemia de Covid-19 le-a făcut în SUA.
„Dacă există îngeri în Rai, ei sunt asistente și infirmieri. Știm din experiența familiilor noastre ce-ați făcut pentru noi, curajul de care ați dat dovadă și durerea pe care ați absorbit-o de la ceilalți. Așa că vă mulțumim. Vă mulțumim”, a spus Joe Biden.
VIDEO: Festivitatea de la Casa Albă
Fragmente din discursul lui Joe Biden
„E ziua Americii, e ziua democrației!”
„Violențele au încercat să zdruncine SUA în urmă cu câteva zile, dar democrația a învins.
Constituția și puterea națiunii noastre sunt mai rezistente decât adversarii noștri.”
„Rar au existat amenințări mai mari decât cea pe care o înfruntă acum întreaga lume.”
„Ca să ne vindecăm, trebuie să ne aducem aminte. Uneori amintirile sunt dureroase, însă doar așa ne putem vindeca. Este important să facem asta ca națiune. De aceea ne aflăm azi aici.”
„Între apus și răsărit, să lăsăm luminile să strălucească în întuneric de-a lungul bazinului sacru și să ni-i amintim pe toți cei pe care i-am pierdut” (cei peste 400.000 de americani morți din cauza Covid-19 – n. red.).
„Vă cer un moment de reculegere în memoria celor care au murit în pandemie.”
„Vom face dreptate pentru toată lumea. Împreună putem face din nou America forța principală a binelui în lume.”
„Lupta pentru democrație e perenă și nu se încheie niciodată.”
„Cer tuturor un nou început, în care să ne respectăm reciproc, să respingem violența limbajului și manipulările, să fim uniți. America poate fi mai bună de atât.”
„În aceste luni, în acești ani am văzut cu toții cât de nocivă e minciuna. De aceea, trebuie să luptăm împreună pentru adevăr, pentru triumful adevărului asupra minciunii.”
„Neînțelegerile nu trebuie să ducă la divizarea țării. Voi fi președintele tuturor americanilor.”
„Trebuie să oprim acest război care îi opune pe democrați republicanilor, pe albaștri celor în roșu, pe cei din rural împotriva celor din urban.”
„În eforturile pe care trebuie să le facem, avem nevoie de toți, umăr la umăr. Trebuie să acționăm ca o singură națiune unită. Așa cum scrie și în Biblie, vom trece prin greutăți împreună.”
„Vom repara alianțele noastre externe și vom conduce nu doar prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului.”
„Ne vom îndeplini obligația de a lăsa copiilor noștri o lume mai bună.”
„Voi apăra Constituția, democrația și America și voi face totul în serviciul public, nu pentru binele personal.”
„Dumnezeu să binecuvânteze America, Dumnezeu să ne binecuvânteze trupele!”
Instalare în pandemie: steaguri în loc de oameni
Momente artistice la festivitatea de la Washington
Jennifer Lopez (cântăreață latino), invitata vicepreședintei Kamala Harris, a interpretat „This land is your land”.
Lady Gaga a cântat imnul SUA.
Amanda Gorman a recitat un poem. Artista de 22 de ani este cel mai tânăr poet invitat la inaugurare în istoria recentă.
Yolanda Adams (cântăreața de gospel) a interpretat „Hallelujah”.
George W. Bush, Bill Clinton, Mike Pence
La festivitatea de la Capitoliu au participat și doi republicani de rang înalt, împreună cu soțiile lor: fostul președinte George W. Bush și vicepreședintele aflat la final de mandat, Mike Pence. De asemenea, foștii președinți democrați Bill Clinton și Barack Obama.
La ceremonie au sosit, pe rând:
Barack și Michele Obama (democrați)
Bill și Hillary Clinton (democrați)
George W. și Laura Bush (republicani)
Mike și Karen Pence (republicani).
Mesajul lui Klaus Iohannis
Președintele României, Klaus Iohannis, i-a felicitat miercuri pe președintele Joe Biden și pe vicepreședinta Kamala Harris.
