ziaristii.com

Etichetă: DIICOT

  • Banda lui Capră folosea cete de minori sub 14 ani pentru a teroriza locuitorii din Piatra Neamț. Victimelor li se luau până și alocațiile pentru copii

    Clanul Capră, care ține sub teroare mai multe cartiere din orașul Piatra Neamț, se folosește de copiii sub 14 ani pentru agresiunile asupra locuitorilor. Șefii clanului de romi își trimit copiii la atac pentru că aceștia nu pot fi trași la răspundere. Oamenii care nu plătesc taxe de protecție sunt bătuți, jefuiți și siliți să fugă de acasă.

    15 membri ai organizației mafiote sunt acum trimiși în judecată de DIICOT sub acuzația de constituire de grup infracțional organizat, camătă, tâlhărie calificată, influențarea declarațiilor, lipsire de libertate și șantaj, scrie Adevărul. Clanul Capră este, de fapt, un veritabil trib: cuprinde frați, nepoți, cumnați.

    Procurorii au documentat activitatea bandei de romi din ultimii 3 ani, interval în care aceștia i-au țintit direct pe oamenii necăjiți, cu mai puține posibilități de a se apăra. Năpasta căzuse pe capul locuitorilor din cartierele Văleni I, Văleni II și Speranța, din Piatra Neamț, unde sunt locuințe sociale.

    Membrii bandei lui Capră trimiși în judecată sunt Dan Capră (șeful clanului), Mihai Capră, Vasile Capră, Mihai Iulian Capră, Mihai Lucian Lazăr, Eduard Stejar, Ana Maria Toma, Garofița Capră, Florica Nicoleta Lazăr, Gheorghiță Rusu, Constantin Capră, Andrei Narcis Lazăr, Maria Farmacista Lazăr, Iulian Bozu și Elena Borcoi.

    Clanul le dădea oamenilor ajunși la ananghie bani împrumut cu dobândă de 100% pe lună. Le confisca actele și, apoi, le încasa alocațiile pentru copii, ajutoarele sociale și toate celelalte surse de venit.

    Nefericiții intrați în această “horă” deveneau sclavii clanului. Pe lângă faptul că li se furau alocațiile, ajutoarele și pensiile, trebuiau să facă rost de bani pentru a plăti lunar “rata” către mafioți. Cine întârzia era bătut sau, după caz, amenințat.

    Mafioții nu se rezumau la camătă. Ei făcuseră în cartierele respective propriul regat, iar locuitorii care primiseră locuințe sociale de la autoritățile statului erau obligați să le plătească interlopilor între 500 și 1.000 de euro pe lună chirie! Cine nu plătea era dat afară din propria locuință.

    DIICOT: „S-a reţinut faptul că membrii acestei grupări au controlat cartierele Văleni I, Văleni II şi Speranţa, din Piatra Neamţ, zone ce sunt locuite de către asistaţi sociali în imobile aparţinînd de SC Locativ Serv. Persoanele care locuiesc în aceste imobile sociale, în baza unor contracte de închiriere, au fost obligate să le achite membrilor grupului infracţional sume cuprinse între 500 – 1.000 euro lunar, pentru a le permite folosirea caselor. În cazul în care aceste sume de bani nu erau remise, membrii grupului exercitau acte de violenţă fizică şi psihică, determinându-i pe chiriaşi să părăsească respectivul cartier”.

    Șeful clanului, Vasile Capră, își coordonează banda și din pușcărie

    Complicii clanului criminal erau chiar funcționarii publici dintr-o societate a Primăriei Piatra Neamț, care îi ajutau pe interlopi să închirieze ilegal locuințele rămase libere după fuga locatarilor sau, după caz, să fie folosite ca depozite pentru bunurile jefuite de clanul Capră.

    În luna mai 2020 s-au făcut primele percheziții și arestări. Imediat, membrii clanului rămași în libertate au trecut la atacarea celor care depuseseră plângeri sau mărturie.  Așa că procurorii au făcut în iunie o a doua descindere în forță. DIICOT menționează că „la comiterea infracţiunilor menţionate sunt folosiţi minori cu vârste mai mici de 14 ani, cunoscând faptul că aceştia nu răspund penal“.

    Banda lui Capră a continuat să terorizeze, să bată și să urmărească martorii. Ancheta a stabilit că șeful clanului, Vasile Capră, continua să coordoneze organizația criminală și din închisoare, unde se afla încă din ianuarie 2020, pentru un alt dosar de șantaj. Vasile Capră cerea taxe de protecție până și în pușcărie, de la ceilalți deținuți!

    Banda Vasile Capră amenința victimele – între care intrau și comercianții dintr-o piață din Piatra Neamț, puși să plătească taxe de protecție – că le violează copiii și că le ia pe femei și le obligă să se prostitueze. Mulți locuitori au fugit, pur și simplu, din zona controlată de mafioți.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Razii masive DIICOT: aproape 400 de percheziții la interlopi întorși din străinătate. Vizați: traficanți, cămătari, proxeneți

    DIICOT a declanșat, în zorii zilei de miercuri, 11 noiembrie, razii de amploare simultan, în toată țara. Se fac 386 de percheziții la interlopi întorși în România din străinătate, pe fondul pandemiei care le-a blocat “afacerile” în Occident. Sunt vizate rețele de trafic de droguri, trafic de persoane, spălare de bani, proxenetism, trafic de migranți, camătă, infracțiuni informatice și evaziune fiscală.

