ziaristii.com

Etichetă: CSM

  • Riposta DNA după ce Savonea și Baltag au spus că procurorii comit „atrocități”: „Nu ne lăsăm intimidați. Vom continua să combatem corupția!”

    DNA a reacționat vineri, avertizând că procurorii anticorupție nu se vor lăsa intimidați, după ce reprezentantele oligarhiei în CSM, judecătoarele Savonea și Baltag, au calificat activitatea lor ca fiind “atrocități” împotriva oamenilor.

    Parchetul anticorupție, ținta principală a mafiei, a fost invocat vedeta Antenei 3, judecătoarea Baltag, în discuția cu ministrul Justiției, când acesta a venit să susțină în Consiliul Superior al Magistraturii necesitatea de a desființa Secția Specială. În timpul regimului Dragnea, CSM a fost capturat de grupurile de interese din justiție sprijinite la acea vreme de personaje ca Tudorel Toader, Florin Iordache, Eugen Nicolicea sau Șerban Nicolae.

    Joi, după 7 ore de scandal, CSM a dat aviz negativ desființării SIIJ, deși aproape toți magistrații, toată opinia publică și toate organismele internaționale cer acest lucru de peste doi ani.

    În timpul discuțiilor, judecătoarea Baltag a spus că ministrul Stelian Ion ar trebui să se uite la atrocitățile DNA, nu la SIIJ. Secția Specială, înființată la ordinul lui Dragnea pentru a controla politic magistrații, a executat de atunci numai dosare la comandă. N-a finalizat niciunul, dar a ajuns, la ordinele păpușarilor din PSD și ALDE, să se umple de ridicol făcându-i dosar penal vicepreședintelui Comisiei Europene pentru constituire de grup infracțional organizat!

    După scandalul de joi, DNA a reacționat cu un comunicat în care anunță că procurorii nu se vor lăsa intimidați și că vor continua, în pofida presiunilor, să lupte împotriva corupției.

    Reacția DNA la acuzațiile aduse de “judecătoarele lui Dragnea”

    „În contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care au avut loc în cadrul ședinței de plen a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 11 februarie 2021, constatăm cu îngrijorare că au fost făcute afirmații nejustificate, denigratoare la adresa activității Direcției Naționale Anticorupție și a procurorilor din cadrul acesteia.
    Prin urmare, Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.) face următoarele precizări:
    În ciuda atacurilor injuste, D.N.A. nu se va lăsa intimidată și va continua să își îndeplinească misiunea, să combată faptele de corupție care îi sunt atribuite în competență conform legii, cu respectarea garanțiilor procedurale prevăzute de lege și de normele internaționale pentru apărarea drepturilor omului.
    Dezbaterile de idei sunt întotdeauna binevenite, dar este de neînțeles înverșunarea cu care numele și activitatea instituției noastre sunt folosite în mod defăimător ca «muniție de război» în dispute care vizează modificări legislative sau exprimarea unor puncte de vedere divergente cu privire la sistemul judiciar.
    Totodată, am remarcat că în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se folosesc ca argumente concluziile unei hotărâri care nu are caracter definitiv, respectiv Hotărârea Plenului CSM nr. 225 din data de 15 octombrie 2019. Împotriva acesteia, D.N.A. a formulat acțiune în anulare, cauza fiind în prezent pe rolul Curții de Apel București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Or, inducerea în opinia publică a ideii că acele concluzii reprezintă adevărul, poate constitui o presiune la adresa judecătorilor care în prezent judecă acțiunea.
    Direcția Națională Anticorupție este o instituție care îndeplinește o misiune importantă de combatere a corupției la nivel înalt și mediu, fenomen care pune în pericol valorile democrației și dezvoltarea economică a societății. Ca unitate de parchet, Direcția Națională Anticorupție își îndeplinește acest rol conform legii și în slujba cetățenilor“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Scandal la CSM: „judecătoarele lui Dragnea” apără cu dinții Secția Specială, insultându-l pe ministrul Stelian Ion. „Luați mâna de pe SIIJ! Despre atrocitățile DNA nu spuneți nimic?”

    Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ joi, după 7 ore de scandal, proiectului de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiției (SIIJ). CSM, capturat de gruparea Savonea (exponenta intereselor PSD și a rețelelor de influență din Justiție), respinge astfel pentru a doua oară acest proiect – prima oară se întâmplase anul trecut.

    Judecătoarele Lia Savonea și Gabriela Baltag s-au lansat în acuzații și insulte la adresa ministrului Stelian Ion, cel care susține desființarea Secției Speciale. Acest parchet a fost înființat în 2018 de Tudorel Toader și Liviu Dragnea ca un instrument de intimidare și îngenunchere a magistraților.

    Condusă de Adina Florea, Secția Specială a executat numai comenzi politice, devenind o bâtă cu care s-a dat în capul magistraților nesupuși PSD. S-au deschis numeroase dosare penale (inclusiv pe numele Laurei Codruța Kovesi și a lui Frans Timmermans – fostul vicepreședinte al Comisiei Europene fiind acuzat de constituire de grup infracțional organizat!), dar nu s-a reușit nicio condamnare.

    Judecătoarea Baltag a dat cu toporul: „Nu doriți decât să subordonați Justiția! Nu ați spus nimic despre atrocitățile DNA! Luați mâna de pe SIIJ, domnule ministru!”

    Acum, Savonea și Baltag au țipat că tocmai USR-PLUS ar plănui să subordoneze politic Justiția prin desființarea Secției Speciale!

    Ministrul e atât de “dictator”, încât Baltag (vedeta Antenei 3) a țipat la el, în timpul ședinței: “Sunteți perseverent pe acest proiect și perseverența dumneavoastră e una politică. Mai mult ca niciodată, dumneavoastră, alături de clasa politică ce v-a acordat susținere, nu doriți decât să subordonați justiția! Vorbiți despre SIIJ ca și cum ar fi suma tuturor problemelor din justiție. Dar despre DNA? Nu am auzit niciun cuvânt! Nu ați spus nimic despre atrocitățile DNA asupra cetățenilor! Luați mâna de pe noi, domnule ministru, și luați mâna de pe SIIJ! Vă rugăm să ne lăsați în pace!”.