„Felicitări președintelui Joe Biden și vicepreședintei Kamala Harris. Sunt convins că împreună vom continua să dezvoltăm și să aprofundăm parteneriatul strategic în beneficiul popoarelor noastre și să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice”, a scris Klaus Iohannis în mesajul său.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Teoriile conspiraţiei nu sunt ceva nou. Încă din secolul al 18-lea, „masoneria e organizaţia ce conduce lumea spre pieire, mână în mână cu însuşi Satan”. Lumea n-a pierit, dar nici conspiraţioniştii, nici teoriile lor. Diferă doar epoca şi protagoniştii.
„Bizonul” de la Capitoliu. (sursa foto: Google)
V-aţi întrebat cum arată peisajul mintal al celor care înghit teoriile conspiraţiei, apoi fac din ele deziderat existenţial? De la nanoboţii care ne vor fi introduşi în corp, prin vaccinare, la Donald Trump, îngerul luminii, care luptă împotriva găştii demonico-orgiastico-pedofile, ce a confiscat Partidul Democrat din SUA. Milioane de americani, oameni extraordinari, îl susţin pe Trump din considerente socio-economice. Lor chiar le-a mers mai bine cu el la conducere. Dar există alte milioane, cu arme automate în mâini şi un Q mare pe tricouri, care fac din Donald al doilea Hristos. Ei sunt fructul pârguit al paranoiei conspiraţioniste.
Teoriile conspiraţiei arată, structural, identic. Mereu, un grup mic de oameni, din umbră, conduce lumea spre pierzanie. Sunt puţini, dar puternici. În cazul de faţă, teoria are şi un puternic filon religios: Donald Trump luptă cu puterile lui Satan, duşmanul de moarte al lui Dumnezeu. Fără el la conducere, întreaga lume e pierdută. Hillary Clinton şi alţii, care beau sângele copiilor, ne vor arunca în Iad. Observaţi, mereu, alternativa e dezatrul total. Ori Trump, lumină, ori Biden, întuneric. Niciodată nu există „răuţ”, ci doar Răul capital.
Teoriile conspiraţiei nu lasă loc de întrebări. Dacă întrebi, de bună credinţă: „Dar dacă nu e aşa…? Dacă vaccinul e real şi salvează vieţi? Dacă Trump are probleme psihice? Dacă QAnon se înşală?”, ţi se aruncă o privire plină de înţelesuri criptate, ce amestecă mila cu superioritatea. Aşadar, nu e loc pentru aparat critic, pentru atitudini dubitative. Există doar certitudini. Doar credincioşi sau trădători. Tipic spiritului de sectă iniţiatică, unde adevărurile sunt ocultate şi revelate doar celor care merită, pentru că stau în lumina lui Dumnezeu. Cei care se îndoiesc sunt, desigur, adoratorii lui Lucifer, prietenul lui Biden şi Hillary.
Teoriile conspiraţiei prind în plasă pe cei fără aparat critic. Mai exact, cred în ele cei care nu au reflexul întrebărilor mari, esenţiale. În România, e vina sistemului de educaţie, care-l obligă pe elev să repete, pe de rost, ce scrie în manual. Orice abatere, meditaţie sau concluzii personale sunt aspru pedepsite. Elevul, nu-i aşa, nu poate şti mai bine decât cei care-l dăscălesc. Scopul profesorului nu e să creeze oameni liberi, ci papagali obedienţi, fără gândire critică.
Altă categorie de conspiraţionişti vine din mediul religios. Sunt oamenii ce n-au avut norocul să găsească un preot care să-i înveţe să gândească cu mintea lor, aşa cum Dumnezeu doreşte. (Da, libertatea se învaţă). Din păcate, există preoţi şi pastori care-şi alienează credincioşii, dezbrăcându-i de personalitate şi transformându-i în extensii ale propriilor minţi defecte. Iată, alt segment de oameni care aderă uşor la teoriile conspiraţiei, din cauză că se tem de libertate şi ce aduce ea: Întrebări! Pentru aceştia, „a gândi cu mintea ta” e cel mai mare coşmar.