    Perchezițiile se defășoară simultan în 28 de județe și în București!

    Comunicatul DIICOT, emis miercuri dimineața: „La data de 11.11.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO și a unităților subordonate efectuează un număr de 386 de percheziții domiciliare, în cadrul unor ample acțiuni, vizând destructurarea unor grupări infracționale organizate, acțiuni ce se derulează concomitent pe raza județelor Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Galaţi, Vrancea, Covasna, Braşov, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Constanţa, Călăraşi, Ilfov, Teleorman, Argeș, Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Alba, Caraş-Severin, Timişoara, Arad, Bihor, Satu Mare, Cluj şi Bistriţa Năsăud şi în municipiului Bucureşti.
    Acţiunile procurorilor DIICOT și Poliției Române, declanşate la nivel naţional, sunt rezultatul activităţilor investigative derulate în 24 de cauze penale instrumentate de către 21 de structuri teritoriale ale DIICOT şi Structura Centrală, ce vizează destructurarea mai multor grupări infracţionale implicate în majoritatea formelor de criminalitate organizată ce intră în competenţa direcţiei, respectiv trafic de droguri de risc şi de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de migranți, camătă, criminalitate informatică, evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, trafic de migranți, înșelăciune sau șantaj    “.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Bani de la primarul Tudorache (Sectorul 1) pentru clipul mincinos „Spitalul de Urgență”: Savaliuc – 50.000 €, Lazarus – 30.000 €. Lista profitorilor

    * Nervi și sânge în sediul PSD. O angajată s-a dezbrăcat, a distrus documente, a spart geamuri și s-a mutilat. „Era în depresie, s-a despărțit de iubit”, zice Ciolacu

  • S-au „mișcat rotițele” anunțate de Klaus Iohannis: Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT după ce soțul ei a fost condamnat pentru corupție

    Giorgiana Hosu, procurorul-șef al DIICOT, a demisionat joi după ce soțul său, Dan Hosu, a fost condamnat, în cursul aceleiași zile, pentru corupție. Demisia i-a fost acceptată imediat de ministrul Justiției, iar instituția va fi condusă provizoriu de adjuncta Oana Pâțu. Se încheie astfel o perioadă neagră din istoria parchetului Anti-Mafia.

    Situația în care s-a ajuns este absolut stânjenitoare pentru România și putea fi evitată cu ușurință. Giorgiana Hosu a primit aviz negativ de la secția de Procurori a Consiliului Suprem al Magistraturii anul trecut, înainte de a fi numită în funcție. Președintele Iohannis și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, au insistat, totuși, s-o pună în funcție, deși erau cunoscute problemele din tribunal ale soțului acesteia.

    Miercuri, cu o zi înaintea pronunțării sentinței în cazul lui Dan Hosu în Dosarul „Carpatica”, preşedintele Klaus Iohannis a dat de înțeles, într-o conferinţă de presă, că o eventuală condamnare a acestuia va duce la revocarea soției lui de la șefia DIICOT. „Dacă apare o condamnare, cu siguranță nu va rămâne fără urmări! În acest scenariu, nu voi sta să aștept să miște alții rotițele”, a spus Klaus Iohannis.

    În fața unei asemenea declarații, Giorgiana Hosu nu avea de ales: „a mișcat” ea „rotițele”, dându-și demisia. Sau poate că le-a „mișcat” ministrul Predoiu, cel care a chemat-o la minister și a avut o discuție cu ea.

    Sub bagheta Giorgianei Hosu, DIICOT n-a mai făcut dosare marilor clanuri mafiote și a clasat cauza represiunii din 10 august 2018

    În scurtul mandat al Giorgianei Hosu, DIICOT a intrat în paralizie. Șefa instituției a avut o contribuție la clasarea inițială a dosarului represiunii din 10 august 2018, pe care l-a redeschis la presiunile opiniei publice. Nu s-au mai instrumentat dosare complicate, care vizează marile clanuri mafiote și rețelele transfrontaliere. Nemulțumiți, procurorii din instituție au început să plece și să vorbească în presă. Așa s-a aflat că directiva, de la nivelul conducerii, este să se facă dosare mici, cu câțiva infractori, lăsându-le deoparte pe cele grele.

    Fostul polițist Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost, în final, condamnat joi, 24 septembrie 2020, la 3 ani de închisoare cu suspendare de către Tribunalul București. Sentința nu e definitivă și poate fi atacată, dar chiar și așa imaginea DIICOT este foarte grav afectată.

    Tribunalul l-a condamnat pe Dan Hosu pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la folosirea de informații care nu sunt publice. Decizia Curții Constituționale din 2018 de a elimina din procese probele obținute de SRI prin mandatele de siguranță națională l-a salvat și pe Hosu – la fel ca pe nenumărați alții trimiși în judecată de DNA – de o condamnare mai serioasă, pentru corupție. El era acuzat și de trafic de influență și de dare de mită, dar decizia CCR de acum doi ani a făcut ca instanța să anuleze probele.

