ziaristii.com

Etichetă: condamnare

  • Familia tradițională PSD-istă: ea hoață, el escroc. Studiu de caz: Georgiana și Mircea Drăghici. Vin condamnările!

    Soții Drăghici arată care e modelul familiei de succes în PSD: fură și el, fură și ea, iar valorile supreme ale conviețuirii lor sunt lăcomia, japca, sifonarea banilor publici. Doamna Drăghici a fost condamnată marți la 3 ani de închisoare cu suspendare. 

    Mircea Drăghici (53 de ani) este trezorierul PSD și deputat la al treilea mandat. Georgiana Drăghici (37 de ani) este activistă PSD, posesoare de diverse sinecuri pe bani publici. Amândoi au dosare penale, dar prima sentință a primit-o ea.

    Deși personaj șters, Mircea Drăghici este foarte influent în partid, numărându-se printre cei mai de încredere oameni ai lui Liviu Dragnea. Liderul PSD l-a susținut pe Drăghici pentru a deveni ministru al Transporturilor, dar și președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), însă scandalul subvențiilor sifonate și refuzul președintelui Iohannis au făcut ca planul să eșueze.

    Și hoață, și mincinoasă!

    Trimisă în judecată de DNA în 2017 pentru acuzații de corupție, Georgiana Drăghici a fost condamnată marți de Tribunalul București la trei ani de închisoare cu suspendare. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Alături de ea, au mai fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare alți doi PSD-iști: Mircea Meleșteu (fost director în Ministerul Tineretului şi Sportului) şi Doru Bălășoiu (un apropiat al soților Drăghici).

    Acizațiile aduse Georgianei Drăghici de DNA, dovedite în instanță, descriu un personaj de joasă speță, lacom, laș, mincinos, lipsit de valori morale, pus pe căpătuială. Acuzațiile sunt:

    • mărturie mincinoasă;
    • instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată;
    • instigare la participație improprie la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;
    • instigare la mărturie mincinoasă;
    • instigare la favorizarea făptuitorului.

    A furat bani de la minister pentru o tabără de partid

    Potrivit procurorilor DNA, Georgiana Drăghici, Mircea Meleșteu și Doru Bălășoiu au organizat ilegal o tabără de vară a Tineretului Social-Democrat (TSD). Toate cheltuielile de cazare și masă ale celor 102 participanți, conform diagramelor de cazare, în cuantum de 14.000 de lei, destinate desfășurării proiectului respectiv, în perioada 22–24 noiembrie 2013, au fost suportate din fondurile publice gestionate de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS). Suma constituie un folos necuvenit pentru formațiunea politică (PSD), arată DNA.

    Așadar, doamna Drăghici și complicii ei au furat banii ministerului pentru o acțiune de partid. Mai mult: acea tabără de vară a existat doar pe hârtie, cu invitați fictivi!

    Potrivit procurorilor, mare parte dintre persoanele care figurau pe lista de participare la acel proiect sunt studenți ai unei facultăți din Pitești care nu au participat la acel eveniment decât pe hârtie.

    Dar furăciunea nu era suficientă. Prinsă cu hoția, Georgiana Drăghici a recurs la minciună.

    Conform acuzaţiilor, audiată ca martor, în aprilie 2016, Georgiana Drăghici a făcut afirmații mincinoase și nu a spus tot ce știa cu privire la aspectele esențiale. Totodată, a determinat o altă persoană să facă afirmații mincinoase în cadrul declarației de martor pe care aceasta din urmă a dat-o în cauză, în scopul evitării implicării sale în cercetări și favorizării inculpatului Doru Bălășoiu.

    Bărbățelul condamnatei e plin de dosare penale

    Și Mircea Drăghici este cercetat de DNA, pentru jaf cu banii din subvenția primită de PSD de la stat.

    Potrivit procurorilor, trezorierul PSD „și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil”.