Întotdeauna, dictatorii şi inepţiile lor s-au mulat bine pe masele de oameni fără spirit critic. Cunoaştem bine ce urmări a lăsat comunismul în România, în societate şi în minţile românilor. Există şi acum oameni care se tem să critice puterea politică, deşi nu li s-ar întâmpla ceva rău. Cu minţile acestora, zeci de milioane, s-a jucat Donald Trump în SUA. Aşa a ajuns preşedinte şi, tot aşa, l-a revotat o mare felie a electoratului american. Cei care au năvălit în Capitoliu sunt convinşi că Trump e de la Dumnezeu, trimis să salveze ce se mai poate. Prostia e şi trans-oceanică, pentru că e universală.
Marea întrebare: Ce e de făcut? Cu siguranţă, excluderea conspiraţioniştilor, marginalizarea lor şi oprobiul public sunt calea spre dezastru. De fapt, mulţi dintre ei s-au înscris pe căi oculte tocmai din cauză că simţeau frustrarea marginalizării. Elitele i-au ignorat, iar semenii i-au apostrofat. Primul pas e dialogul, pe care îl deschidem noi cu ei. Singuri, ei, n-o vor face niciodată. Politeţea, blândeţea sunt obligatorii, căci dovedesc bună intenţie, nu tentativa manipulării. Argumentele, nu înjurăturile sunt ceea ce va pune pe gânduri un conspiraţionist şi-l va face să regândească totul. Alt element important e timpul. Schimbarea nu vine de la o zi la alta. E nevoie de timp pentru a schimba mentalităţi stricate în decenii.
Trebuie să recunoaştem, mare parte din cei care au îmbrăţişat teoriile conspiraţiei au fost, decenii la rând, marginalizaţi şi ostracizaţi. Au simţit că societatea îi lasă pe din afară. S-au simţit inferiori, iar asta le-a adus frustrare şi nevoia răzbunării. Nu au simţit că fac parte din ceva măreţ, aşa că şi-au creat singuri ţelul de a salva lumea. Aşa se naşte fanatismul şi întunecarea minţii. Dacă avem luciditatea de a recunoaşte propriile erori, viitorul nu va emana conspiraţionişti. Omul sănătos mintal, care-şi pune întrebări esenţiale, printr-un aparat critic funcţional, care se simte parte reală a lumii în care trăieşte nu va vedea niciodată pe Mesia reîntrupat în Trump sau roboţi într-un vaccin.
Relația dintre Donald Trump (74 de ani) și avocatul său personal, Rudy Giuliani (76 de ani), pare că s-a răcit brusc și semnificativ în ultimele săptămâni. Totul are legătură cu faptul că Giuliani a eșuat în a răsturna rezultatul alegerilor pierdute de președintele în funcție.
Conform unor informații din presa americană, Trump refuză să-l plătească pe Giuliani pentru serviciile sale. Președintele se simte „ofensat” de tariful pe care avocatul său l-a stabilit – 20.000 de dolari pe zi, conform „The Guardian”.
Rudolph Giuliani a jucat un rol-cheie în încercările eșuate ale lui Trump de a întoarce rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020, pierdute de președintele în funcție cu un scor de 306-232 în favoarea lui Joe Biden.
Fostul primar al orașului New York a formulat o serie de contestații în mai multe state, însă toate au fost respinse pentru lipsă de probe și vicii de procedură. Mai mult, nici Giuliani și nici alți avocați ai lui Trump nu au formulat vreodata acuzația de fraudă în vreunul dintre cazuri. Dacă ar fi făcut-o, având în vedere că acuzațiile s-au dovedit false, ei și-ar fi putut pierde licențele de avocat.
Conform „Washington Post”, relația dintre Trump și Giuliani s-a răcit dramatic în ultimele săptămâni. De altfel, Trump refuză acum să-i plătească avocatului sumele de bani datorate și și-a instruit subalternii de la Casa Albă să nu-i mai răspundă la telefon. Trump ar fi ofensat de sumele pe care Giuliani le cere pentru serviciile sale – 20.000 de dolari pe zi, cifre pe care avocatul le-a negat, dar care apar scrise în documente.