    Joi seara, la câteva ore după condamnarea soțului său, Giorgiana Hosu și-a dat demisia. Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a acceptat-o subliniind că e mulțumit de activitatea ei și că n-are ce să îi reproșeze.

    Comunicatul Ministerului Justiției

    „Ministrul Justiţiei a avut astăzi o întrevedere cu doamna Elena Giorgiana Hosu, Procuror Şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și doamna Oana Daniela Pâțu, Procurorul Şef Adjunct al Direcției.

    În cadrul întrevederii, Ministrul Justiției a fost informat de doamna Elena Giorgiana Hosu de decizia sa de a demisiona din funcția de Procuror Șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum și despre faptul că decizia a fost deîndată înaintată de dna Procuror Șef al Direcției către CSM Secția pentru Procurori.

    Demisia procurorului şef DIICOT a fost motivată de preocuparea de a proteja credibilitatea instituţiei şi a avut la bază un context cu care nu a avut vreo legătură şi din cauze care nu îi sunt imputabile.

    Conducerea DIICOT va fi asigurată în continuare de către Procurorul Şef Adjunct DIICOT, Oana Daniela Pâțu, în conformitate cu prevederile legale.

    Ministrul Justiţiei va susţine în continuare activitatea DIICOT, în limita competenţelor sale, solicitând tuturor procurorilor să îşi continue fără oprire sau rezerve activităţile profesionale din cadrul dosarelor pe care le instrumentează.

    Activitatea DIICOT este de o importanţă crucială în combaterea criminalităţii. Ministrul Justiţiei îşi exprimă încrederea în procurorii DIICOT că vor continua cu rezultate palpabile nobila misiune pe care şi-au asumat-o“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • Temutul interlop Costel Corduneanu, eliberat din închisoare la scurt timp după condamnare. Fusese anchetat 10 ani

    Periculosul interlop Costel Corduneanu, liderul temutului clan, a fost pus miercuri în libertate de judecătorii Tribunalului Mureș, la doar câteva luni după ce fusese, în sfârșit, condamnat într-un dosar de care DIICOT trăgea de aproape 10 ani.

    Magistrații de la Tribunalul Mureș au fost impresionați de liderul interlopilor și avocatul acestuia, care și-au motivat cererea prin faptul că deținutul “s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”, “este cunoscut cu afecțiuni cardiace severe, fiind și operat” și “are trei copii în întreținere”.

    Corduneanu era la a cincea încercare de a obține eliberarea condiționată

    Costel Corduneanu a încercat să obțină eliberarea condiționată din pușcărie de 5 ori, pe la diferite tribunale din țară. De 4 ori a eșuat, dar până la urmă a găsit niște suflete receptive la Tribunalul Mureș.

    „Admite contestaţia formulată de petentul condamnat CC, în prezent deţinut în Penitenciarul Târgu Mureș. Desfiinţează Sentinţa Penală nr. 762 din data de 20 august 2020 a Judecătoriei Târgu Mureş. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului CC. Atrage atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor legale privind revocarea liberării condiţionate. În temeiul art. 275 alin. (3) Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă”, scrie în încheierea pe scurt a judecătorilor de la Târgu Mureș.

    Costel Corduneanu a părăsit penitenciarul a doua zi, joi.

    Din toate acuzațiile de crimă organizată ale procurorilor DIICOT n-a rămas nimic, după 10 ani de anchetă și procese. Corduneanu a fost condamnat pentru că a accesat laptopul fostei soții

    Dosarul instrumentat de DIICOT aproape un deceniu a fost încă un exemplu de eșec monumental al acestui parchet anti-Mafia. Costel Corduneanu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2020, de Curtea de Apel Cluj, la 3 ani de închisoare pentru că accesase ilegal computerul fostei soții. Atât mai rămăsese din acuzațiile inițiale ale procurorilor, care inculpaseră 27 de persoane din clanul Cordunenilor pentru cele mai grave fapte posibile, toate legate de crima organizată.

    Până la urmă, 24 dintre cei vizați au scăpat, fie pentru că procurorii DIICOT n-au reușit să demonstreze infracțiunile, fie faptele se prescriseseră între timp.

    La închisoare au ajuns doar 3 persoane, între care Costel Corduneanu. Inițial, Tribunalul îl condamnase la 8 ani de închisoare și pentru alte fapte, dar judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au considerat că numai spionarea fostei neveste poate fi luată în calcul și i-au redus pedeapsa la 3 ani.

    Pentru că interlopul fusese o perioadă, pe durata anchetei, în arest preventiv, din condamnarea de 3 ani n-a rămas aproape nimic. În fața instanței din Mureș, liderul Cordunenilor și avocatul său au arătat că deținutul executase deja 2 ani, 5 luni și 2 zile, a plătit despăgubirile și este în regim semideschis în închisoare, deci îndeplinește condițiile să fie trimis din nou la treabă.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

    * Cea mai rușinoasă calificare din istoria FCSB. A primit două goluri cu doi jucători în plus și alte două cu un jucător în plus!

