DIICOT a prins și dus la audieri peste 20 de persoane care făceau parte dintr-o rețea de traficanți de droguri în școlile și liceele din București, între suspecți numărându-se și elevi ai căror părinți sunt angajați la Ministerul de Externe și DNA, dezvăluie surse judiciare pentru G4Media.ro.
Cei doi liceeni cu părinți diplomați și angajați DNA sunt la Liceul Traian și, respectiv, Liceul Hristo Botev. Beizadelele „bazate“ că au părinți prea „șmecheri“ ca să fie trași la răspundere vindeau droguri de mare risc în liceele lor și în cluburile din Sectorul 1 pe care le frecventau. În cazul băiatului al cărui tată e specialist la DNA, și mama e „bazată“, fiind „înfiptă“ consilieră la Departamentul Românilor de Pretutindeni din Guvern.
DIICOT a făcut luni, împreună cu polițiștii de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București și cu jandarmii, 23 de percheziții la diverse domicilii, în Capitală. E vorba de un dosar „având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de mare risc și trafic de droguri de risc“.
Rețeaua din care făceau parte și beizadelele de diplomat și procuror le dădea copiilor din licee cocaină, xanax, ketamină și canabis. Procurorii și polițiștii au găsti la domiciliile traficanților inclusiv diverse cantități din aceste droguri.
Fenomenul traficului de droguri a explodat în liceele și chiar școlile din București, sub ochii Guvernului și ai autorităților de forță care ar trebui să prevină acest flagel. Cătălin Țone, expert antidrog, a explicat pentru Digi24: „Unitățile de învățământ au ajuns zone de interes pentru traficanți. Minorii sunt cei mai vulnerabili. Sunt copii nesupravegheați. Nu puține sunt cazurile în care părinții sunt preocupați mai degrabă de carieră, bani, mai puțin de supravegherea copiilor înconjurați de mii de tentații. Când se instalează dependența în adolescență, până la 23 – 24 de ani se va ajunge la probleme majore“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
DNA a inițiat miercuri, la prima oră, percheziții la sediul Primăriei Sectorului 3 și la alte 16 adrese. Parchetul anticorupție scrie într-un comunicat oficial că sunt vizate infracțiuni de corupție comise în perioada 2015-2021. La Sectorul 3 este stăpân, din 2012, primarul Robert Negoiță, fost membru PSD, în prezent rămas neoficial în sfera acestui partid.
Conform comunicatului DNA, la Primăria „fratelui Negoiță“ s-au emis ilegal acte administrative de către funcționari. Potritiv HotNews.ro, care citează surse judiciare, ancheta vizează direct conducerea Primăriei – adică și pe Robert Negoiță – pentru eliberarea ilegală, contra mită, a unor autorizații pentru cârciumile amplasate pe Bulevardul Unirii.
E vorba de o afacere care a făcut obiectul unor anchete de presă la vremea respectivă. Primăria Sectorului 3 a reamenajat trotuarele din zona Unirii în perioada 2013-2015, apoi a eliberat autorizații pentru 9 terase pe zona unde înainte de reamenajare fusese spațiu verde – pe care Negoiță l-a betonat. Inițial, scrie HotNews, terasele ar fi trebuit să aibă doar parter, dar apoi s-a făcut și etaj.
Astăzi, trecătorii de pe Bulevardul Decebal trebuie efectiv să se strecoare prin micul spațiu rămas între terase și marginea trotuarului.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2015-2021, în legătură cu emiterea unor acte administrative de către autoritățile administrativ – teritoriale.
În cursul zilei de 01 februarie 2023, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții domiciliare în 17 locații, situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A fost o noapte lungă pentru Alexandru Pițurcă (fiul lui Victor Pițurcă) și Gabriel Țuțu (directorul general al Romarm). Cei doi au fost audiați de procurorii DNA mai bine de 6 ore, dar târziu, la ora 3.00 a nopții de marți spre miercuri, au fost lăsați să plece acasă, fiind plasați sub control judiciar. Și Victor Pițurcă a scăpat de arestul preventiv.
Procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Alexandru Pițurcă (38 de ani) și a lui Gabriel Țuțu (46 de ani). Un judecător de la Tribunalul București a decis însă că ambii suspecți vor fi plasați sub control judiciar. Decizia a fost luată în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 3.00, când Pițurcă-junior și Țuțu au fost lăsați să plece acasă.
Anunțul a fost făcut de avocatul lui Alexandru Pițurcă, Iancu Toader, miercuri dimineață. „Instanța a respins propunerea Parchetului de arestare preventivă, a dispus măsura alternativă, măsura de control judiciar. (…) Și Țuțu are control judiciar”, a declarat avocatul.
Și Victor Pițurcă (66 de ani) va fi cercetat în stare de libertate, dar cu restricțiile impuse de controlul judiciar. În cazul său, procurorii DNA au fost cei care au renunțat la solicitarea de arestare preventivă.
Fostul selecționer a fost protagonistul unui episod grețos. În pelerinajul său la DNA, acesta a fost abordat de protestatarul pro-justiție Marian Moroșanu, zis „Ceaușescu”: „Cum a fost în arest? Cum a fost o noapte? De ce ați cumpărat influență? Nu aveați destui bani? Borfașule! Pițurcă, de ce ești, mă, borfaș? Nu-ți ajungeau banii? Nu-ți ajungeau milioanele?”.