    Lia Savonea l-a atacat și ea pe Stelian Ion: “Ați venit în fața CSM cu un proiect de lege inacceptabil. Justiția are nevoie de soluții care să întărească independența justiției, nu să o slăbească! Dacă ministrul Justiției se face că nu știe cum a fost cu anchetările judecătorilor, pe care le pot numi abuzive pe alocuri, se face că nu a auzit de astfel de anchete, voi propune Secției pentru judecători să-i facem un inventar al acesteor nereguli, cu care ar fi trebuit să înceapă. Ați acționat pompieristic, ați anunțat din prima zi acest proiect de desființare a SIIJ. Era de datoria ministrului să vadă care sunt problemele din justiție, să le înțeleagă, să vadă dacă judecătorii au sedii, dacă justițiabilii sunt mulțumiți de calitatea actului de justiție. Dacă nu sunt mulțumiți, oare e din cauza SIIJ?“.

    Au existat și alte critici ale unor judecători, legate în special de intenția de a elimina imunitatea suplimentară de care se bucură acum magistrații. Aceștia nu pot fi urmăriți penal decât cu avizul procurorului general. Trimiterea în judecată nu se poate face, conform proiectului inițial de lege, decât cu avizul expres al secțiilor din CSM. Noul proiect de lege a eliminat aceste prevederi.

    Stelian Ion: „Nu am auzit pe nimeni să lause activitatea SIIJ, pentru că nu e de lăudat. O văd ca pe un cui în talpă. Trebuie să-l scoatem”

    Ministrul Stelian Ion a fost mai ponderat: “Am notat foarte multe idei, multe sunt colaterale desființării SIIJ și sunt de ordin mult mai profund decât cel al SIIJ. E bine să privim greșelile în față, să nu ne facem idoli. Percepția mea, în toți acești ani, a fost că înființarea SIIJ a fost o greșeală. Nu am auzit pe nimeni să laude activitatea SIIJ, pentru că nu e de lăudat. O văd ca pe un cui în talpă, adânc înfipt, până în carne, pe care trebuie să îl scoatem. Asta nu rezolvă toate problemele, dar trebuie să scoatem acest cui. Vă asigur de toată deschiderea mea. Sunt convins că garanții sunt dorite de către judecători și procurori de a nu fi supuși unor abuzuri. Aceleași garanții le-ar dori, cred, toți cetățenii țării. Vă garantez că, dacă am institui aceste garanții, opinia publică ar privi negativ și ar exista urme de îndoială. Avem ocazia să discutăm ce tipuri de garanții acordăm, astfel încât să nu existe abuzuri la niciun nivel“.

    Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost făcut pe vremea mandatului fostului ministru Cătălin Predoiu, dar actualul ministru l-a dus mai departe și își propune să termine cu această secție în cel mai scurt timp.

    Toate instituțiile europene cer desființarea Secției Speciale încă din 2018, de la înființarea ei, socotind-o o amenințare directă pentru independența Justiției. Gruparea Savonea, care a crescut în putere pe vremea regimului Dragnea, luptă acum pentru a păstra acest instrument.

    Avizul CSM este unul consultativ, cuvântul decisiv avându-l Parlamentul.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Grave nereguli comise de Adina Florea în dosarele Kovesi și Savu! „Exercitarea funcției cu rea-credință” la infama Secție Specială. CSM sesizează Inspecția Judiciară

    Secția pentru procurori a CSM a decis, în unanimitate, să sesizeze Inspecția Judiciară față de procurorul Adina Florea de la Secția Specială, privind conduita ei de anchetă în dosarele „Laura Codruța Kovesi” și „Alfred Savu”. Potrivit acestora, sesizarea a fost decisă în unanimitate în secția de procurori a CSM.

    Adina Florea este acuzată de procurorii din CSM de exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat, printr-un comunicat de presă, sesizarea Inspecției Judiciare în cazul Adina Florea – feblețea lui Tudorel Toader, cel mai longev ministru al Justiției din „era Dragnea” (2017-2018).

    De altfel, Adina Florea a fost prima opțiune a lui Tudorel Toader pentru a-i succeda Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA (intenție zădărnicită la timp de președintele Klaus Iohannis).

    Procurorul Cristian Mihai Ban a spus în ședința de miercuri a CSM: „Din punctul meu de vedere, dacă se confirmă aceste susțineri clare ale Instanței Supreme, este mai mult decât clar că trebuie să verifice dacă sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii. Este obligația CSM să semnaleze astfel de elemente și să ceară Inspecției Judiciare să constate dacă sunt sau nu întrunite elementele constitutive acestei abateri”.

    Cristian Ban se referă la motivările Înaltei Curţi privind ridicarea controlului judiciar faţă de Laura Codruţa Kovesi (fosta şefă a DNA) şi de Alfred Savu (fost procuror la DNA Ploieşti).

    În aceste motivări, judecătorii Francesa Vasile şi Ionuţ Matei, de la Înalta Curte de Casație și Justție KÎCCJ), au criticat dur conduita de anchetă a Adinei Florea. Ea nu ar fi respectat dreptul la apărare al procurorilor anchetaţi şi alte norme elementare de anchetă. În plus, Adina Florea ar fi pus la dispoziţia persoanelor cercetate documente confidenţiale din anchete DNA împotriva lor. (Foto: InquamPhotos / Octav Ganea)

    Comunicatul CSM

    „Biroul de Informare Publică şi Relații cu Mass Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:

    În ședința din data de 12 ianuarie 2021, Secția pentru procurori, în unanimitate, în urma suplimentării ordinii de zi, a dispus în temeiul art. 45, alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări conform competențelor legale, cu privire la posibila săvârșire de către doamna procuror Adina Florea, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, a abaterii disciplinare prevăzută de dispozițiile art. 99, alin. 1, lit. t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, constând în exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, în ceea ce privește respectarea dispozițiilor de drept material și procesual în procedura luării măsurii preventive a controlului judiciar față de procurorii Laura Codruţa Kovesi şi Alfred Savu.

    Măsura a fost dispusă în urma publicării în mass-media, prin intermediul mai multor articole de presă, a considerentelor reținute în cuprinsul hotărârilor judecătorești pronunțate de către Înalta Curte de Casație şi Justiție, prin care au fost admise, în anul 2019 şi anul 2020, contestațiile formulate împotriva măsurii preventive a controlului judiciar dispus față de doamna procuror Laura Codruţa Kovesi şi de domnul procuror Alfred Savu.

    Biroul de Informare Publică şi Relații cu Mass Media”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Moment istoric: conducerea CSM trece de la „judecătoarele lui Dragnea” la „judecătorul #Rezist”!

    Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar procurorul Florin Deac – vicepreşedinte al CSM. Mandatul celor doi e de un an. Mateescu este unul dintre puținii judecători din CSM care s-au opus energic masacrării legilor justiției în „era Dragnea”, fiind „hingherit” la vremea respectivă de Inspecția Judiciară a CSM și de Secția Specială (controlate de Dragnea prin uneltele Lucian Netejoru și Adina Florea).

    Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” şi 2 voturi nule. El fusese desemnat candidat al Secției pentru Judecători, pentru șefia CSM, după un scor de 7-2 și un vot nul, în cadrul Secției.

    Procurorul Florin Deac a fost ales vicepreședinte al CSM cu 13 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”. El fusese desemnat candidat al Secției pentru Procurori, pentru postul de vicepreședinte al CSM, cu unanimitate în cadrul Secției.

    În ultimii ani, CSM a fost condus de judecătoare aflate în zona de interese a PSD, mai ales a lui Liviu Dragnea. Cea mai scandaloasă conducere a avut-o Lia Savonea, în 2019.

    Au trecut 4 ani din mandatul de 6

    Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM s-a aflat şi prezentarea raportului de activitate a instituţiei pe anul 2020, în mandatul judecătorului Nicoleta Margareta Ţînţ (preşedinte) şi al procurorului Tatiana Toader (vicepreşedinte).

    La bilanț a fost prezent și preşedinte Klaus Iohannis.

    Mandatul membrilor aleşi este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Actuala echipă de la CSM funcționează de 4 ani, iar până la finalul mandatului mai are 2 ani.

    Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, secondat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

    Au dreptul să candideze doar cei 9 judecători şi 5 procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

    Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori.

    Componenţa CSM (19 membri):

    • 9 judecători (aleşi în adunările generale ale instanţelor şi validaţi de Senat)
    • 5 procurori (aleşi în adunările generale ale parchetelor şi validaţi de Senat)
    • 2 reprezentanţi ai societăţii civile (desemnați de Senat)
    • 3 membri de drept: ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României.

    Componența nominală a CSM, în actualul mandat (19 membri):

    • Simona Camelia Marcu (judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
    • Mariana Ghena (judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
    • Lia Savonea (judecător, Curtea de Apel Bucureşti)
    • Nicoleta Margareta Ţînţ (judecător, Curtea de Apel Braşov)
    • Andrea Annamaria Chiş (judecător, Curtea de Apel Cluj)
    • Gabriela Baltag (judecător, Tribunalul Neamţ)
    • Evelina Mirela Oprina (judecător, Tribunalul Ilfov)
    • Mihai Andrei Bălan (judecător, Judecătoria Timişoara)
    • Mihai Bogdan Mateescu (judecător, Judecătoria Râmnicu Vâlcea)
    • Codruţ Olaru (procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
    • Cristian Mihai Ban (procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti)
    • Florin Deac (procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş)
    • Nicolae Andrei Solomon (procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti)
    • Tatiana Toader (procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti)
    • Victor Alistar (ales de Senat, din partea societăţii civile)
    • Romeu Chelariu (ales de Senat, din partea societăţii civile).

    Hărțuit permanent de slugile lui Dragnea

    În iulie 2019, Secția Specială (SIIJ) a redeschis un dosar pe numele judecătorului Bogdan Mateescu, dosar închis de DNA în 2018. Mateescu a comentat atunci pe Facebook:

    „Am luat azi act de redeschiderea urmăririi penale solicitată de șeful, pe atunci, al SIIJ, într-un dosar penal constituit în urma unui denunț anonim, despre care nu am avut cunoștință și care fusese închis constatându-se că fapta nu există, fără a avea vreo calitate în el.

    Nu comentez proceduri în curs, așa cum v-am obișnuit, ci le respect. Nu am nimic de ascuns și voi demonstra asta fără niciun dubiu, chiar dincolo de absurdul, ridicolul unor situații.

    Totuși, mă deranjează enorm fabulațiile din acea parte a presei – o știm cu toții foarte bine -, astfel încât de data aceasta mă voi adresa justiției în mod hotărât.

    Ceea ce mă doare cel mai mult este murdărirea familiei mele. Părinții mei sunt niște oameni excepționali și cred sincer că nu merită asta.

    Aștept derularea tuturor procedurilor, o voi face din apartamentul meu de două camere, sunt convins că și tatăl meu o va face din apartamentul lui de două camere, singurele locuințe pe care le deținem fiecare. Eu – după 14 ani de magistratură; el, împreună cu mama mea – după 20 de ani de primărie și după o viață de muncă.

    Până atunci, salut publicarea Rapoartelor GRECO și, așa cum am solicitat, îmi voi expune părerea și în cadrul dezbaterilor din Consiliu.

    Nu comentez acum mai mult, mai ales paradigma «dacă vecinul nu se spală pe mâini, atunci nici noi nu trebuie să ne spălăm pe nicăieri», ar fi chiar dezonorant pentru mine.

    Vreau, însă, o dezbatere onestă și voi participa din plin la ea, cu toată buna-credință și cu toată obiectivitatea”.

    În acest an, dosarul lui Bogdan Mateescu a fost clasat chiar și de ostila Secție Specială (după ce fusese clasat și de DNA).

    În octombrie 2018, Mateescu a fost cercetat de Inspecția Judiciară pentru că a îndrăznit să-l critice pe un membru al Curții Constituționale.

    Mateescu a fost hărțuit permanent în „era Dragnea”, ca urmare a determinării cu care s-a opus distrugerii justiției și statului de drept.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • Ex-deputat PSD, făcut judecător pe filiera Iordache-Savonea, iese la pensie cu 3.300 de euro pe lună, după doar 16 luni de activitate

    Ștefan Victor Achimescu, ex-deputat PDSR (vechea denumire a PSD), se pensionează după doar un an și 4 luni de când a cerut să fie primit în magistratură, urmând să primească o pensie specială de 16.000 de lei pe lună (circa 3.300 de euro), dezvăluie Europa Liberă.

    Politicianul a devenit judecător, la 61 de ani și jumătate, cu ajutorul lui Florin Iordache și al grupării Savonea care controlează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    A cerut să devină judecător invocând “vocația” și prevalându-se de modificările făcute de Iordache la legile justiției. După 16 luni se pensionează cu 16.000 de lei pe lună

    Ștefan Victor Achimescu a cerut să fie revină în magistratură acum 16 luni, când era în vârstă de 61 de ani și jumătate, folosindu-se de modificările pe care Florin Iordache le-a făcut în legile justiției. Iordache a schimbat legislația astfel încât, din octombrie 2018, foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea pot reveni în magistratură doar pe baza unei audiențe în fața judecătorilor din CSM.