  • Opere inestimabile, vechi de sute de ani, ale lui Galilei, Newton și Goya, furate din Marea Britanie de tâlhari din județul Neamț și ținute într-o groapă, în sacoșe de rafie și saci de plastic

    O rețea de tâlhari din județul Neamț a furat opere inestimabile, manuscrise și tablouri vechi de sute de ani aparținându-le lui Galileo Galilei, Isaac Newton și Francisco Goya, au descoperit procurorii DIICOT în urma unor percheziții efectuate miercuri, scrie G4Media.ro. După cum se poate vedea în filmul dat publicității de DIICOT, capodoperele au stat într-o groapă săpată sub podeaua unei case, în condiții total improprii, în sacoșe și saci de plastic.

    Obiectele au fost furate din Marea Britanie, în 2017, iar acțiunea investigatorilor români s-a desfășurat în cadrul Acordului Comun de Anchetă “Brookes”, încheiat acum trei ani între România, Marea Britanie și Italia.

    Manuscrisele, picturile și schițele furate au valoare de inventar de 2,5 milioane de lire sterline, dar valoarea de patrimoniu este imposibil de evaluat

    Valoarea de inventar a operelor furate de tâlharii români este de 2,5 milioane de lire sterline, însă valoarea de patrimoniu este imposibil de calculat, iar pierderea lor ar fi ireparabilă.

    „Persoanele suspectate de comiterea faptelor se află în prezent în stare de arest preventiv, pe teritoriul Marii Britanii.
    Bunurile de patrimoniu fuseseră sustrase în ianuarie 2017, în Feltham, Londra. Cărțile, care includ opere din secolul al XVII-lea ale astronomului italian Galileo și ale lui Isaac Newton, precum și ale pictorului spaniol din secolul al XVIII-lea Francisco Goya au o valoare totală de peste 2,5 milioane de lire sterline. Acestea opere sunt de importanță internațională și sunt de neînlocuit”, scrie în comunicatul DIICOT citat de G4Media.ro.

    Găinarii care au furat în 2012 tablouri de Picasso, Matisse, Monet și Gauguin, în valoare de 18 milioane de euro, le-au ars în sobă, cu șoșoni și papuci

    Nu e prima oară când găinari din România fură, fără măcar să-și imagineze ce au pe mână, capodopere din patrimoniul umanității. În 2012, niște hoți au profitat de o incredibilă lipsă de prevedere a administratorilor unui muzeu din Rotterdam, Olanda, și au furat 7 tablouri pictate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin, Meijer de Haan și Lucian Freud.

    Operele făceau parte din patrimoniul mondial și au fost sustrase de la Muzeul Kunsthal, din Rotterdam. Valoarea lor de piață era estimată la 18 milioane de euro.

    Tâlharii habar n-aveau ce au furat, dar și-au dat seama ulterior cât valorează căutând pe Google informații.

    Au încercat să le vândă în 2013, mai întâi în România, dar persoanele contactate și-au dat seama că obiectele sunt furate și, speriate, au refuzat să negocieze. Apoi au intenționat să le dea în Rusia, dar tentativa a eșuat și, panicați, le-au îngropat întâi în curtea unei case părăsite, apoi într-un cimitir, iar în final le-au ars în soba casei unuia dintre ei, în comuna Carcaliu, județul Tulcea, alături de lemne, papuci și șoșoni de cauciuc.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • VIDEO. Ce-au găsit mascații la hoții buzoieni care jefuiesc, de 4 ani, casele în Belgia. De la motoare de bărci și biciclete până la undițe și rotopercutoare – bunuri de peste 500.000 de euro

    “Mascații” de la trupele speciale ale Poliției și procurorii DIICOT au descoperit acum două zile, la domiciliile unei bande de hoți din Buzău care jefuiesc de peste 4 ani casele din Belgia, o varietate incredibilă de bunuri, în valoare de peste jumătate de milion de euro.

    Hoții români sunt suspectați că au dat cel puțin 100 de spargeri la locuințe din localități belgiene. Poliția belgiană a descoperit că infractorii care făceau prăpăd în gospodăriile localnicilor erau de naționalitate română, așa că s-a intrat în contact cu autoritățile de la noi din țară. Judecătoria din Eupen a trimis către DIICOT (parchetul anti-Mafia) un ordin european de anchetă.

    În baza acestui ordin, forțele speciale ale Poliției, împreună cu polițiștii de investigații criminale din Buzău și procurorii DIICOT, au organizat pe 8 septembrie un asalt simultan la numeroase adrese ale clanului care teroriza locuitorii din Belgia.

    O parte dintre bunuri au și fost trimise înapoi în Belgia, pentru a le fi returnate proprietarilor

    S-au făcut 11 percheziții la 9 locuințe și două firme unde anchetatorii români suspectau că s-ar transporta și depozita unele dintre bunurile furate.

    Ce s-a descoperit te lasă cu gura căscată. Hoții buzoieni au furat tot ce le-a picat în mână, de la mărunțișuri precum unelte de grădinărit (dispozitive de săpat, foarfeci, cazmale, fierăstraie etc), biciclete, undițe și găleți pentru momeală de pescuit, și până la obiecte mai valoroase, precum scule electrice, motoare de bărci, mașini-unelte și chiar mașini și tractoare de tuns iarba!