Pus sub presiune, Pițurcă-senior a cedat nervos, reacționând mârlănește: „Dă-ți rujul! Dacă-ți dai cu ruj, vorbim!”.
Recent, protestatarul Marian „Ceaușescu” a avut un conflict și cu un alt „om de fotbal”, Dumitru Dragomir, care a sărit să-l bată.
Afacerea Pițurcă – MApN
Potrivit procurorilor DNA, afacerea cu statul a familiei Pițurcă a început cu o înțelegere pentru importul a 5 milioane de măști, pentru care profitul a fost stabilit la 750.000 de euro.
Victor Pițurcă a finanțat importurile. Fiul său este administratorul firmei prin care s-au făcut tranzacțiile, iar Gabriel Țuțu a identificat clientul (Ministerul Apărări), a asigurat transportul aerian şi comunicarea dintre părți, spun procurorii anticorupție. Pentru tot acest efort, directorul Romarm ar fi primit 50.000 de lei. Familia Pițurcă a luat 60% din profit, conform informațiilor din dosarul care a fost deschis în 2020.
Alexandru Pițurcă e acuzat, ca și tatăl său, de cumpărare de influență. El a fost pus sub acuzare deoarece ar fi coordonat firmele care au adus în țară utilajele și măștile neconforme. Aceste produse ar fi trebuit să salveze vieți în spitale, însă, conform procurorilor, acestea au rotunjit veniturile familiei Pițurcă și pe cele ale lui Gabriel Țuțu cu aproape două milioane de euro.
Gabriel Țuțu s-a retras din SRI în 2011, după ce lucrase și în Poliție, dar și pentru o firmă privată de securitate, la Galați. În CV menționează că a lucrat în diverse instituții, iar în 2015 și-a făcut propria afacere. A revenit în sistemul de stat în decembrie 2019, ca director general al Romarm.
Acuzațiile care le sunt aduse lui Victor Pițurcă și fiului său prevăd condamnări la închisoare între 2 și 7 ani, în caz că suspecții vor fi găsiți vinovați.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Infernalul zgomot făcut zilele acestea în jurul reținerii lui Victor Pițurcă a acoperit adevărata miză a anchetei DNA într-o afacere foarte delicată și periculoasă: reținerea lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm, compania de stat care ar trebui să lucreze cu aliații la susținerea efortului de război al Ucrainei. Țuțu este omul PNL – direct al generalului Ciucă –, scrie expertul Sorin Ioniță, care-l consideră „unul din bombardierii provinciali recrutați în serviciile secrete”.
Deși sonore prin faptul că sunt mult mai cunoscute opiniei publice, numele fostului fotbalist și actual antrenor Victor Pițurcă (66 de an) și cel al fiului său, Alexandru Pițurcă (38 de ani), sunt mize secundare în scandalul izbucnit acum două zile, când DNA i-a reținut pe cei doi alături de un al treilea personaj aproape trecut cu vederea de opinia publică – Gabriel Țuțu (46 de ani). Acesta din urmă este șeful Romarm, numit în funcție de PNL în decembrie 2019, la începutul guvernării Orban, și susținut puternic de generalul Nicolae Ciucă – pe atunci ministrul Apărării.
Adevăratul cap al afacerii în care a ieșit în față Pițurcă este directorul Romarm, Gabriel Țuțu. Acesta a organizat totul și a aranjat ca Armata să cumpere măștile la preț supraevaluat
Conform procurorilor DNA, Gabriel Țuțu este adevăratul cap al afacerii de corupție cu măști de protecție importate din China și livrate angajaților MapN în timpul pandemiei. Potrivit DNA, Țuțu a organizat întreaga operațiune comercială, iar Pițurcă tatăl și fiul au fost doar pionii și intermediarii șmecheriei.
Șeful Romarm a găsit clientul – MapN-ul condus de Nicolae Ciucă –, a asigurat transportul aerian al măștilor din China în România și a reprezentat cureaua de transmisie între client (Armata), furnizor (firma din China) și finanțator (Victor Pițurcă), descriu procurorii anticorupție întregul mecanism. Tot Țuțu s-a ocupat de importul propriu-zis al mărfii din China, prin SC Interarms IMPEX SRL.
Anchetatorii spun că Victor Pițurcă a finanțat operațiunea de import, el achitând furnizorii, transportul și consilierea juridică. Fiul antrenorului, Alexandru Pițurcă, a fost doar intermediar, prin firma sa.
În dosarul de corupție de la DNA mai apar și alte persoane care s-au ocupat de logistică, relația cu furnizorul și care au primit mita în numele lui Gabriel Țuțu, creierul afacerii și directorul Romarm.
Romarm este compania strategică din industria apărării care se ocupă de producerea armamentului și a muniției
Reținuți de DNA pentru 24 de ore luni, toți părtașii la această afacere au fost puși în libertate de judecători marți, care au respins cererea procurorilor de arestare preventivă pe 30 de zile. Gabriel Țuțu, Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă au fost puși sub control judiciar.
Această afacere de corupție este extrem de gravă nu doar pentru că arată încă o dată, dacă mai era nevoie, cum s-a întins corupția, prin partidele politice și serviciile secrete, până la instituțiile strategice pentru securitatea României, ci și pentru că, în cazul particular de acum, vorbim de industria de armament!