    Comunicatul DNA precizează: „Promisiunea de vânzare-cumpărare dintre proprietarul imobilului și persoana din familia suspectului, dar și contractul de închiriere dintre același proprietar și formațiunea politică s-au încheiat în aceeași zi, 15.02.2018, pentru același imobil. Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani (începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro, ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranșe de cel puțin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni. În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni, din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale”.

    După ce Autoritatea Electorală Permanentă a început un control privind folosirea subvențiilor de către PSD, „a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare, și restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului”, informează procurorii DNA.

    O altă problemă penală a lui Mircea Drăghici: autoturismul Mercedes , model GLE 350 Coupe, în valoare de 324.800 de lei (circa 70.000 de euro), pe care trezorierul PSD și l-a cumpărat pe banii partidului, din subvenția de la stat.

    Drăghici a scos limuzina din patrimoniul partidului, trecând-o în proprietate personală, fără încasarea contravalorii mașinii la momentul înstrăinării.

    CITIȚI ȘI:

    * Prin maneaua lui Guță, PSD face propagandă Rusiei într-un clip oficial! Steagul Rusiei și un avion Aeroflot, alături de Dragnea

  • Dumitru Dragomir – 4 ani de închisoare. „Corleone” a luat șpagă 3,1 milioane de euro pentru drepturile de televizare

    Dumitru Dragomir, fostul șef al Ligii Profesioniste de Fotbal, a fost condamnat marți de Tribunalul București la 4 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în dosarul privind vânzarea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.

    Aceeași pedeapsă a primit-o și omul de afaceri Ioan Bendei, administratorul firmei RCS&RDS, cel care l-a mituit pe Dragomir.

    Al treilea condamnat în dosar este Florin Bădița – tot 4 ani de închisoare.

    Sentințele nu sunt definitive. Cei trei vor face recurs.

    Bogdan Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir) și Alexandru Oprea (fost director general al RCS&RDS) au fost achitați. Companiile RCS&RDSS și Bodu SRL (firma lui Bogdan Dragomir) au primit amendă penală de câte 1.230.000 de lei.

    Dumitru Dragomir este acuzat că a primit peste 3 milioane euro mită de la administratorul RCS&RDS, Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.

    Procurorii susţin că, în perioada aprilie 2009 – mai 2011, Dumitru Dragomir, în calitate de preşedinte al LPF, cu sprijinul lui Florin Bădiţă, Bogdan Dragomir şi Bodu SRL, a pretins suma de 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, în calitatea acestuia de administrator şi acţionar al RCS&RDS SA, din care a primit suma de 3.100.000 de euro.

    Banii primiţi au fost disimulaţi sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, Crystal Palace Ballrooms.

    „Contractul respectiv a fost încheiat între societăţile Bodu SRL, deţinută de Dumitru Dragomir, şi RCS&RDS SA, inculpatul Bendei Ioan beneficiind de sprijinul inculpaţilor Dinei Mihai şi Oprea Alexandru, administratori ai RCS&RDS SA. Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi de inculpatul Dumitru Dragomir în contextul executării, în perioada respectivă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1, încheiat la data de 8 aprilie 2008 între LPF şi consorţiul constituit din societatea SC RCS & RDS SA, administrată de inculpatul Bendei Ioan şi o altă societate”, susţine DNA.

    Cu privire la infracţiunea de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada 2015 – 2016, pe parcursul urmăririi penale desfăşurate în cauză, între societăţile RCS&RDS SA, reprezentată de Serghei Bulgac în calitate de administrator şi director general (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Ioan Bendei şi al lui Mihai Dinei), şi Bodu SRL, reprezentată de Florin-Bogdan Bădiţă (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Dumitru Dragomir şi al lui Bogdan Dragomir), şi alte persoane juridice, s-ar fi încheiat mai multe acte juridice în legătură cu contractul de asociere în participaţiune din data de 15 august 2009.