    În total, bunurile descoperite sunt în valoare de circa 500.000 de euro, dar trebuie menționat că acestea sunt doar o foarte mică parte din rodul jafurilor, pentru că banda acționează în Belgia de 4 ani, și multe dintre obiecte au fost deja vândute.

    La audieri au fost duse 10 persoane (între care 4 martori), iar investigația continuă, împreună cu polițiștii belgieni. Dosarul penal vizează constituirea de grup infracțional organizat și furt calificat.

    Peste 130 de produse dintre cele recuperate au fost deja returnate în Belgia, unde le vor fi restituite proprietarilor.

    Cum se ajunge la asemenea bande de hoți: în România, tâlhăriile din mediul rural sunt foarte rar anchetate, iar infractorii se „specializează” aici

    Din nefericire, acest fel de bande de hoți nu a apărut peste noapte. Dacă în Occident autoritățile reacționează și se demarează investigații ample, în România, în foarte multe localități de la țară, localnicii sunt abandonați pe mâna hoților.

    Mai ales în gospodăriile unde locuiesc persoane în vârstă, jafurile sunt la ordinea zilei, fără ca poliția să miște vreun deget. Oamenilor li se fură din ogradă tot ce mișcă, de la animale până la unelte și cereale, fără ca aceștia să mai îndrăznească să iasă din case.

    În timp, aceste bande care-și fac “ucenicia” în satele românești se dezvoltă și perfecționează, mutându-și activitatea în localitățile din Occident unde obiectele care pot fi furate sunt mult mai valoroase.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Delir conspiraționist la Antena 3. “Virusul este un plan. E o ordine bine stabilită a butoanelor. Copiii sunt ținta!“

  • “S-au dus noaptea la hoți pentru a-și păstra scaunul, nu pentru a proteja populația!” De ce s-au întâlnit Duduienii și șeful Poliției în biserică: “Vela a urlat la Vasilescu: «Ne vede toată Europa!»”

    Chestorul Liviu Vasilescu, șeful Poliției Române demisionat marți, după scandalul întâlnirii nocturne cu interlopii din clanul Duduienilor, a căzut victimă paraliziei instituționale și presiunilor politice, scrie Libertatea.ro. Legislația modificată de politicieni pentru a-i favoriza pe infractori și menținerea unor incompetenți la șefia unor instituții precum DIICOT au făcut praf lupta împotriva Mafiei, care este scăpată de sub control. Șeful Poliției, Liviu Vasilescu, a recurs la întâlnirea cu Duduienii, de la biserică, presat de ministrul Marcel Vela, dezvăluie Libertatea.ro.

    Ofițeri de poliție de la Inspectoratul General al Poliției Române au relatat, pentru publicația sus-amintită, că Vela a pus presiune pe chestor: “Ministrul l-a chemat la birou, a început să urle la el și i-a pus în vedere să rezolve în cel mai scurt timp problema cu mortul. I-a zis că ne vede toată Europa cum gestionăm cazul și ne facem de rușine, fiindcă stau cu cadavrul în casă de aproape o săptămână. Chiar așa a zis Vela: «Ne vede toată Europa! Stau cu mortul în casă de o săptămână». Ministrul i-a atenționat că-i va demite pe toți dacă nu rezolvă urgent situația. Prin urmare, șefii s-au dus noaptea la hoți, ca hoții, și au organizat acea întâlnire, la biserică, pentru a-și păstra scaunul, nu spre a proteja populația”.

    Timp de o săptămână, până la înmormântare, Duduienii au întors pe dos cartierul. Poliția, Procuratura și Jandarmii n-au avut nicio reacție

    În noaptea de 3 spre 4 august, liderul clanului interlop al Duduienilor, Emi Pian, a fost ucis după o încăierare la barbut de membrul unui clan rival. Poliția, chemată de mai multe ori în acea noapte la locul unde interlopii jucau barbut, nu a intervenit.

    Începând de a doua zi, după crimă, Duduienii au început să se mobilizeze pentru războiul cu clanurile rivale. Membri ai rețelei au fost chemați din străinătate, unde conduc filialele clanului, iar pe Internet au fost postate mesaje de amenințare.

    În noaptea de 8 spre 9 august, șeful Poliției Române, chestorul Liviu Vasilescu s-a întâlnit cu lideri ai clanului. Întâlnirea a avut loc „pe pământ sfânt”, la o biserică. A doua zi, decedatul a fost înmormântat.

    În tot acest timp, clanul interlop s-a comportat în cartier ca și cum ar fi fost stăpânul orașului. Infractorii n-au respectat nicio lege și nicio regulă, deși de față erau polițiști și jandarmi. Cortegiul funerar a mers kilometri întregi doar pe contrasens, provocând haos în cartier. La priveghi nu s-a respectat nicio măsură de precauție în pandemie. Mortul a fost ținut aproape o săptămână până a fost îngropat. Autoritățile statului au fost inexistente.