Romarm este compania care asigură producerea și livrarea de muniție pentru Ucraina, de când a început invazia Rusiei. Această firmă care are sub tutelă fabrici de armament ar trebui să lucreze cu parteneri occidentali pentru dezvoltarea și modernizarea capacităților. Toate acestea trebuie făcute de un om corupt, numit și protejat politic, care învârte contracte dubioase.
Sorin Ioniță, fondatorul Expert Forum și consultant al Consiliului Europei și al Băncii Mondiale pentru Europa de Est și Balcani, dezvăluie că firele lui Gabriel Țuțu duc direct la serviciile secrete de informații și la generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României.
Iată, mai jos, ce scrie Sorin Ioniță.
„Chestiunea de interes public e împachetarea administraţiei şi firmelor de stat cu bombardieri provinciali recrutaţi în serviciile secrete şi promovaţi apoi zece niveluri peste ce pot ei, precum acest Ţuţu, formând azi o plasă de păianjen care suge ţara de resurse“
„Pakistanizarea României. Chestiunea de interes public nu-i fotbalistul expirat Piţurcă, ori fi-su, care sunt probabil bidoane pe comision în afacerea asta: crede cineva că rămânea tot bănetul ăla smuls de la stat la ei? Chestiunea de interes public e împachetarea administraţiei şi firmelor de stat cu bombardieri provinciali recrutaţi în serviciile secrete şi promovaţi apoi zece niveluri peste ce pot ei, precum acest Ţuţu, formând azi o plasă de păianjen care suge ţara de resurse, sub înalt patronaj. Ei sunt puşi acolo ca să joace după cum se cântă şi să «take one for the team» când e cazul, ca acuma. Ceea ce numeam odinioară pakistanizarea României.
Şi da, Ţuţu pare să fie omul PNL, de aia e aşa relaxat nea Marcel (Ciolacu – n. red.) şi bâlbâit nea Nicu (Ciucă – n. red.): pus şef la Romarm imediat ce a venit Guvenul în 2019, în subordonarea directă a lui Virgil Popescu (Economie) şi cu Ciucă la Apărare. Dacă nu apărea scandalul ăsta, se presupune că ar fi lucrat acum cu partenerii europeni la aplicarea noii strategii comune de a moderniza industria de apărare, a mări capacitatea Europei de a face faţă Rusiei… etc. O fi, n-o fi caz de discuţie în CSAT şi anchetă parlamentară independentă, reţeaua asta de ofiţeri SRI în funcţii economice, ce ziceţi?”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
DNA a lansat luni dimineață percheziții la sediile Poliției Naționale și ale Poliției Locale București într-un dosar de corupție care amintește de scandalul uniformelor dispărute din depozitele armatei rusești. Procurorii anticorupție lucrează la un caz care vizează achiziții de uniforme și echipamente plătite din bani publici, dar care în realitate n-au ajuns niciodată la polițiști.
Perchezițiile au vizat Direcția Economic și Direcția Logistică, la Serviciul Juridic și la Serviciul Resurse Umane de la Poliția Locală București. De asemenea, s-au făcut percheziții la sediile Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și la Inspectoratul de Poliție Județeană Călărași.
Șmecheriile cu uniforme și echipamente plătite de la buget, dar care n-au ajuns la destinație s-au făcut în mandatul de ministru al lui Lucian Bode – 2022-2023.
Această poveste amintește de scandalul izbucnit în Rusia după mobilizarea parțială din septembrie-octombrie anul trecut. Oficialitățile au descoperit că n-au cu ce să îmbrace noii militari chemați sub arme pentru a fi trimiși în Ucraina, deoarece 1,8 milioane de uniforme care figurau în acte ca fiind achiziționate și stocate în depozite lipseau, de fapt, cu desăvârșire! Firele acestei afaceri de corupție duceau – a scris presa rusă independentă la momentul respectiv – direct către ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major General, generalul Valerii Gherasimov. Niciunul n-a fost tras la răspundere.
În cazul României, s-ar părea că impunitatea nu merge chiar atât de departe.
Comunicat DNA: percheziții la 3 sedii ale Poliției și două sedii ale unor firme. Faptele au fost comise în perioada 2022-2023
DNA a emis un comunicat pe tema dosarului privind uniformele pentru Poliție:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2022-2023, în legătură cu încheierea unor contracte de achiziție publică privind achiziționarea unor echipamente pentru dotarea poliției locale și a poliției naționale.
În cursul zilei de 30 ianuarie 2023, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții domiciliare în cinci locații, situate pe raza municipiului București și a județului Călărași, din care trei sunt sedii ale unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Lacheii din presă ai Mafiei politico-financiare încep să intre pe radarul organismelor judiciare din România. Cazul Răzvan Savaliuc, produsul „școlii de diversiune și șantaj” conduse cândva de Sorin Roșca Stănescu (el însuși pușcăriaș), capătă dimensiuni penale.
Conform site-ului Ziare.com, care citează surse judiciare, doi jurnaliști de la „Lumea Justiției” (Luju.ro) și firma care-l administrează, Jurindex Media SRL, deținută de Răzvan Savaliuc, sunt vizați de o anchetă a procurorilor DNA pentru favorizarea făptuitorului și constituire de grup infracțional organizat, alături de doi avocați și de alte câteva personaje.
Dosarul a fost deschis de DNA împotriva Jurindex Media SRL (ca persoană juridică), precum și a jurnaliștilor Elena Dumitrache și George Tărâță, dar și a avocaților Victor Alexandru Todică și Roxana Daskalu, ambii din Baroul București.