    În vara anului trecut, Achimescu – un parlamentar insignifiant al PSD în perioada 1996-2000, cu doar 3 luări de cuvânt în 4 ani și fără nicio inițiativă în acest răstimp – a cerut să fie primit în magistratură.

    Anul trecut, în fața secției de judecători a CSM, fostul deputat a negat că ar cere să devină judecător doar pentru a pune mâna pe pensia specială, invocând în schimb pasiunea pentru profesia de magistrat și dorința de a profesa până la limita de vârstă – 65 de ani.

    Gruparea Savonea, apropiată de PSD și Dragnea, a fost decisivă în acceptarea cerinței fostului deputat, iar CSM i-a aprobat solicitarea cu 5 voturi pentru și 4 contra.

    Cazul Achimescu nu e singular. Avocata Silinescu s-a pensionat cu 3.300 de euro la doar 7 luni după ce ceruse să fie reprimită în magistratură

    Acum, la 63 de ani, după numai un an și 4 luni în care “și-a urmat vocația” și a fost judecător la Tribunalul Ilfov, Achimescu a cerut să iasă la pensie. Cele 16 luni îi sunt suficiente ca să ceară pensie specială de magistrat, care îi va fi cumulată cu pensia specială de fost parlamentar. El va ajunge astfel la un venit lunar de 16.000 de lei – este 3.300 de euro.

    Europa Liberă semnalează că acesta nu este singurul caz de impostură, profitori ai sistemului beneficiind de masacrarea legislației de către “comisia Iordache” sub regimul PSD-Dragnea. Avocata Claudia Gherbovan Silinescu a cerut să redevină judecător după o pauză de 23 de ani. A fost reprimită, a stat în funcție exact 7 luni tot la Tribunalul Ilfov, apoi s-a pensionat cu 3.300 de euro pe lună.

    Secția de judecători a CSM a cerut modificarea legislației astfel încât cei care vor să redevină magistrați să fie obligați să stea în funcție minimum 5 ani. Solicitarea CSM a fost trimisă la ministerul Justiției încă din aprilie acest an. Dar, în cele 6 luni care au trecut, ministerul condus de liberalul Predoiu n-a mișcat un deget.

  • Criminalul incendiator a rămas nesupravegheat din cauza Tribunalului condus de Norel Popescu, „iepurașul PSD” în fostul CSM

    Tragedia de la Dârvari, județul Mehedinți, unde o fată de 17 ani a fost incendiată de un criminal în serie, a fost posibilă și pentru că Tribunalul Mehedinți a fost de o indolență criminală. Anul trecut, instanța condusă de Norel Popescu (fost membru al CSM) nu a comunicat Serviciului județean de probațiune Mehedinți hotărârea judecătorească prin care Ion Cristian Turnagiu a primit liberare condiționată.

    Conform unui document „interceptat” de SpotMedia.ro, șeful Serviciului de Probațiune Mehedinți, Adrian Grecu, i-a informat pe superiorii săi de la București că „Turnagiu Ion nu s-a aflat niciodată în evidența Serviciului de Probațiune Mehedinți, în nicio calitate, respectiv în calitate de inculpat, persoană supravegheată sau persoană liberată condiționat”.

    Mai mult: „Nu s-a dispus supravegherea persoanei respective în sarcina serviciului nostru și nici nu a fost comunicată sentința”.

    Ca urmare, „Serviciul de Probațiune Mehedinți nu a avut competență în supravegherea acestuia”.

    Direcţia Naţională de Probaţiune este o instituție din cadrul Ministerului Justiției. Prin cele 42 de structuri teritoriale (41 de județe + București), denumite servicii de probaţiune, Direcția „contribuie la înfăptuirea actului de justiţie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi al menţinerii siguranţei comunităţii, precum şi pentru reducerea costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi măsurilor penale, prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare şi valorificarea potenţialului socioeconomic al infractorilor”, scrie pe site-ul Ministerului Justiției.

    Tribunalului Mehedinți „a uitat” să comunice decizia

    Conform articolului 587, alineatul 4 din noul Cod de Procedură Penală, „o copie de pe hotărârea rămasă definitivă se comunică serviciului de probațiune competent, precum și poliției de proximitate”.

    Dacă Tribunalul Mehedinți ar fi menținut hotărârea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, obligația de a comunica hotărârea revenea Judecătoriei. Dar cum Tribunalul a dat o decizie diferită, era obligația sa s-o comunice Servicului de Probațiune.

    Dar Tribunalul Mehedinți nu a comunicat Serviciului județean de Probațiune decizia de liberare condiționată a criminalului în serie Ion Cristian Turnagiu. Acesta s-a mișcat liber, fără niciun fel de monitorizare. După numai un an, a făcut o nouă nenorocire.

    Norel, tovarășul lui Duicu. A fost ales în CSM cu „autocarul PSD”

    În 2019, la conducerea Tribunalului Mehedinți se afla – ca și acum – judecătorul Norel Popescu. Acesta și-a căpătat o tristă notorietate națională în 2014, când a ajuns membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Felul în care a strâns voturile a fost scandalos.

    Pe 6 și 8 mai 2014, judecătorii de la tribunalele din țară au votat pentru a-și trimite reprezentantul în CSM, în locul lui Adrian Toni Neacșu, care și-a dat demisia ca urmare a dosarului de corupție în care era implicat.

    Alesul judecătorilor de tribunale a fost Norel Popescu, președintele Tribunalului Mehedinți, la mică distanță de următorii doi clasați. Situația a fost foarte strânsă:

    1. Norel Popescu (Tribunalul Mehedinți) – 340 de voturi
    2. Dragoș Constantin Popoiag (Tribunalul Dâmbovița) – 327
    3. Natalia-Floarea Roman (Tribunalul Specializat Mureș) – 292.

    Așadar, diferența dintre Norel Popescu și Dragoș Popoiag a fost de numai 13 voturi. Mult mai puține decât numărul de judecători care au fost aduși de la Drobeta Turnu Severin la Craiova cu „autocarul PSD” ca să-l voteze pe Norel Popescu!

    Autocarul a fost tocmit de șeful PSD Orșova, care i-a pus la dispoziție în mod gratuit pentru a transporta judecătorii-alegători de la Tribunalul Mehedinți la Curtea de Apel Craiova, unde erau organizate alegerile pentru zona Olteniei. La vremea respectivă, „România liberă” (care pe-atunci era ziar, nu fițuică rusofilo-penală) scria că „autobuzul PSD” a schimbat soarta alegerilor. Fără generozitatea șefului PSD Orșova, Norel Popescu nu ar fi ajuns în CSM.