    „După ce s-a aflat de întâlnire, le-au cerut explicit să construiască o poveste frumoasă și credibilă prin care interesul populației să devină subiect principal“

    Ofițerii de la IGPR au afirmat, pentru Libertatea, că pe parcursul crizei politicienii și șefii Poliției s-au gândit doar cum să scape cu fața curată: ”După ce s-a aflat că presa știe despre întâlnirea cu interlopii, Vela și Despescu, secretarul de stat din MAI, i-au convocat pe Vasilescu și pe Berechet, șeful Poliției Capitalei. Le-au cerut explicit să construiască o poveste frumoasă și credibilă prin care interesul populației să devină subiect principal. Două săptămâni s-au chinuit să-și pregătească acest discurs public”.

    Marea ruptură și defecțiune a sistemului este mai întâi în legislație, apoi în relațiile dintre instituțiile de forță ale statului român. Politicienii au modificat succesiv legile astfel încât urmărirea și prinderea infractorilor să devină foarte dificile. În același timp, între polițiști și procurori, pe de o parte, și între anchetatori (procurorii și polițiștii cinstiți) și judecători, pe de alta, sunt fracturi mari.
    Polițiștii îi acuză pe procurori – în special pe cei de la DIICOT – că nu-și fac treaba și, în ciuda nenumăratelor informații pe care le primesc despre clanurile interlope, refuză să deschidă dosare penale.

    Pe de altă parte, atât procurorii, cât și polițiștii de la Crimă Organizată spun că în instanțe se confruntă cu ostilitatea judecătorilor, care se lasă foarte greu convinși să trimită după gratii interlopii.

    În perioada 2017-2019, PSD a destructurat complet legislația și sistemul care asigurau monitorizarea și lupta cu crima organizată

    În perioada 2017-2019, PSD a destructurat complet sistemul de monitorizare a infractorilor. Aflat la guvernare de aproape un an, PNL n-a mișcat un deget pentru a ajuta instituțiile de forță să își revină în lupta cu Mafia.

    ”Ideea vehiculată cu insistență că interlopii sunt monitorizați e o minciună, fiindcă, în realitate, nu prea mai are cine să-i monitorizeze. SRI nu mai are voie, Direcția Generală de Protecție Internă a MAI și-a desființat departamentul de culegere de informații pe linie de ordine și siguranță publică. Singurele structuri cu atribuții în domeniu au rămas Judiciarul de la Poliție și Crima Organizată. Dar ei degeaba livrează informații despre clanuri și grupări, dacă DIICOT nu le înregistrează cauza penală și nu oferă număr unic de dosar pentru a începe cercetarea faptelor. Polițiștii nu pot face niciun pas în procedura penală dacă nu există delegare din partea unui procuror”, au afirmat sursele din IGPR pentru jurnaliștii de la Libertatea.

    Noua șefă a DIICOT, numită de Iohannis la propunerea lui Predoiu, a primit aviz negativ de la CSM și are soțul trimis în judecată de DNA pentru corupție

    Din cauza noilor șefi de la DIICOT – Parchetul Antimafia a fost cel care, în august, a clasat dosarul violențelor din 10 august 2018, cauza fiind redeschisă după scandalul uriaș izbucnit în țară –, procurorii pleacă masiv din această instituție: ”În 2019, șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, a dispus celor care conduc Poliția Capitalei și celor de la Crimă Organizată să nu mai lucreze cu polițiști de la Serviciul de Combatere a Grupurilor Violente! Printre puținii care nu au ținut cont de acest ordin a fost Alina Albu, șefa Crimei Organizate de la DIICOT. Perchezițiile refuzate de Judecătoria Sector 5 înaintea înmormântării lui Emi Pian urmau să fie doar un joc de imagine. Serviciul de Combatere a Grupurilor Violente din Poliție, condus de Marius Andrei, n-avea nici măcar un minimum de informații. Mergeau la nimereală. E un serviciu cu grave probleme de integritate“.

    Giorgiana Hosu, procurorul șef al DIICOT, a fost numită în funcție de președintele Klaus Iohannis la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu. Cei doi fuseseră avertizați că procuroarea are vulnerabilități. Soțul acesteia este trimis în judecată de DNA pentru corupție. Secția pentru Procurori a Consiliului Suprem al Magistraturii i-a dat aviz negativ înainte ca Iohannis s-o numească în funcție. Giorgiana Hosu a lucrat la soluția de clasare a dosarului 10 august, apoi a încercat să se abțină. Procurorul general al României a obligat-o însă să preia cazul, iar șefa DIICOT a decis, într-un târziu, să infirme rezoluția de clasare, dispunând redeschiderea anchetei.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Până să-l aresteze pe Rasdaq, Irina Loghin a fost lovită de Covid! Are 81 de ani, iar virusul i-a fost adus de soț și de fiu, de pe litoral

    * Patron de televiziune: “Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi înseamnă că e prost! Nu are ce căuta în business!” / „Am furat atât de mult ca să vă dau și vouă bani, mă!”

    * Cum era studentul Ludovic Orban. Poveste din vremea când actualul premier cânta la chitară, la muncile câmpului

  • Un polițist-interlop a fost arestat la Cluj. Lucrase la Combaterea Crimei Organizate, dar șantaja oameni de afaceri

    Un fost șef al Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate, din Poliția Cluj-Napoca, a fost arestat preventiv. El este acuzat că este liderul unei grupări de detectivi care șantaja mai multe persoane, printre care și oameni de afaceri. Membrii grupării erau sprijiniți de un agent-șef principal de poliție de la Serviciul de Permise și Înmatriculări Cluj.