Infracțiunile cu privire la care procurorii DNA fac cercetări:
constituirea unui grup infracţional organizat (art. 367 Cod penal);
favorizarea făptuitorului (art. 269 Cod penal);
abuz în serviciu (art. 297 Cod penal, raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000);
fals intelectual (art. 321 Cod penal);
fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 Cod penal);
fals în declarații (art. 326 Cod penal).
În aceeași anchetă penală este vizată și fosta judecătoare Viorica Costiniu, al cărei soț, Florin Costiniu, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte, după ce fusese trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru complicitate la infracțiuni de trafic de influență săvârșite alături de fostul senator Cătălin Voicu (PSD).
Viorica Costiniu și-a folosit funcția de „președinte de onoare” a Asociației Magistraților din România pentru a-i ajuta pe cei de la „Lumea Justiției” să propage public, prin intermediul mai multor articole, informații necorespunzătoare adevărului, cu caracter defăimător pentru modul în care a fost soluționat de către judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță (de la Curtea de Apel București) dosarul avocatului Șerban Pop, fost vicepreședinte al ANAF.
Cum acționează jurnaliștii Mafiei. Presiune pusă pe judecători
Șerban Pop a fost trimis în judecată de DNA pentru o mită de 2,5 milioane de euro primită de la Sorin Ovidiu Vîntu. El a condamnat, în septembrie 2022, de către judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, de la Curtea de Apel București, la 13 ani închisoare.
După condamnarea în primă instanță, deși apelul se judeca la Înalta Curte, jurnaliștii de la „Lumea Justiției” au început să publice mai multe articole care conțineau informații necorespunzătoare adevărului, cu scopul de a-l favoriza pe inculpatul Șerban Pop, creându-i o imagine falsă de „victimă” a procurorilor DNA și a judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță.
Titlurile a două dintre articolele de pe LuJu.ro care îl vizau pe judecător:
„Condamnare după pofta europenilor – Ireal. Judecătorul CAB Ciprian Ghiță a motivat condamnarea la 13 ani de închisoare a fostului șef ANAF Șerban Pop pe necesitatea îndeplinirii MCV”;
„Motivarea care a șocat magistratura – Mesajul judecătoarei Viorica Costiniu, președinta de onoare a AMR, pentru judecătorul CAB Ciprian Ghiță”.
Nu era vorba de un derapaj izolat al jurnaliștilor de la „Lumea Justiției”. Aceștia aveau un vec istoric al „desființării” judecătorilor:
„Dorel nenorocește și la Militară – Tras pe linie moartă la Curtea Militară de Apel ca să nu mai distrugă destine la CA București, vestitul judecător George Dorel Matei a condamnat la 2 ani de închisoare un ofițer ISU, pentru culpa că și-a propus fratele la promovare”;
„Măcel Judiciar – Judecătoarea Manuela Orzață de la Tribunalul București a condus pe repede-înainte ultimul termen din procesul lui Mario Iorgulescu”;
„Condamnare în dosar făcut cu sprijinul SRI – Ex-primarul Sectorului 5 Marian Vanghelie a fost executat la Tribunalul București. Judecătoarea Cristina Maria Cristea i-a pus în cârcă fostului edil 11 ani și 8 luni de închisoare pentru pretinse fapte de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani”.
Trompeta penalilor, finanțată vârtos de aceștia
Procurorii DNA au descoperit că firma Jurindex Media SRL (care administrează site-ul Luju.ro) a încasat suma de 391.325 de lei (circa 80.000 de euro) de la PSD-ul condus de Liviu Dragnea.
În plus, în perioada protestelor #Rezist, cea mai virulentă publicație împotriva reformelor din justiție (LuJu.ro), condusă de Răzvan Savaliuc, a fost plătită de grupul infracțional organizat al lui Marian Vanghelie cu 58.000 de euro într-un singur an (4.800 de euro pe lună), bani ce proveneau din surse publice, fraudate sistematic.
Dar beneficiile financiare, din partea unor penali, au fost mult mai mari. Savaliuc a luat 50.000 de euro de la Primăria Sectorului 1 din București, pe vremea când primar era mega-infractorul Daniel Tudorache (PSD). Pentru acești bani, Savaliuc a promovat spitalul inexistent „construit” de Tudorache și a spus, la TV, că fostului primar PSD i-au fost deschise „dosare politice”! În aceeași acțiune diversionistă, Luis Lazarus – o altă trompetă a penalilor – a fost „omenit” de Tudorache cu 30.000 de euro, din bani publici. În total, promovarea spitalului-fantomă a costat 300.000 de euro, iar escrocheria face obiectul unui dosar penal.
Așadar, într-un interval de doi, propagandistul anti-justiție Răzvan Savaliuc a încasat 188.000 de euro de la PSD (80.000), de la un primar PSD, Daniel Tudorache (50.000), și de la un fost primar PSD, Marian Vanghelie (58.000). În medie, 94.000 de euro pe an, adică 8.000 de euro pe lună, doar din trei surse PSD-iste!
În septembrie 2019, Răzvan Savaliuc, Mirel Curea și Liviu Pleșoianu (pe atunci, deputat PSD) s-au deplasat la Bruxelles s-o hărțuiască pe Laura Codruța Kovesi la Parlamentul European, dar s-au întors cu coada între picioare: s-au făcut de râs, nu i-a băgat nimeni în seamă.