    Nu este singura dovadă de iubire dintre Norel Popescu și PSD. Judecătorul de la Severin a fost menționat în referatul procurorilor DNA în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu. Șeful Tribunalului Mehedinți îi oferea consultanță juridică baronului PSD în legătură cu problemele de incompatibilitate ale acestuia.

    În 2013, ca vicepreședinte al Asociației Magistraților din România, a militat pentru eliminarea din CSM a judecătorilor Cristi Danileț și Alina Ghica, pe care – coincidență! – și PSD îi voia îndepărtați.

    Președintelui Comisiei Juridice din Senat în legislatura trecută (2012-2016), Cătălin Boboc (PNL), a constatat că Norel Popescu este „singurul judecător pentru care PSD susține validarea pe 6 ani la CSM, deși pentru toți ceilalți înlocuitori s-a votat pentru restul mandatului”.

    Odată ales membru al CSM, Norel Popescu a descris-o pe jurnalista Ondine Gherguț, într-o ședință a Consiliului, ca făcând parte dintre „maidanezii care stau pe burtă și își caută stăpân”.

    Predoiu a demis toată conducerea pușcăriei

    Ion Turnagiu, bărbatul de 45 de ani din comuna Dârvari, judeţul Mehedinţi, a fost arestat preventiv pentru tentativă de omor după ce vineri, 12 iunie, în jurul orei 23.00, a intrat în casă peste o fată de 17 ani, a aruncat benzină pe ea și i-a dat foc. Adolescenta se află în stare gravă la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, fiind supusă deja mai multor operații.

    Fata depusese anterior o plângere la poliție împotriva lui Turnagiu, pe motiv că individul ar fi violat-o.

    Marți, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a demis întreaga conducere a Penitenciarului Drobeta Turnu Severin, în urma evaluării procesului-verbal privind liberarea condiționată a lui Turnagiu.

    Agresorul a fost condamnat la închisoare pe viaţă în anul 1994, fiind acuzat că a omorât 5 oameni în 1993. A fost liberat condiţionat în 2019, după ce a stat aproape 26 de ani în închisoare.

    Crime au fost comise de Turnagiu in mai puțin de 9 luni și toate în scopul de a jefui victimele.

    Cele 5 crime comise de monstrul Turnagiu

    • Ion Cristian Turnagiu

      Prima persoană ucisă de Ion Cristian Turnagiu a fost o femeie dintr-o localitate din Timiș. Femeia avea un copil mic și era însărcinată în luna a 7-a. Crima a avut loc la sfarșitul lunii martie 1993, la scurt timp după ce Turnagiu împlinise 18 ani. El a lovit-o în cap cu un topor, i-a furat banii și a fugit. În anchetă s-a descoperit că tot atunci a mai ucis o persoană.

    • Următoarele două crime au avut loc în septembrie 1993, în București: doi bătrâni care îl ajutau cu bani. Turnagiu i-a ucis prin înjunghiere, ca să le fure toți banii din casă.
    • A 5-a crimă a avut loc în Drobeta Turnu Severin. Victima: un fost coleg de școală, pe care l-a găsit în gară, l-a îmbătat și apoi l-a înjunghiat în spatele gării. I-a luat tot ce avea pe el, lăsându-l doar în chiloți. De această dată a fost însă prins, fiind văzut de mai mulți martori.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Pentru a grăbi liberarea lui Dragnea, Dăncilă a contribuit la nenorocirea fetei de 17 ani arsă de vie! Ana Birchall: „A blocat propunerile mele după ce s-a consultat cu Iordache şi gaşca!”

  • Acuzații grave. Ana Birchall: Gabriela Firea are postaci anti-justiţie, plătiți de Primăria Capitalei!

    Ana Birchall, ultimul ministru PSD al Justiţiei, o somează pe Gabriela Firea să oprească atacul la adresa sa din partea „postacilor” angajaţi în Primăria Bucureștiului.

    Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ana Birchall spune că a descoperit că în spatele mesajelor în care ea este atacată se află „conturi false care duc la Primăria Capitalei”.

    Ana Birchall cere Parchetului General şi DIICOT să se sesizeze din oficiu pentru a-i descoperi pe autorii acestor infracţiuni, care folosesc banul public pentru a desfăşura campanii politice.

    „Vă învederez faptul că aceste acțiuni și complicități sunt infracțiuni prevăzute de Codul Penal și de Procedură Penală și tocmai de aceea este imperios necesar ca dvs. personal să clarificați cât mai repede aceste aspecte. De asemenea, solicit autoritătilor legale competente să se sesizeze din oficiu, tot în regim de urgență, dat fiind că vorbim aici de folosirea banului public în alte scopuri decât cele prevăzute de lege”, scrie fostul ministru al Justiţiei în apelul adresat Gabrielei Firea.

    Mesajul Anei Birchall adresat Gabrielei Firea

    „- Am observat că, de la o vreme, pagina mea oficiala de Facebook a fost invadată de diverși postaci cu conturi false care aveau „misiunea specială” să mă denigreze și să deturneze atenția de la informațiile importante pentru opinia publică. Am avut curiozitatea să văd și eu cine sunt acești troli. Și… surprize, surprize! Înţeleg că acești postaci cu conturi false duc direct la Primăria Capitalei! Șoc și groază! Parcă nu-mi venea să cred… am verificat și răsverificat. Rezultatul – același, fără putință de tăgadă!– Doamna Primar General Firea, vă solicit public să confirmați și să explicați în regim de urgență – deoarece cheltuirea banilor publici este o informație de interes public – dacă în fișa postului acestor angajați ai Primăriei Capitalei este ca în timpul serviciului să desfășoare activități cu iz politic în beneficiul dvs., direct, ca de pildă invadarea paginilor diverselor persoane publice față de care nu aveți o simpatie deosebită, pentru ca aceștia să fie atacați și denigrați și pentru a deturna discuțiile de la teme extrem de importante – ca de exemplu cele privind justiția.– Vă învederez faptul că aceste acțiuni și complicități sunt infracțiuni prevăzute de Codul Penal și de Procedură Penală și tocmai de aceea este imperios necesar ca dvs. personal să clarificați cât mai repede aceste aspecte. De asemenea, solicit autoritătilor legale competente să se sesizeze din oficiu, tot în regim de urgență, dat fiind că vorbim aici de folosirea banului public în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.– P.S. Mulțumesc din suflet cititorilor paginii mele care mi-au indicat această „ispravă” a doamnei Primar General și îi rog totodată pe toți prietenii de aici de pe Facebook, în special pe cei pricepuți în IT, să continue să-mi semnaleze astfel de derapaje. Nu mai putem tolera jaful din banii publici.”