Ruptura dintre Trump și Giuliani contribuie la senzația de izolare crescândă a președintelui. Trump este nemulțumit de apropiații lui, despre care spune că nu l-au apărat suficient în urma asaltului de la Capitoliu pe care însuși președintele l-a instigat în ziua de 6 ianuarie. Printre cei care au căzut în dizgrația lui Donald Trump din acest motiv se numără purtătoarea sa de cuvânt, Kayleigh McEnany, ginerele său, Jared Kushner, și Mark Meadows, șeful său de cabinet.
Refuzul lui Trump de a-l plăti reprezintă o nouă lovitură pentru Giuliani, a cărui legătură cu președintele pare că i-a adus doar necazuri. Avocatul ar avea și el probleme legate de incitarea la insurecție, în contextul în care i-a instigat pe susținătorii lui Trump să pornească un „proces prin luptă” (în engleză: „Trial by combat”), în ziua de 6 ianuarie.
„Sunt dispus să-mi pun la bătaie reputația. Președintele e dispus să-și pună la bătaie reputația. Știm că vom găsi infracțiuni acolo. Să pornim un proces prin luptă!”, le-a strigat Giulani susținătorilor furioși ai lui Trump, adunați la Washington DC pe 6 ianuarie.
Din cauza acestor instigări, Giuliani se numără printre cei investigați de procurorul general din Washington DC. Mai mult, Giuliani ar putea fi exclus din baroul statului New York pentru faptele sale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Miercuri, 13 ianuarie, la exact o săptămână de la asaltul hoardei trumpiste asupra Capitoliului (6 morți, dintre care 2 polițiști) și cu o săptămână înainte de finalul mandatului lui Donald Trump, acesta a fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor. Pentru incriminarea lui Trump au votat 232 de congresmeni (222 de democrați și 10 republicani); au fost 197 de voturi împotrivă și 4 abțineri.
Donald Trump este primul preşedinte din istoria SUA supus de două ori procedurii de destituire. Au fost 45 de președinți în 232 de ani (1789-2021).
Votul majoritar din Camera Reprezentanților (Camera inferioară a Congresului) va declanșa un proces în Senatul controlat de republicani, însă este neclar dacă acesta ar putea avea loc înainte de expirarea mandatului lui Trump, adică în următoarele 7 zile.
Pașii următori ai procesului sunt neclari. Liderul majorității republicane din Senat, Mitch McConnell, nu va fi de acord să readucă Senatul urgent pentru dezbatere, potrivit surselor republicane. Acesta i-a comunicat intenția sa liderului democraților din Senat, Chuck Schumer. Asta înseamnă că un proces în Senat nu va avea loc în zilele următoare, ci după ce Trump va părăsi funcția; probabil, în primele zile ale președinției Biden, când democrații vor avea majoritatea în Senat (la limită, e drept).
Cei 10 republicani care au votat pentru punerea sub acuzare a lui Trump
Dan Newhouse (Washington DC)
Jaime Herrera Beutler (Washington DC)
Fred Upton (Michigan)
Peter Meijer (Michigan)
John Katko (New York)
Adam Kinzinger (Illinois)
Liz Cheney (Wyoming)
Anthony Gonzalez (Ohio)
Tom Rice (Carolina de Sud)
David Valadao (California)
Cum s-a votat la prima punere sub acuzare
Prima punere sub acuzare a lui Donald Trump a avut loc în 1999. După ce președintele SUA a solicitat Ucrainei să-l investigheze pe rivalul său politic, democratul Joe Biden, Camera Reprezentanților l-a acuzat în decembrie 2019 pe Trump pentru abuz de putere(230-197 la vot) și obstrucționarea Congresului (29-198).
Senatul, majoritar sub control republican, l-a achitat pe Trump de ambele acuzații în februarie 2020: abuz de putere (52-48) și obstrucționarea Congresului (53-47).