    „A rezultat că patru dintre aceste acte juridice reprezintă, în parte, forme alternative tipice de spălare de bani, prin care s-au stabilit raporturi juridice nereale, pentru a disimula adevărata natură a existenţei sumei de 3.100.000 euro în patrimoniul societăţii Bodu, dar şi în scopul de a ajuta persoanele care au săvârşit infracţiunile de dare şi luare de mită să se sustragă de la urmărire penală. Practic, în urma unor operaţiuni juridice complexe, a fost schimbată natura sumelor plătite, acestea fiind transferate artificial înapoi în patrimoniul RCS&RDS”, spune DNA.

    Concret, în cursul anului 2008, la nivelul LPF s-a organizat o licitaţie având ca obiect cesiunea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga 1 „PARTENER”, în sezoanele competiţionale 2008–2009, 2009–2010 şi 2010–2011.

    „În urma desfăşurării licitaţiei cu strigare, consorţiul de firme din care făcea parte RCS&RDS a fost declarat câştigător, preţul de adjudecare fiind de 101.150.000 euro (inclusiv TVA). În cursul anului 2009, în contextul crizei economice, asocierea de firme a solicitat LPF acordarea unor condiţii contractuale mai avantajoase. În aceste împrejurări, Dumitru Dragomir, urmărindu-şi interesul personal, întrevăzut din iminenta neîndeplinire a obligaţiilor contractuale ale consorţiului, a solicitat reprezentanţilor SC RCS&RDS SA să intre într-un parteneriat de afaceri cu firma pe care acesta o controla”, menţionează DNA.

  • Tudorel Toader anunţă cum îl scapă pe Dragnea de condamnare. Vine ordonanţa!

    În timp ce violatorii umblă liber pe străzi cu voia lui Tudorel Toader, ministrul Justiţiei nu renunţă nici în ruptul capului la planul care rupe România de UE. Continuă cu aroganţă să dea peste nas Europei şi să ignore complet solicitările feluritelor organisme continentale privind stoparea atacurilor la statul de drept.

    Raportul MCV, Rezoluţia Parlamentului UE, Comisia Europeană, Grupul GRECO (al ţărilor care luptă împotriva corupţiei), Consiliului Uniunii Europene, marile familii politice europene, asociaţiile magistraţilor, partenerii euroatlantici ai României – nimic şi nimeni nu contează. Toate vocile Europei îi cer lui Toader şi colegilor său din PSD-ALDE să renunţe la modificările legislaţiei din justiţie şi la schimbarea procurorilor de rang înalt, dar nimeni nu le mai ia în seamă.

    Mai mult, acţiunile continuă cu şi mai mare virulenţă. Luni seară, la Antena 3, Toader a declarat că se impun „schimbări radicale” în sistemul de justiţie, iar ulterior a şi explicat ce înseamnă. Una dintre acest măsuri îi priveşte nu pe cetăţenii păgubiţi de corupţia politică, ci taman pe cei condamnaţi pentru corupţie şi alte fapte penale.

    ”În termen scurt vom veni cu măsuri compensatorii pentru cei care au pierdut termenul de contestație în anulare”, a declarat Tudorel Toader, fără a explica ce fel de ”măsuri compensatorii” are în vedere și fără să fie întrebat de ”jurnaliștii” din platou, au remarcat jurnaliştii de la G4Media.

    Astfel, este prima dată când ministrul Justiției vine cu astfel de propuneri, după ce inițiative similare au fost promovate de avocații Adrian Toni Neacșu (apărătorul Bombonicăi Prodana, fostă Dragnea) și Dan Chitic (unul dintre personajele cele mai intens promovate de către oficiosul Kremlinului, Sputnik).

    În noiembrie 2018, CCR a decis că toate C5-urile de la ICCJ din 2014 până la data deciziei CCR au fost compuse nelegal în sensul că aveau în compunere un judecător membru de drept în loc ca toți cei 5 magistrați din complet să fie trași la sorți.