În același timp cu urmărirea penală de la DNA, două instanţe civile – Judecătoria Pitești și Tribunalul Argeș – au dispus blocarea unor articole publicate de LuJu.ro pe care magistrații le-au considerat defăimătoare. Argumentația magistraților arată nocivitatea modului în care acțonau Savaliuc și ai lui.
„Există probe că persoanele menționate au constituit un grup infracțional organizat și au publicat cele două articole în scop infracțional”
Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, de la Curtea de Apel București, arăta în acțiunea depusă în instanță, cu privire la site-ul „Lumea Justiției”, că jurnaliștii au depășit cu mult granițele libertății de exprimare atunci când i-au criticat motivarea condamnării lui Șerban Pop.
„Din cuprinsul adresei nr. 498/P/2022 din 16.12.2022 a Direcției Naționale Anticorupție rezultă că s-a început urmărirea penală față de Tărâţă George, Elena Dumitrache şi Jurindex Media SRL, Viorica Costiniu, Google Bucharest SRL, Google Ireland Limited şi Google LLC, Todică Alexandru Victor, Roxana Daskalu şi societatea de avocaţi „Grigorescu, Ştefanică şi asociaţii SPARL”, persoane care au semnat, publicat și promovat pe motoarele de căutare Google articolele a căror blocare temporară la căutare a fost admisă în prezenta cauză.”
„Odată ce în cauza nr. 498/P/2022 Direcția Națională Anticorupție a reținut că există probe că persoanele menționate au constituit un grup infracțional organizat și au publicat cele două articole în scop infracțional, aveți obligația să mențineți ordonanța președințială pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, prin care s-a dispus blocarea urgentă și temporară la căutare a celor două articole sus-menționate până la clarificarea aspectelor de fond penal și civil.”
Pop i-a cerut lui Vîntu 5.000.000 de euro, „din care a primit 2.500.000 de euro, în patru tranșe succesive”
La vremea respectivă, imediat ce motivarea condamnării lui Șerban Pop la 13 ani de închisoare a devenit publică, Ziare.com a arătat care au fost argumentele judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță.
Pronunțarea magistratului a produs dezolare în rândul inculpaților și al apărătorilor acestora, într-o vreme când toți se pregăteau de prescripție, urmare a unei decizii CCR.
Judecătorul de la Curtea de Apel București a explicat în motivare de ce Șerban Pop nu scapă de răspunderea penală, arătând că au existat acte care au întrerupt cursul prescripției înainte de perioada 2018-2022, interval reținut de CCR ca fiind cel în care România nu a avut prevederi în acest sens.
Șerban Pop
„Curtea reține că în 2008 inculpatul (Pop Șerban – n. red.), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (Vîntu Ovidiu Sorin – n. red.), suma de 5.000.000 de euro, din care a primit suma de 2.500.000 de euro, în patru tranșe succesive – 500.000 de euro în data de 08.09.2008, 500.000 de euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 de euro în data de 01.12.2008 și 500.000 de euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…).
Inculpatul (Pop Șerban – n. red.) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere și primire a mitei, folosindu-se de intermediarii (…), dar și de firme offshore.
La evaluarea gravităţii faptei de luare de mită deduse judecății în prezenta cauză, Curtea are în vedere persoana inculpatului și atitudinea psihică a acestuia faţă de fapta comisă şi față de urmările acesteia.
În ceea ce privește acest aspect, Curtea reține că analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă.
În ceea ce privește persoana inculpatului (Pop Șerban – n. red.), acesta are vârsta de 47 de ani și are pregătire juridică superioară, fiind avocat în Baroului București. În aceste condiții, este evident că inculpatul (Pop Șerban – n. red.) a conștientizat perfect faptul că mijloace pe care le folosește în cadrul activității infracționale reprezentau mai degrabă forme de acțiune ale crimei organizate decât preocupări ale unui demnitar al statului român, astfel cum era vicepreședintele ANAF.”
De-a lungul carierei sale, avocatul Șerban Pop a ocupat mai multe funcții publice: consilier și șef de cabinet al ministrului de Finanțe (la 27 de ani), vicepreședinte al Fiscului (la doar 34 de ani).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și unul din capii PSD, este citat „ca martor“ la DNA în procesul de corupție care-i vizează pe șefii companiei publice CFR SA, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. Procurorii anticorupție au început luni urmărirea penală pentru Alexandru Ion Simu, directorul CFR SA, și Petru Cesa, director de direcție la aceeași companie.
Alexandru Ion Simu
Alexandru Ion Simu a fost numit în funcție, ca director interimar, chiar de Sorin Grindeanu, ceea ce arată că e un „om de nădejde“ al PSD. În scurtul răstimp petrecut la conducerea companiei de stat aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, cei doi ar fi comis deja fapte extrem de grave, apreciază procurorii DNA. E vorba de instigare la abuz în serviciu și instigare la uzurparea funcției.
DNA afirmă că Alexandru Simu și Petru Cesa au aranjat promovarea primului în fruntea CFR SA și au dat afară o angajată bănuită că ar fi divulgat matrapazlâcul către presă.
În decembrie 2021, imediat după ce și-a preluat scaunul de ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu l-a și pus pe omul său, Alexandru Ion Simu, în fruntea CFR SA. Acesta fusese șef al Regionalei CFR Infrastructură Timișoara, orașul de unde este Grindeanu.