    Procurorii DIICOT din București au dispus duminică reținerea pentru 24 de ore a patru persoane, care au calitatea de inculpați. Judecătorii au încuviințat propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor patru inculpați.

    Aceștia sunt acuzați de săvârșirea următoarelor infracțiuni:

    • constituire a unui grup infracțional organizat;
    • șantaj;
    • lipsire de libertate în mod ilegal;
    • violarea sediului profesional;
    • acces ilegal la un sistem informatic;
    • transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic;
    • fals informatic;
    • folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.

    Anchetatorii au descoperit că „în perioada decembrie 2019 – august 2020, pe raza județului Cluj, a acționat un grup infracțional organizat, format din 6 persoane, coordonat de către un inculpat, fost lucrător în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a desfășurat activități de identificare a unor oameni de afaceri pe care i-a supravegheat, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate (dispozitive GPS și dispozitive de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și, sub diferite pretexte, le-a solicitat remiterea unor sume importante de bani”.

    „În ceea ce privește modul de operare utilizat de către membrii grupării, acesta consta în identificarea unor persoane care ar putea fi pretabile la implicarea în activități infracționale din sfera traficului internațional de droguri. Posibilele suspiciuni ale membrilor grupării erau generate în două modalități: fie persoana vizată avea antecedente penale în acest sens, fie în urma verificărilor efectuate de către aceștia au rezultat informații conform cărora anumite persoane fizice sau juridice au obținut venituri mari într-o perioadă scurtă de timp deși obiectul lor de activitate nu era în opinia acestora generator de astfel de profituri financiare”, mai arată procurorii DIICOT.

    Potrivit sursei citate, liderul grupării era cel care identifica potențiali oameni de afaceri șantajabili, iar ulterior coordona membrii grupării, cu câteva obiective infracționale:

    • să monteze pe autovehiculele persoanelor vătămate dispozitive de urmărire de tip baliză/dispozitive GPS, unele dintre acestea având și funcția de microfon prin care se poate realiza ascultarea și înregistrarea discuțiilor purtate de către victime;
    • să pătrundă fără drept în spații private și să monteze dispozitive de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mediul ambiental;
    • să realizeze activități de acces ilegal la sisteme informatice precum și, cu ajutorul relațiilor pe care le aveau în cadrul structurilor MAI, să efectueze verificări în bazele de date ale acestora.

    De asemenea, infractorii obișnuiau să închirieze apartamente situate în proximitatea locuințelor persoanelor vizate și de unde ar putea observa programul acestora sau asculta prin utilizarea unor mijloace tehnice performante discuțiile purtate în interior, se mai arată în rechizitoriul anchetatorilor.

    „Toate aceste activități erau derulate în scopul obținerii unor eventuale date și informații compromițătoare, în baza cărora să poată percepe ulterior sume de bani de la persoanele vătămate. Având în vedere experiența profesională dobândită în anii în care și-a desfășurat activitatea în cadrul structurilor operative ale M.A.I., liderul grupului îi instruia periodic pe membrii grupării în vederea adoptării în mod constant a unor măsuri de contracarare a unor eventuale acțiuni derulate de organele de urmărire penală și care să îi vizeze. În acest scop, membrii grupării comunicau în permanență în timpul activităților de filaj îndreptate împotriva victimelor, transmițându-și eventuale autoturisme suspecte care se interpun între cele ale lor și cele conduse de persoanele vizate și de asemenea procedau la verificarea autovehiculelor pe care le foloseau pentru a identifica eventuale mijloace tehnice de monitorizare”, se mai arată în comunicatul DIICOT.

    Amenințat cu pistolul pentru 200.000 de euro

    Procurorii spun că „într-unul din cazuri, membrii grupării au procedat la abordarea directă a persoanei vătămate, amenințarea acesteia cu o armă de foc și, sub pretextul că ar fi polițiști pe linia antidrog, i-au solicitat acesteia ca în schimbul mușamalizării unui dosar fictiv, ce ar fi fost deschis împotriva ei, să le achite suma de 200.000 de euro”.

    Astfel, în data de 14 august 2020, procurorii DIICOT de la structura centrală, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO, au efectuat „o acțiune de prindere în flagrant a inculpaților care, cu ocazia interceptării ilegale a convorbirilor purtate de către mai multe persoane vătămate, în biroul unei societăți comerciale pe care o administrau, au luat la cunoștință despre o eventuală tranzacție financiară pe care au apreciat-o ca fiind de natură ilicită și au planificat intrarea în mod fraudulos în sediul firmei în scopul sustragerii unei sume impresionante de bani, despre care aceștia considerau că s-ar fi aflat în incintă”.

    „Asupra lor a fost descoperit un dispozitiv tip microfon și ustensile destinate instalării și disimulării acestuia, iar în sediul firmei au mai fost identificate un dispozitiv de ascultare ilegală asemănător montat în biroul unde administratorii firmei își desfășurau activitatea, precum și 2 balize GPS montate pe autovehiculele utilizate de către aceștia”, mai spun procurorii.

    În aceeași zi au fost afectuate șase percheziții domiciliare, „în urma cărora au fost înscrisuri, medii de stocare și suporți optici conținând date cu caracter clasificat, sumele de 26.805 de euro, 36.165 de dolari SUA, 26 de telefoane mobile, 19 stick-uri de memorie, 3 tablete, 4 dispozitive tip microfon de interceptare a discuțiilor în mediul ambiental, 1 baliză GPS, 2 camere video disimulate în borsete, 1 pistol de 9 mm deținut legal, 83 de cartușe și un autoturism de teren”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Încă un sondaj confirmă: Nicușor Dan va câștiga Primăria Capitalei. Scor surprinzător de mare pentru Firea

  • Doi ani de la represiunea lui Dragnea. Diaspora distribuie gratis cartea „10 august” la sediul DIICOT

    Luni, 10 august, la doi ani de la represiunea barbară a regimului Dragnea (PSD-ALDE) împotriva manifestanților pașnici din Piața Victoriei, la București vor avea loc două evenimente importante:

    • orele 10.00 – 12.00: protest în fața sediului DIICOT, Serviciul Teritorial București (Calea Griviței, nr. 24);
    • pe tot parcursul zilei: comemorare în Piața Victoriei.

    Cadoul diasporei: cartea „10 august”, ca piedică în cale uitării

    În cadrul protestului de la DIICOT, unde va fi penalizată clasarea temporară a dosarului „10 august” de către instituția condusă de procurorul Giorgiana Hosu (între timp, dosarul e pe cale de a fi redeschis), doi români din diaspora le vor face o surpriză celor prezenți.

    Astfel, soții Viorica și Constantin Cristache vor împărți gratis câteva sute de exemplare din volumul „10 august” (autori: Grigore Cartianu și Laurențiu Ciocăzanu). Stabiliți în Luxemburg, soții Cristache au participat la protestul din 10 august 2018, trecând prin clipe teribile. Povestea lor se regăsește în carte, la fel ca relatările multor români din diaspora, dar și ale multora din diverse zone ale României.

    Evenimentul de la sediul DIICOT va începe la ora 10.00 și a fost organizat de Sandu Matei, unul dintre cei mai activi promotori ai protestelor din 2017-2019.

    Explicațiile lui Sandu Matei, pe Facebook:

    „Vom face tot ce ține de noi, ca oameni civici, pentru ca dosarul «10 August» să nu aibă soarta dosarelor Revoluției și Mineriadelor, blocate de 30 ani.

    VREM DESECRETIZAREA DOCUMENTELOR OPERATIVE ale intervenției violente!

    Am fost acuzați de instigare și participare la «lovitura de stat» de către cei mai importanți oameni politici ai Statului din acel moment, există plângeri și un dosar pentru lovitura de stat înaintat de Dragnea și șefii jandarmeriei de atunci (…)”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Grohăitură pesedisto-dragnistă a lui Mircea Badea în legătură cu represiunea barbară din 10 august

  • Sechestru pe averea lui Burci, proprietarul trustului Adevărul și al Prima TV. DIICOT îl acuză de prejudiciu de 8 milioane de euro în dosarul Romvag Caracal

    Cristian Burci, patronul Adevărul și Prima TV, are sechestru pe avere. DIICOT îl acuză pe Burci că a prejudiciat uzina Romvag Caracal de 8 milioane de euro, iar Curtea de Apel București a confirmat sechestrul pus de procurorii anti-mafia.

    Burci e anchetat încă din 2016, atunci când a și fost reținut, inițial, în acest dosar în care e acuzat că a devalizat societatea Romvag Caracal.

    DIICOT le-a comunicat colegilor de la Ziare.com că „în dosarul penal înregistrat la nivelul DIICOT – Structura Centrală s-a început urmărirea penală față de un număr de 11 persoane pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnatură privată, uz de fals, evaziune fiscală, delapidare și gestiune frauduloasă”.

    Controversatul Cristian Burci a pus mâna pe trustul Adevărul (care deține, printre altele, ziarele „Adevărul” și „Click”, revistele „Dilema Veche” și „Historia”) în 2012, când le-a luat de la Dinu Patriciu. A schimbat rapid conducerea editorială și a băgat compania în insolvență. Angajații au fost păgubiți de niște salarii, după ce, inițial, li se ceruse să aibă înțelegere și să păsuiască patronatul cu 18 luni, interval în care ar fi urmat să li se plătească eșalonat banii. După ce oamenii au semnat hârtiile, Burci a băgat compania în insolvență și nu le-a mai dat nimic.

    În luna mai, Andrei Pleșu, fondatorul revistei „Dilema Veche”, anunța, într-un editorial: „«Dilema (veche)» se confruntă cu o iminentă dispariție. Condițiile de existență pe care ni le propune Holdingul Adevărul sînt, în fapt, un mod de a sugera retragerea…”. Ulterior a fost găsită o soluție pentru continuarea apariției revistei, iar Fundația Superbet a contractat 1.000 de abonamente la revistă, pentru a o sprijini.

    Burci este socotit un afacerist apropiat de PSD, dar cu conexiuni puternice și în alte partide. El că făcea parte din cercul apropiat de oameni care aveau acces la fostul premier Viorica Dăncilă, asupra căreia exercita o influență puternică.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!