    Printre demnitarii condamnați de C5-urile de la ICCJ între 2014 și 2018 (declarate nelegal constituite de CCR) se numără fostul premier Adrian Năstase, condamnat definitiv a doua oară pentru corupție în ianuarie 2014 în procesul Zambaccian, și Liviu Dragnea, condamnat definitiv în aprilie 2016 în procesul Referendumul, mai notează G4Media.

    CE NE-A CERUT UE PRIN MCV

    Printre noile recomandări ale Comisiei Europene din ultimul Raport MCV, publicat pe 13 noiembrie anul trecut, se numără oprirea imediată a implementării legilor Justiţiei realizate de Comisia Iordache, precum şi a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Dăncilă, stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi asumarea de către Parlament şi Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO.

    „Intrarea în vigoare a legilor justiţiei modificate, presiunea exercitată asupra independenţei judiciare în general şi asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie în special şi a altor măsuri care subminează lupta împotriva corupţiei au inversat sau au pus în discuţie ireversibilitatea progresului. Pentru remedierea situaţiei sunt recomandate următoarele măsuri”, cerea Raportul MCV din noiembrie 2018:

    Legile justiţiei

    • Suspendaţi imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.

    • Revizuirea legilor justiţiei, ţinând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV, Comisia de la Veneţia şi GRECO.

    Numiri şi concedieri în cadrul sistemului judiciar  

    • Suspendaţi imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf.

    • Relansarea procesului de numire a unui procuror şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar de a continua desfăşurarea anchetei profesionale şi neparticipante a corupţiei.

    • Consiliul Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară pentru conducerea Inspecţiei Judiciare şi în termen de trei luni să numească, prin concurs, o nouă echipă de conducere în Inspecţie.

    • Respectarea opiniilor negative ale Consiliului Superior cu privire la numiri sau concedieri ale procurorilor în funcţii de conducere, până când un nou cadru legislativ nu este în vigoare în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

    Coduri penale  

    • îngheţarea procesului de implementare a modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală.

    • Revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală, ţinând pe deplin seama de necesitatea compatibilităţii cu legislaţia UE şi cu obligaţiile internaţionale privind dispoziţiile privind corupţia, recomandările din cadrul MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia.   Comisia va continua să urmărească îndeaproape şi va evalua situaţia înainte de sfârşitul mandatului acestei comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a pune din nou la cale procesul de reformă şi pentru a relua calea către încheierea MCV, astfel cum este prevăzut în raportul din ianuarie 2017.

  • Sărbători cu infractori. Adrian Severin: „DA, amnistiei şi graţierii. Să fie pacea Centenarului!”

    Au năvălit corupţii şi infractorii, în prag de Sărbători! Nu le mai tace gura, vorbesc numai de amnistie şi graţiere, deşi nici măcar votanţii lor nu vor s-audă de aşa ceva (vezi sondajul recent). Ies parcă programat la înaintare: Dragnea, Dăncilă, alaltăieri Olguţa Vasilescu, ieri Tudorel Toader, azi Carmen Dan, Iordache şi, ultimul pe listă, Adrian Severin! Infractor dovedit, condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.

    „În ceea ce priveşte amnistia şi graţierea, eu am spus că pe mine nu mă interesează, dar pentru că subiectul este fierbinte vreau să spun că amnistia şi graţierea este absolut necesară pentru liniştirea spiritelor în societatea românească.
    Să fie pacea Centenarului. Societatea este măcinată de ură, este plină de nervi, de furie şi este divizată. Nu avem nevoie de această divizare. Şi corupţia trebuie combătută, dar corupţia s-a insinuat inclusiv în rândurilor celor care trebuiau să o combată.”, a declarat Adrian Severin, citat de Agerpres.

    Adrian Severin a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o contestaţie în care cere anularea condamnării de 4 ani închisoare, primite în 2016, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. El a fost eliberat condiţionat în februarie 2017, după ce a executat efectiv un an şi trei luni din pedeapsă.