    Birchall a „demascat-o” pe Savonea, cu legea anti-SS Gestapo

    Lia Savonea

    Ana Birchall este implicată într-un război total cu capii mafiei din Justiţie ajunşi până la vârful sistemului. Ea insistă pentru desfiinţarea „SS-Gestapo”, secţia specială din Parchetul General înfiinţată de majoritatea PSD-ALDE la ordinul lui Liviu Dragnea şi al lui Călin Popescu Tăriceanu, cu scopul sabotării magistraţilor anticorupţie.

    Secţia beneficiază de sprijinul fostei şefe a CSM, Lia Savonea, al cărei soţ a fost partener de afaceri cu un infractor celebru, ex-senatorul Cătălin Voicu (PSD), considerat şeful mafiei din Justiţie.

    Recent, CSM a respins un proiect de lege iniţiat în comun de USR şi Ana Birchall, care prevedea desfiinţarea Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), măsură cerută de mai multe organisme europene de profil şi de asociaţii ale magistraţilor.

    Prin acel vot, practic gașca Liei Savonea s-a „demascat” încă o dată, arătând că face jocurile clanurilor politice penale. Obiectivul acestora rămâne acelaşi chiar şi după condamnarea lui Liviu Dragnea: sabotarea justiţiei independente din interior, pentru slăbirea luptei anticorupţie, prin protejarea unor monştri anti-justiţie precum Secţia Specială.

    Să nu uităm: secţia protejată de CSM & Lia Savonea a făcut din Laura Codruţa Kovesi „prim client” pe lista dosarelor fabricate magistraţilor oneşti. Kovesi a fost anchetată abuziv de SS-Gestapo la îndemnul lui Sebastian Ghiţă, unul dintre marii „penali” ai României, refugiat în Serbia de teama justiţiei române.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * MAFIA PRIMARULUI BĂLUȚĂ. Șef al Poliției Locale din Sectorul 4, la piscina liderului unui clan interlop. Polițistul este fiul șefului ADP Sector 4 și al subprefectei Capitalei

  • Noi dezvăluiri ale Anei Birchall: „Doamna Savonea era la întâlniri la ceas de seară, de mânuță cu Iordache”

    Noi dezvăluiri ale Anei Birchall: „Doamna Savonea era la întâlniri la ceas de seară, de mânuță cu Iordache”

    Continuă dezvăluirile devastatoare ale fostului ministru al Justiției, Ana Birchall, despre mafia politico-juridică. Astăzi, noutăți scandaloase despre trei personaje sinistre: Lia Savonea (ex-președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Viorica Dăncilă (ex-prim-ministru) și Florin Iordache (ex-ministru al Justiției, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

    „Doamna Savonea, aveți curajul, cu demisia dvs. semnată, să mă contraziceți că nu ați avut întâlniri cu Dăncilă, împreună cu Iordache!??”, își începe pledoaria Ana Birchall, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

    Acuzațiile Anei Birchall sunt extrem de grave, deoarece dau de înțeles că Lia Savonea, pe atunci șefa CSM, era prezentă în anticamera biroului Vioricăi Dăncilă, „la ceas de seară, (…) de mânuță cu Iordache”.

    De asemenea, Ana Birchall îi reproșează Liei Savonea că, timp de o lună, nu a mai programat ședințele de plen ale CSM, de teamă să nu fie revocată din funcție.

    O altă acuzație: „este preocupată să secretizeze declarația de avere proprie și pe cea a soțului”.

    Dezvăluirile Anei Birchall

    „Doamna Savonea, aveți curajul, cu demisia dvs. semnată, să mă contraziceți că nu ați avut întâlniri cu Dăncilă, împreună cu Iordache!??

    Doamna Savonea a simțit nevoia să facă câteva precizări într-o manieră manipulativă, deși, în calitate de judecător, ar trebui să știe și să respecte adevărul și realitatea, în integralitatea sa! Dacă am fi într-o sală de judecată, cu siguranță s-ar constata că a alterat și falsificat probele! Să le luăm pe rând.

    1. Doamna Savonea susține că «în cursul anului 2019, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi în exercitarea prerogativelor legale de reprezentare instituţională, am participat, la sediul Guvernului României, la întâlniri instituţionale în scopul promovării unor interese punctuale ale sistemului judiciar… Prin urmare, orice speculaţie vizând motivul şi contextul prezenţei mele la sediul Guvernului nu are nicio bază factuală».

    În primul rând, eu nu am făcut nicio speculație privind subiectului întâlnirilor… astfel că, din start, «apărarea» sa are serioase vicii (de adevăr – sic!), ci am relatat, factual, unde și cu cine am zărit-o prima dată pe doamna Savonea! Ceea ce omite strategic doamna Savonea este să spună negru pe alb dacă în acea zi, când am întâlnit-o în antecamera biroului doamnei Dăncilă, era sau nu cu Iordache de mânuță!? Doamna Savonea, smecherește (văd că este o practică în ultima vreme), spune că a mers la întâlniri cu «alţi reprezentanţi ai unor instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale». Eu nu despre aceste întâlniri fac vorbire, ci despre acele întâlniri la ceas de seară! În ce categorie, din cele enumerate de dvs., se încadrează domnul Iordache, doamna Savonea!??

    Și dacă totuși doamna Savonea nu își mai aduce aminte de întâlnirea cu Iordache, poate confirmă doamna Dăncilă și astfel îi reamintește și doamnei Savonea – că tot este doamna Dăncilă la ceas de «amintiri din guvernare»! Doamna Dăncila sigur nu are cum să uite, nu?

    2. În ceea ce privește «precizarea» doamnei Savonea privind stabilirea ședințelor de plen, este absolut ridicolă în condițiile în care la baza afirmațiilor mele sunt scrisorile trimise instituțional, susținute și de nenumărate apeluri publice, prin care solicitam exact acest lucru: stabilirea unei zile și ore fixe, astfel încât să pot să particip la ședintele plenului CSM în calitate de membru de drept și astfel să pot să îmi exercit dreptul de vot! Mai jos gasiți exemple de astfel de scrisori trimise instituțional! Este de remarcat data, arătând astfel practica doamnei Savonea!