Simu – factor de nădejde la mitingul împotriva justiției
Alexandru Ion Simu și-a dovedit, în timp, loialitatea față de PSD, pe care l-a slujit cu devotament, arătând că se poate conta pe el în toate planurile puse la cale de acest partid. În 2018, Simu – care pe atunci era membru al filialei PSD din Caraș Severin – a contribuit la mobilizarea și transportul oamenilor la marele miting împotriva justiției, organizat de Dragnea la București, relata Pressone.ro la vremea respectivă. Simu a decis atunci, cu de la sine putere, suplimentarea garniturilor de tren spre București, ca să-i bage și pe PSD-iștii care mergeau la „mitingul cămășilor albe”.
Pe scena ridicată în Piața Victoriei, la mitingul PSD împotriva justiției, din 9 iunie 2018, au urcat (unii au și cuvântat), printre alții:
Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Gabriela Firea, Carmen Dan, Lia Olguța Vasilescu, Liviu Pleșoianu, Darius Vâlcov, Orlando Teodorovici, Codrin Ștefănescu (toți de la PSD);
C. A. C. P. Tăriceanu, Liliana Mincă (ALDE);
Aurelian Pavelescu (PNȚCD).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Klaus Iohannis s-a enervat teribil când SRI a fost scos din anchetele penale, dezvăluie Daniel Morar, șeful DNA de dinaintea Laurei Codruța Kovesi și, apoi, judecător la Curtea Constituțională. Morar a lansat duminică, la Târgul de Carte Gaudeamus, cartea sa „Putea să fie altcumva – O privire subiectivă a justiției după 1990”, în care relatează experiența sa post-1990 din interiorul sistemului de justiție românesc. El punctează nu doar insistența cu care Iohannis a dorit să implice serviciile secrete în actul de justiție, dar și obsesia actualului președinte pentru ceremonie, fast, grandoare, prin contrast cu „stilul neprotocolar” al fostului președinte Băsescu.
Fragmente din carte au fost publicate de Libertatea. Daniel Morar relatează că, în 2016 (în acel moment Iohannis avea Guvernul și era pe cai mari, sperând să obțină victoria în alegerile parlamentare din toamnă), s-a dus la Cotroceni, la o întrevedere pe care o ceruse cu șeful statului, pentru a-l avertiza.
Morar a cerut ca SRI să permită accesul direct al procurorilor și polițiștilor la echipamente. Iohannis i-a răspuns că nu-i place decizia CCR
Momentul întâlnirii este șocant: „Discuția a avut loc la Cotroceni, într-o încăpere în care președintele și-a făcut apariția după bătaia unui gong și anunțul solemn, dintr-o boxă, privind sosirea sa”. Iohannis era în funcție de mai puțin de doi ani!
Morar era judecător la Curtea Constituțională și mai avusese întâlniri, înainte de 2014, cu fostul președinte Băsescu. Așa că a putut remarca schimbarea „față de stilul neprotocolar al președintelui Băsescu”.
Discuția care a urmat a fost și mai interesantă. Daniel Morar a lansat un avertisment: „I-am spus președintelui Iohannis ce îi spusesem și lui Traian Băsescu, că serviciile secrete au dobândit o putere prea mare tocmai prin rolul, asumat sau nu, pe care îl joacă în justiția penală și că acest lucru trebuie schimbat”.
Iohannis n-a reacționat „cu atenție și îngrijorare”, ci l-a întrebat pe interlocutor de ce n-a făcut fostul președinte schimbarea care i se cere lui!
Această discuție a avut loc la începutul anului, înainte ca în februarie 2016 CCR să decidă scoaterea SRI din desfășurarea anchetelor penale. Daniel Morar a ajuns la Cotroceni în căutarea unei soluții, pentru că, spune el în carte, anticipa decizia CCR și știa că o perioadă sistemul judiciar nu va putea, din lipsă de logistică, să mai facă partea de supraveghere și interceptări pe care o făcuse până atunci SRI.
„Președintele a rămas inflexibil și repeta, vizibil iritat, că o soluție de admitere ar fi gravă și i-ar displăcea profund”
Morar a mers, așadar, la Cotroceni, căutând sprijin pentru ca scoaterea SRI din anchetele penale să nu ia pe nepregătite Justiția. În acel moment, în funcție era Guvernul Cioloș, iar Iohannis putea interveni ca resurse să fie alocate de executiv rapid către parchete, în special către DNA.
În loc de asta, judecătorul spune că a întâmpinat o atitudine inflexibilă și iritată. Iohannis pur și simplu nu concepea că SRI ar putea să piardă această atribuție, de a se implica în procesele penale. Daniel Morar i-a propus lui Iohannis ca „SRI să facă pasul în spate și să permită procurorilor și polițiștilor accesul nemijlocit la logistica folosită până acum doar de ei”.
Șeful statului n-a privit lucrurile la fel: „Președintele Iohannis a înțeles repede problema și tot atât de repede s-a poziționat. Mi-a spus că o asemenea decizie a Curții «i-ar displăcea profund» pentru că implica o schimbare majoră în sistem pe care nu suntem în stare s-o facem acum”.
S-a ajuns la un dialog al surzilor, în final. „Am susținut că acest «acum» durează de 20 de ani și că e timpul ca justiția penală din România să facă pasul decisiv pentru a se desprinde de justiția vechiului regim”, relatează Daniel Morar.