Cei 4 președinți puși sub acuzare: Andrew Johnson, Richard Nixon, Bill Clinton, Donald Trump
1868: Andrew Johnson (democrat)
1974: Richard Nixon (republican)
1998: Bill Clinton (democrat)
2019: Donald Trump (republican)
2021: Donald Trump (republican)
Dintre cei patru președinți ai SUA puși sub acuzare de Congresul american, unul și-a dat demisia (Richard Nixon), ceilalți trei au fost achitați de Senat. Niciunul n-a fost destituit.
Cazul Johnson
Primul președinte american care s-a confruntat cu procedura de destituire a fost democratul Andrew Johnson. În 1868, la doar trei ani de la încheierea Războiului Civil, el a intrat în conflict cu republicanii, care au redactat 11 capete de acuzare. Susțineau că președintele nu-și îndeplinea îndatoririle constituționale.
David Stewart, scriitor și avocat: „Nimeni nu mai încercase să destituie un președinte, înainte. Era un sentiment larg răspândit printre mulți congresmeni și senatori potrivit căruia națiunea americană nu ar fi fost în siguranță cu Johnson ca președinte la Casa Albă și că trebuie să-l scoată de acolo. Apăruse criza constituțională fundamentală”.
Un vot a lipsit pentru ca Senatul să-l condamne și să-l destituie.
Cazul Nixon
Un secol mai târziu, în 1974, a fost rândul republicanului Richard Nixon să se confrunte cu procedura de destituire.
Michael Koncewicz, istoric: „În primul rând, a fost obstrucționarea justiției, guvernul federal a încercat să oprească o anchetă independentă în dosarul Watergate, dar și prin autorizarea de plăți către intrușii din clădirea Watergate, pentru a se asigura nu numai că nu vor vorbi despre Watergate, ci și despre toate celelalte lucruri pe care le făceau din vara lui 1971. În al doilea rând, a fost încercarea lui Richard Nixon de a folosi instituții ca Fiscul pentru a pedepsi sute și sute de persoane a căror singură vină era că se opuneau Administrației Nixon”.
Conștient cât de afectată este imaginea sa din cauza scandalului Watergate, când oamenii săi i-au spionat pe democrații aflați în opoziție, Nixon nu a riscat să fie destituit. A renunțat la funcție pe 9 august 1974.
Richard Nixon, fost președinte al SUA, cu o zi înainte demisiei: „Aș fi preferat să-mi duc mandatul la final, indiferent de agonia personală pe care ar fi implicat-o acest lucru, iar familia mea, în întregime, m-a îndemnat să fac acest lucru. Dar interesul național trebuie să primeze întotdeauna în fața considerațiilor personale. În consecință, voi demisiona din postul de președinte, mâine la prânz”.
Cazul Clinton
Al treilea președinte american amenințat cu destituirea a fost Bill Clinton. De data aceasta, motivul a fost relația sexuală a președintelui cu Monica Lewinski, una dintre stagiarele de la Casa Albă. Declarațiile contradictorii ale lui Bill Clinton i-au înfuriat și mai mult pe americani, de la conservatori și familiști la susținătorii feministelor.
Bill Clinton, fost președinte al SUA: „Nu am întreținut relații sexuale cu acea femeie, domnișoara Lewinski. Într-adevăr, am avut o relație nepotrivită cu domnișoara Lewinski”.
Monica Lewinski, fostă stagiară la Casa Albă: „M-am simțit tratată ca un gunoi. M-am simțit murdărită, folosită… Uneori mă gândesc cu drag, uneori încă sunt mândră de el, alteori îl urăsc de moarte”.
Zoe Lofgren, membră a Congresului: „A mințit în privința relației sexuale. Nu este un lucru admirabil, însă nici o activitate care să zguduie fundațiile Constituției și democrației”.
În ciuda acuzațiilor și a scandalului extrem de mediatizat care a fost pe punctul de a-i destrăma familia, Bill Clinton a fost achitat de Senat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