    Zău că este chiar rușinică, doamna Savonea, să prezentați public, folosind inclusiv site-ul CSM, dovezi trunchiate care, dacă am fi într-o sală de judecată, ar atrage răspunderea dvs. profesională pentru că «ați fi pronunțat o sentință» care nu are nicio legătură cu realitatea și adevărul… or, din onoare și respect, totuși, ar trebui să aveți respect pentru roba de magistrat! Așa cum ar fi trebuit să aveți respect pentru instituția CSM și să vă fi dat demisia în secunda 2 când s-a constatat, printr-o decizie a unei instituții importante din statul român, că nu ați făcut nimic altceva decât m-ați hărțuit printr-un conflict interinstituțional imaginar, rezultat exclusiv din frustrările personale cauzate de insuccesul de a impune o anumită conducere la SIIJ!

    Dar ce vorbesc eu de onoare la un magistrat care, timp de peste o lună, nu a mai programat ședintele de plen ale CSM (deși sigur erau probleme importante pentru sistemul judiciar) de frică să nu fie revocată din funcție; în schimb, acceptă să încaseze diurna lunară (destul de substanțială) deși locuiește la câțiva km de locul de muncă, sau care este preocupată să secretizeze declarația de avere proprie și a soțului!??

    P. S. Un prieten francofon îmi spunea că numele Savonea ar putea fi tradus din limba franceză ca «săpunar». Ce coincidență…”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • EXCLUSIV Care criză? În plină pandemie, primăriile din România au pompat sume-record în cluburile sportive, deși competițiile erau stopate. Acum, aceleași primării cer disperate ajutor de la guvern

    În plină pandemie de coronavirus, în timp ce întreaga țară era blocată, iar activitățile sportive oprite, primăriile din România au alocat sume fără precedent cluburilor municipale din subordine. Situația nu are o explicație funcțională și frizează inconștiența: cheltuielile grupărilor sportive au fost masiv reduse începând cu luna martie.

    În același timp, absolut toată lumea conștientiza că peste bugetul public va veni o mare presiune, iar deficitul este iminent. Ca într-un film cu proști, după ce s-au făcut asemenea cheltuieli nejustificate, aceleași primării au făcut, la începutul lunii iunie, un apel disperat la guvern, pentru a le salva: nu mai au bani să plătească utilitățile publice și salariile.

    În plină pandemie, primăriile din România au alocat sume-record în cluburile sportive, deși nu mai existau competiții. Acum, aceleași primării cer ajutor guvernului

    Situația e simplă.

    În primele 4 luni din 2019, primăria Buzău a contribuit cu 5.216.000 de lei din bugetul total de 5.277.399 lei al Clubului Sportiv Municipal Gloria, din localitate. O sumă mare, vă veți gândi, pentru un oraș precum Buzăul, cu venituri modeste și dependent în mare măsură de subvențiile venite de la guvern.

    Și ați vea dreptate să gândiți așa, dar aflați că, în primele 4 luni din 2020, în plină pandemie, primăria a mărit la 7.171.297 de lei contribuția, bugetul total al CSM Gloria Buzău fiind, în ianuarie – aprilie 2020, de 7.516.123 lei.

    Așadar, e vorba de un spor de aproape 2.000.000 de lei, 40% mai mult față de anul precedent, care la rândul său fusese unul cu bugetare-record pentru clubul local.

    Cheltuielile cu sportul au crescut, față de anul trecut, chiar și cu milioane de lei, în unele cazuri. Excepțiile sunt puține

    La Slatina, CSM-ul din localitate a cheltuit, în intervalul ianuarie – aprilie 2020, suma de 4.583.626 de lei, din care doar 203.699 au fost “producție proprie”, iar restul – subvenții bugetare de la autoritățile locale.

    Este o creștere masivă față de primele 4 luni ale anului 2019, când s-au cheltuit “doar” 3.657.834 de lei, din care 137.978 venituri proprii, iar restul – subvenții de la buget.

    Aceeași situație o regăsim mai peste tot: la CSM Baia Mare, CSM Bacău, CSM București, CSM Focșani, CSM Galați, SCM Râmnicu Vâlcea, CSM Ploiești și chiar CSM Oradea.

    Puține sunt cazurile unde autoritățile locale au acționat în conformitate cu realitățile momentului.

    Cea mai mare reducere s-a marcat la Timișoara, unde CSSCM-ul din localitate a rămas cu un buget aproape la jumătate, în primele 4 luni din 2020, comparativ cu anul precedent: scăzut de la 10 milioane de lei la numai 5,9 milioane.

    La Târgoviște, Clubul Sportiv Municipal a pierdut cam 25% din buget: de la 4,2 milioane în 2019 la 3,1 milioane în 2020.

    Și SCM Craiova a înregistrat o foarte ușoară scădere.

    CSM Unirea Slobozia a avut aceiași bani anul acesta ca și în 2019.

    La Chiajna, primăria a dat 6,8 milioane de lei sportului în ianuarie – aprilie 2020

    Situația nu e schimbată în localități care nu au CSM-uri, dar totuși dau sume mari la sport.

    Campioană absolută este, ca-n fiecare an, comuna Chiajna, de lângă București. Primarul Mircea Minea a dat anul trecut, către clubul local Concordia, 6,7 milioane de lei în primele 4 luni.

    Anul acesta, suma a crescut la 6,8 milioane de lei, prilej pentru președintele Cristi Tănase să iasă la posturile TV și să țină lecții de management: “Un conducător adevărat aduce bani din piatră seacă. Nu e acceptabil să scazi veniturile sportivilor indiferent de criză”.
    Echipa de fotbal Concordia primește anual, de la bugetul comunei Chiajna, 8.000.000 de lei. Celelalte secții ale clubului mai primesc, de asemenea, niște bani, astfel că alocația totală din bani publici urcă spre 10 milioane.

    Și orașul Botoșani a crescut cheltuielile alocate sportului în pandemia de coronavirus: de la 1,35 milioane lei în 2019 la 2,1 milioane lei în 2020.

    Călărașiul a mărit subvenția de la 1,57 milioane la 1,7.

    Fenomenul este însă aproape generalizat. Până și o localitate măruntă, oraș doar cu numele, precum Pantelimon, a crescut banii dați Clubului Sportiv Orășenesc de la 750.000 de lei în 2019 la 1.000.000 de lei în 2020.