Iohannis nu s-a clintit: „Președintele a rămas inflexibil și repeta, vizibil iritat, că o soluție de admitere ar fi gravă și i-ar displăcea profund”.
Aparent, Iohannis credea că poate influența decizia CCR transmițându-le judecătorilor preferințele sale. Daniel Morar i-a răspuns însă că „nu e vorba de ce ne place și ce ne displace”, ci de ce va face mai departe statul român. Judecătorul i-a precizat clar lui Iohannis că „decizia le aparține în întregime judecătorilor, nu dumnealui”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Niculae Bădălău, vicepreședintele Curții de Conturi, a fost reținut duminică, pentru 24 de ore, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, într-un dosar de corupție, anunță DNA printr-un comunicat. Luni, judecătorii vor judeca solicitarea procurorilor ca Bădălău să fie arestat preventiv pentru 30 de zile.
Niculae Bădălău (61 de ani) a fost audiat timp de mai multe ore. Procurorii au descoperit rețeaua de familie prin care fostul senator PSD căpușa banii statului. Trei căpușe lacome sunt chiar fiul, fiica și ginerele său, care fac afaceri super-profitabile cu multe instituții ale statului. Aceștia primesc contracte generoase de la membri ai PSD, plasați în funcții publice (și) prin influența lui Niculae Bădălău.
Anchetatorii DNA au obținut dovezi că fostul senator PSD, care a părăsit formal partidul în 2020 pentru a deveni vicepreședinte al Curții de Conturi, ar fi intervenit la diverse instituții pentru acordarea de contracte finanțate din bani publici pentru firmele copiilor săi, Gabriel Bădălău și Sabina Bădălău-Marica, precum și ale ginerelui său, Răzvan-Alexandru Marica. Firme care, în realitate, sunt controlate de însuși Niculae Bădălău, dar pentru care își folosea copiii și ginerele drept paravan.
Exemplu de căpușare sălbatică: în plină pandemie, au fost atrași 1,3 milioane de euro din fonduri europene, pentru extinderea spitalului din Bolintin-Vale (județul Giurgiu). Numai că banii au ajuns la o firmă care, după ani întregi de inactivitate, a început să câștige brusc contracte grase cu primăriile din județ. Secretul miracolului: la conducerea firmei se instalase un tânăr absolvent al Universității private „Spiru Haret”: Răzvan-Alexandru Marica, ginerele lui Niculae Bădălău!
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 27 noiembrie 2022, a inculpaților:
BĂDĂLĂU NICULAE, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi a României și vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul aceleiași instituții, pentru comiterea infracțiunilor de:
– dare de mită, în formă continuată;
– trafic de influență;
Persoană fizică, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind «Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…», estimat la valoarea de 7.071.925 de lei fără TVA, unei societăți administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă.
În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind «Înființare rețea de alimentare cu apă…», inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.
În același context, după ce, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menționat mai sus (4.903.959,97 lei fără TVA), dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmarea să o obțină pentru aceeași firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 de lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.
În total, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 28 noiembrie 2022, cei doi inculpați urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
L-a turnat la DNA soția cu care se află în proces de divorț?!
La sediul DNA a venit azi și Gabi Bădălău (33 de ani), fiul lui Niculae Bădălău și vedetă a publicațiilor tabloide. Bădălău-junior s-a remarcat prin scandalul perpetuu cu soția sa, cântăreața Claudia Pătrășcanu, și prin nesfârșitul proces de divorț în care-și dispută cei doi copii și o avere uriașă.
Claudia Pătrășcanu a dezvăluit că Gabi Bădălău venea acasă cu sacoșe enorme pline cu bani. Beizadeaua baronului PSD de Giurgiu și-a acuzat soția, anul trecut, că l-a turnat la DNA.„Eu nu mai am pretenții la Claudia de când mi-a făcut plângeri penale la DNA. Auzea că vorbeam în casă de cineva, se ducea și nota în caiet, când eram căsătoriți. E mama copiilor mei, indiferent de tot ce a făcut. M-a chemat la DNA să dau cu subsemnatul. M-a chemat, m-a audiat după o perioadă. Mai bine o vedeam cu doi bărbați, decât să știu că mama copiilor mei mi-a făcut atâtea plângeri penale”, a spus Bădălău-junior în ianuarie 2021, la Antena Stars.
Niculae Bădălău la nunta beizadelei sale Gabi Bădălău
Belșugul financiar care a lovit clanul Bădălău s-a reflectat și în cadourile de peste 200.000 de euro pe care beizadeaua Gabi Bădălău i le-a făcut noii sale cuceriri, Bianca Drăgușanu, în 10 zile de răsfăț în Dubai, deși beizadeaua încă era căsătorită în acte cu mama celor doi copii ai săi, Claudia Pătrășcanu.
Gabriel Bădălău se afișează cu un ceas de aur de lux, marca Audemars Piguet, care valorează 80.000 de euro. Biancăi Drăgușanu i-a cumpărat un Rolex la fel de scump.
În 2020, casa din Bolintin Vale a lui Gabi Bădălău a fost spartă de hoți, care au furat 30.000 de euro cash, precum și ceasuri de 50.000 de euro. Bani munciți din greu de beizadeaua baronului PSD…
Arestat în 1988 pentru furtul a 4 saci de grâu, condamnat la închisoare și grațiat de Ceaușescu
Niculae Bădălău a mai fost arestat preventiv, judecat și condamnat în 1988 la un an de închisoare, pentru furtul a patru saci de grâu, pe care i-a vândut unui localnic pentru 1.200 de lei. Subinginer la o Cooperativă Agricolă de Producție (CAP) din Giurgiu, el a stat în arest două săptămâni.
În timpul procesului din 1988, Niculae Bădălău a obţinut pedeapsa minimă, după ce şi-a recunoscut fapta. Bădălău a fost ulterior graţiat de Nicolae Ceauşescu, care a amnistiat toate infracţiunile ce au primit o condamnare mai mică de 10 ani. Aceasta decizie a fost prilejuită de împlinirea vârstei de 70 de ani de către dictator.
Astfel, Bădălău nu a mai făcut nicio zi de închisoare. El apucase totuşi să stea două săptămâni în arest, înaintea decizie instanţei. Bădălău a putut în acest fel să scape şi de cazier şi să devină pe rând subprefect, prefect, deputat, senator și președinte al Consiliului Județean Giurgiu, dar și ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (noiembrie 2018 – noiembrie 2019).
Niculae Bădălău a mai fost cercetat în 2013 pentru trafic de influență, pentru că ar fi „apărat interesele unei societăți comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât și pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din judetul Giurgiu – Prefectura, conducerea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA)”. În cele din urmă, dosarul a fost clasat de procurori.
„Să vină diaspora / Că noi ne pișăm pe ea!”
Niculae Bădălău și-a trăit un moment de „glorie” și în august 2018, când a fredonat fericit maneaua scârboasă a unui „hartist” abject, Caval, la un botez din județul Giurgiu: „A-la-la-la-la-la-la / Să vină diaspora! / A-la-la-la-la-la-la / Că noi ne pișăm pe ea!”.
Era reacția frustrată după protestul viguros din 10 august 2018, inițiat de câțiva români din diaspora împotriva mizerabilei guvernări Liviu Dragnea (prin interpușii săi, prim-miniștrii Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă).
Ulterior, Niculae Bădălău a comis-o dn nou, arătându-și disprețul față de românii plecaţi la muncă în străinătate. El a declarat, într-o conferinţă de presă, că este „o nebunie” să se mărească numărul parlamentarilor de diaspora, întrucât sunt doar 700.000 de români cu domiciliu în străinătate, restul până la 3-5 milioane fiind „fetele alea de le duc ăştia”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La o lună după ce DNA a anunțat trimiterea în judecată a lui Daniel Tudorache, fostul primar PSD al Sectorului 1, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a avizat pozitiv, în sfârșit, percheziția la domiciliul politicianului. Evenimentul a avut loc luni, dar procurorii încă mai au de așteptat și votul în plenul Camerei Deputaților, unde Tudorache a fost băgat de Marcel Ciolacu, președintele PSD. Votul ar urma să aibă loc tot luni.
Tudorache e urmărit penal pentru achiziții supraevaluate și ilegale în timpul pandemiei de Covid. Fostul primar este susținut foarte puternic de televiziunile oligarhilor Sebastian Ghiță (România TV) și Dan Voiculescu (Antena 3), unde după ce a pierdut alegerile din 27 septembrie 2020 a fost invitat în permanență. Cele două televiziuni au dus campanii de linșaj media la adresa Clotildei Armand, care l-a învins pe Tudorache la alegeri.
În viața de dincolo de platourile televiziunilor controlate de oligarhi, Tudorache e acuzat de DNA că a făcut achiziții de tablete pentru elevi (75.500 de bucăți), nebulizatoare de biodecontaminare (1.200 de bucăți) și termoscannere (200 de bucăți) la prețuri supraevaluate.
Astă-primăvară, perchezițiile DNA făcute la domiciliile menajerei lui Tudorache și ale fostei neveste a edilului, Alina Tudorache, au scos la iveală că acestea dețineau averi uriașe. Numai la menajera Ștefana Jurowska s-au descoperit 258 de bijuterii în valoare de 2.000.000 de euro. Cea mai scumpă bijuterie din colecție era un diamant turk în valoare de 190.000 de euro, achiziționat din Dubai.
Întrebată de unde are aceste averi uriașe, imposibil de justificat prin veniturile sale sau ale fostului soț – de care se pare că a divorțat doar în acte –, Alina Tudorache le-a spus procurorilor că ar fi de la o prietenă a mamei sale, “o cântăreață rusoaică plecată în Rusia înainte de 1989”! Banii ar proveni de la tatăl ei, „care era prieten cu foarte mulți pictori care i-au dăruit tablouri pe care el le-a vândut”!
În acest prim dosar deschis în 2020, Tudorache e acuzat de spălare de bani, iar fosta nevastă – de complicitate la spălare de bani. DNA spune că politicianul PSD-ist a ascuns banii proveniți din mită fie cash, la Alina Tudorache și la menajeră, fie în bunuri. Daniel Tudorache a pus-o pe fosta nevasă să cumpere, cu mita încasată de el cât a fost la Primăria Sectorului 1 (2008-2016 viceprimar, apoi 2016-2020 primar), case și bijuterii.
Tudorache a pierdut alegerile pentru primărie în septembrie 2020, iar în noiembrie DNA l-a pus sub acuzare. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat public că nu-l va pune pe Tudorache pe liste la alegerile parlamentare, dar pe ascuns exact acest lucru l-a făcut. Fostul primar a găsit astfel refugiu, timp de doi ani, în Camera Deputaților.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