    Și aici sunt unele excepții. Constanța a redus alocațiile pentru sport de la 7,7 milioane de lei în 2019 la 6,3 milioane de lei în 2020. Piteștiul a făcut același lucru – de la 3,6 milioane în 2019 la 2,7 milioane în 2020.

    Creșterea bugetului pentru sport n-are nicio acoperire. Cheltuielile s-au redus substanțial începând cu jumătatea lunii martie

    Creșterea bugetului trimis la activitățile sportive nu are, pur și simplu, nicio justificare logică.

    Începând cu mijlocul lunii martie, toată activitatea sportivă din țară a înghețat. Nu s-au mai desfășurat competiții, antrenamente, activități – absolut nimic.

    În consecință, cluburile n-au mai plătit deplasări, cazare, masă, completări sau curățări de echipament, baremuri pentru arbitri etc – tot ceea ce ține de o competiție, în general.

    În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, grupările sportive au profitat de ocazie să-și trimită sportivii și personalul în șomaj tehnic. Nu s-au mai plătit, așadar, nici salariile întregi.

    Cu toate acestea, banii s-au dus undeva.

    Și mai interesant este că, în destule situații, aceleași cluburi supraalimentate cu bani de primării au invocat probleme financiare pentru a solicita federațiilor sportive sistarea competițiilor!

    Cazul fotbalului este emblematic. Președintele FRF, Răzvan Burleanu, a propus – iar cele mai multe cluburi au acceptat entuziasmate – să fie stopată această ediție în Liga 3 și, parțial, în Liga 2. La această ultimă competiție s-a luat o măsură bizară. “Înghețarea” clasamentului s-a făcut doar de la locul 7 în jos. Primele 6 clasate vor disputa un fel de play-off, fiecare cu fiecare, pornind de la un punctaj înjumătățit față de cât acumulaseră până atunci.
    Surse demne de încredere spun că această măsură s-a luat într-o încercare de a ajuta “noul” Rapid 1923, formație fabricată de PSD, să promoveze în Liga 1.

    Primăriile fac acum apel disperat la guvern. Fără subvenții de la centru, “se va pune lacătul pe orașe”. Primarii s-ar bucura și la 2-3 milioane de lei

    Elocvent pentru gestionarea banilor publici în România este faptul că aceleași autorități locale care au finanțat irațional tot felul de cheltuieli inutile în primele luni ale anului s-au adresat acum guvernului pentru a le salva de la faliment.

    În urmă cu câteva zile, Asociația Orașelor din România a făcut un apel disperat către guvern, anunțând că, în lipsa unor noi subvenții, “se va pune lacătul pe orașe”. Asociația își exprimă îngrijorarea pentru situația financiară a administrației publice locale și reclamă că nu există dialog cu Ministerul Finanțelor.

    Argumentele invocate în comunicat sunt logice – din cauza pandemiei, au scăzut încasările la nivel local, gradul de colectare a impozitelor și taxelor locale arată “clar o situație disperată pentru administrația locală de la nivelul orașelor mici, care, în curând, nu vor mai dispune de fonduri”.
    Printre măsurile urgente reclamate guvernului ar fi alocalrea a unui buget minim de 2.000.000 de lei de comună pe an, 6.000.000 de lei pe oraș și 12.000.000 de lei pentru municipiu. Pe lângă aceasta, se cere repartizarea de sume suplimentare, între 200 și 300 de lei/locuitor/an către localități, finanțarea de la buget a unor cheltuieli etc.

    Așadar, situația este disperată și primarii se uită, acum, chiar și la câteva milioane de lei pentru următoarele luni.
    În acest context, rămâne întrebarea pe ce s-au dus banii dați la cluburile sportive din subordine în primele 4 luni.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * De ce a trecut România peste epidemie mai bine decât state mai dezvoltate? Medicul Virgil Musta: “Am limitat impactul datorită măsurilor corecte, deși dure, luate la timp”

  • „Secția Specială – o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților corupți” / „Ale cui interese le reprezintă actualul CSM?”

    Un judecător activ (Cristi Danileț) și un fost ministru al Justiției (Ana Birchall) sunt oripilați de avizul negativ dat astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) proiectului de lege inițiat de USR, pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – infama „Secție Specială” (SS).

    Fost membru al CSM, Cristi Danileț remarcă faptul că, în timp ce toate instituțiile europene abilitate spun că SS trebuie desființată, CSM dă un aviz exact pe dos.

    Ana Birchall, cea exclusă din PSD pentru că a refuzat să pună umărul la distrugerea justiției, a găsit definiții potrivite pentru SS: „o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților certați cu legea sau corupți”, „inamicul curățirii magistraturii de personaje toxice”.

    Cei doi au postat prompt, pe Facebook, mesaje prin care iau distanță cosmică de decizia de astăzi a CSM.

    Cristi Danileț: Toată lumea spune „Desființați!”, CSM spune „Nu desființăm!”

    „Comisia Europeană spune: «Desfiinţaţi!». GRECO spune: «Desfiinţaţi!». Comisia de la Veneţia spune: «Desfiinţaţi!». 80% din magistraţi spun: «Desfiinţaţi!». Şi vine CSM azi şi spune: «Noi nu vrem defiinţarea Secției Speciale!».

    Oare ale cui interese le reprezintă actualul CSM???

    P.S. 7 membri CSM au votat pentru avizare favorabilă proiectului de desființare, în timp ce ceilalți au fost pentru menținerea Secției Speciale.”

    Anei Birchall: „Secția Specială – o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților corupți”

    „Este inexplicabil felul în care plenul CSM a înțeles astăzi să sfideze solicitarea majorității românilor, opinia cvasi-unanimă a sistemului judiciar, recomandările tuturor organismelor internaționale, precum și reguli elementare de echitate și egalitate a cetățenilor în fața legii, votând împotriva desființării SIIJ. Toți cei care nu au votat pentru avizarea favorabilă practic au sustinut menținerea SIIJ.

    În forma actuală, SIIJ este o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților certați cu legea sau corupți, inamicul curățirii magistraturii de personaje toxice, care nu fac cinste statutului de magistrat.

    Raportul de activitate pe anul 2019 este grăitor: 417 dosare lucrate, din care 415 clasate! Mă întreb dacă în spatele acestui vot nu stau temerile unora din Consiliu față de consecințele posibil penale ale unora din acțiunile lor…

    P.S. Înțeleg că au fost 3 buletine de vot. Votul care contează este cel dat pentru avizare pozitivă, cu sau fără observații! Restul sunt fente ieftine de imagine!”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere