Bogdan Davidescu, primar PSD în comuna Șotrile, din Prahova, condamnat în 2019 pentru pornografie infantilă, a fost reales în funcție de locuitori la scrutinul de duminică, transmite News.ro. Ieșit formal din Partidul Social Democrat, Davidescu a candidat ca independent, dar PSD n-a numit un candidat propriu care să-l concureze.
Fostul și viitorul primar din Șotrile a fost condamnat acum doi ani după ce a avut o relație sexuală cu o minoră, apoi a început s-o șantejeze când fata n-a mai vrut să aibă de-a face cu perversul PSD-ist. Instanța s-a dovedit îngăduitoare cu el, dându-i doar un an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru pornografie infantilă, deși acuzațiile fuseseră mai multe și mai grave: șantaj și act sexual cu un minor.
DIICOT menționa în rechizitoriu, în toamna lui 2018: “S-a reţinut faptul că, în perioada 2016-2017, suspectul a început o relaţie de concubinaj cu o minoră care la acea dată avea vârsta de aproximativ 13-14 ani, iar relaţiile sexuale pe care le-a întreţinut cu acesta au avut loc începând cu vârsta de 16 ani, în mod constant, victima fiind dependentă financiar şi influenţată de autoritatea suspectului. Întrucât persoana vătămată a refuzat să mai continue respectiva relaţie, suspectul a început să o şantajeze, ameninţând-o că va face publice mai multe imagini sau înregistrări de natură compromiţătoare cu caracter pornografic, reprezentând-o pe minoră, ori că le va prezenta părinţilor acesteia în cazul în care nu va continua relaţia de concubinaj“.
Partidul lui Marcel Ciolacu a mimat foarte prost delimitarea de omul său. Când a fost condamnat, Davidescu a părăsit PSD, dar la alegeri n-a avut contracandidat din partea partidului.
La Șotrile, primarul și locuitorii se merită, însă, unii pe alții. Perversul a fost votat și astă-toamnă, pe 27 septembrie, dar prefectul i-a anulat mandatul din cauza condamnării. Așa că Bogdan Davidescu și-a luat mascat în primire postul, angajându-se în primărie pe post de consilier personal al viceprimarului care a preluat interimar atribuțiile de primar.
Duminică, Bogdan Davidescu a strâns 844 de voturi, devansându-l pe Gabriel Broșteanu, de la PNL (702 voturi). El este primar de 13 ani (din 2008).
Poziția geografică a comunei Șotrile
La recensământul din 2011 (ultimul făcut în România), comuna Șotrile avea 3.328 de locuitori.
Șotrile este o comună de deal-munte, situată la nord de Câmpina și la este de Comarnic. Este compusă din 6 sate: Șotrile, Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri și Vistieru
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5 din București și unul dintre cei mai influenți politicieni PSD în perioada 2000-2016, a fost condamnat joi de Tribunalul București la 11 ani și 8 luni de închisoare și la plata a 15 milioane de euro daune. Sentința este în primă instanță și poate fi atacată la instanța superioară.
Procesul actual a început tocmai în 2015 și a trenat timp de aproape 6 ani, înregistrând în perioada guvernării Dragnea o stagnare aproape totală.
Șpăgi de aproape 30,5 milioane de euro în 8 ani
Marian Vanghelie a fost trimis în judecată de DNA, în 2015, pe când la conducerea instituției era Laura Codruța Kovesi, pentru nu mai puțin de 9 infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu și încă 7 infracțiuni de spălare de bani.
DNA l-a acuzat pe Vanghelie că, în perioada 2006 — 2014, în calitate de primar al Sectorului 5 din București, ajutat de Mircea-Sorin Niculae (vărul său – n.red.) și, parțial, de Laura Ciocan (directoarea Economatului Sector 5 – n.red.), a solicitat și primit de la Marin Dumitru (om de afaceri – n.red.) mită în valoare de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasările firmelor afaceristului din contractele cu Sectorul 5).
Valoarea totală a contractelor date ilegal de Vanghelie omului de afaceri Marin Dumitru se ridică la 738 milioane lei – circa 170 de milioane de euro la vremea respectivă
Foloasele, spunea DNA, au fost pretinse și primite de Vanghelie pentru atribuirea de către Primăria Sectorului 5 și de serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al Sectorului 5, în mod ilegal, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de Marin Dumitru, dar și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală este de aproximativ 738.019.000 de lei).
Tribunalul București a dat câștig de cauză DNA, constatând că faptele au existat. Sentința pe scurt pronunțată joi: „Condamnă pe inculpatul Vanghelie Marian- Daniel la pedeapsa rezultantă de 11 ani si 8 luni închisoare. Interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale“.
La pachet cu această sentință vine și decizia tribunalului de a accepta acțiunea civilă formulată de Primăria Sectorului 5, care-l obligă pe Vanghelie la plata a 15 milioane de euro daune morale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Afaceristul fugar Sorin Strutinsky, din gașca Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu, a fost capturat în Italia, unde se ascundea după ce a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Informația a fost publicată de Ziuaconstanta.ro, care îl citează pe avocatul lui Strutinsky.
Marius Mocanu, apărătorul legal al milionarului fugar, spune că acesta s-ar fi predat de bunăvoie pe 16 februarie, iar din 23 martie este în arest la domiciliu. Justiția italiană analizează cerea de extrădare înaintată de România.
Italia, Caput Mundi pentru toți infractorii români cu gulere albe
Italia este un fel de Pământ al Făgăduinței pentru infractorii români cu gulere albe. Într-un fel sau altul, milionarii tranziției dibuiți de DNA sau DIICOT și condamnați de instanțele din România reușesc să ajungă la inima magistraților italieni, care se arată înduioșați și îi eliberează.
În această cheie trebuie citită și povestea lui Strutinsky. Acesta s-a predat justiției italiene cu exact 4 zile înainte ca legislația din această țară să fie modificată în sensul înăspririi condițiile pentru cei care cer statut de refugiat. Noua lege nu le mai permite judecătorilor italieni să-i pună la adăpost pe infractori de justiția din țările de origine. Dar, pentru că el s-a predat înainte de intrarea în vigoare a noilor reglementări, Strutinsky va fi judecat după vechea legislație.
Strutinsky s-a prezentat la Chestura de Poliție din Bologna, scrie G4Media, însoțit de doi avocați, din care unul – Cristian di Giusto – s-a ocupat de alți doi infractori fugiți de justiția din țară, Daniel Dragomir și Alina Bica.
Și aceștia, la fel ca și Dragoș Săvulescu ori Mario Iorgulescu , se ascund în Italia de răspunderea pentru faptele lor de corupție comise în România.
Strutinsky, ultimul component al grupării Mazăre – Constantinescu care nu este încă după gratii
Sorin Strutinsky este condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și spălare de bani. A fost condamnat în iulie 2020, dar la acea oră era deja fugit din țară, acum fiind dat în urmărire internațională.
Trioul Mazăre – Constantinescu – Strutinsky a stăpânit Constanța timp de aproape 20 de ani. Mazăre a ajuns primar în 2000, Nicușor Constantinescu – președintele Consiliului Județean în 2004. Strutinsky s-a ocupat de afaceri, fiind extensia celorlalți doi în “business”. Suveica a funcționat la turație maximă, Constanța fiind unul dintre cele mai corupte locuri din țară.
Până la urmă, toți trei au fost condamnați la ani grei de închisoare, iar dosarele DNA încă nu s-au terminat, faptele comise continuând să-i ajungă din urmă. Mazăre și Nicușor Constantinescu sunt deja după gratii, având de ispășit 9 ani și, respectiv, 10 ani de detenție. Fostul primar al Constanței a fugit și el câțiva ani din țară în Madagascar, dar a fost capturat, repatriat și trimis la temniță.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Mario Iorgulescu, fiul șefului de la Liga Profesionistă de Fotbal, a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru sechestrare de persoane. Sentința a fost pronunțată vineri de Tribunalul București, în lipsa inculpatului, care e fugit în Italia de aproape doi ani, după ce a ucis un om cu mașina.
În dosar, Mario Iorgulescu a fost găsit vinovat că, alături de alți inculpați, a sechestrat și bătut un alt tânăr care-l împrumutase cu bani și “îndrăznise” să-i ceară să-și plătească datoria.
Inițial, Mario Iorgulescu a fost reținut de procurori, în acest doar, în 2016. Apoi a fost eliberat, iar procesul s-a tărăgănat 5 ani. Acum, când s-a pronunțat sentința, fiul lui Gino Iorgulescu e fugit din țară, pentru că, în 2019, a ucis un om cu mașina noaptea, pe când se întorcea dintr-un club.
Potrivit Digi 24, Click și Libertatea, în momentul în care l-a ucis cu bolidul său pe celălalt șofer (un tânăr care era tatăl a doi copii), Mario Iorgulescu era drogat cu cocaină și beat.
Tatăl său a reușit să-l scoată din țară. Mai întâi, în loc să meargă la arest, Mario Iorgulescu a fost internat în spital, pentru presupuse răni. Apoi, după câteva săptămâni, s-a aflat că fusese scos din țară.
De curând, avocații fugarului Mario Iorgulescu au atacat la CCR probele procurorilor, acuzând că i-ar fi fost violată intimitatea clientului lor atunci când a fost accesat computerul bolidului său, după accident, pentru a se vedea ce viteză avea când l-a nimicit pe omul care circula regulamentar.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Condamnată marți, în primă instanță, la 6+2 ani de închisoare cu executare pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale prezidențiale a lui Băsescu din 2009, Elena Udrea s-a plâns seara, la postul TV Realitatea Plus, că nu mai are unde să fugă din țară, pentru a evita efectuarea pedepsei.
Dezamăgită, persoana considerată cândva cel mai puternic membru al Guvernului Boc e acum disperată că nici în Madagascar, Costa Rica sau Italia nu mai poate să se ascundă. Elena Udrea spune că nu va pleca din țară dacă va fi condamnată definitiv, regretă că Italia a schimbat legea și pozează în victimă “hăituită”: “Toată lumea mă întreabă asta. Și unde să te duci? Unde să mai fug? Italia a schimbat legea, nu mai ia în considerare executarea pedepselor primite în altă țară. Am fost plecată, am stat în pușcărie afară. Domnule, nu vreau să mă duc să colind pușcăriile lumii! Credeți că îi mai pasă cuiva de niște români hăituiți la ei prin țară?”.
Lacrimi amare și la Antena 3: „Pentru mine a fost un șoc. Am probat în acest dosar, chiar nu știu ce puteam să mai fac!”
Ceva mai devreme, la Antena 3, aceeași Elena Udrea a blestemat-o pe judecătoare și a explicat că în 2009, când a luat mita “pentru altul” (adică pentru Băsescu), fapta nu era incriminată în Codul Penal, fiind introdusă în lege abia în 2014: “Pentru mine a fost un șoc. M-am întors în țară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiție și că poți să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute. Că poți să te aperi, să aduci probe, și să demonstrezi că acuzațiile procurorilor doamnei Kovesi sunt nelegale, nedovedite.
Am probat în acest dosar, chiar nu știu ce puteam să mai fac! Din acest punct de vedere sunt liniștită, am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce că acuzațiile procurorilor erau rupte de realitate.
Vă dau un exemplu pentru care sentința aceasta a fost un șoc pentru mine. Instanța recunoaște că nu există reglementare legală pentru luarea de mită pentru altul, așa cum a fost descrisă fapta mea, deci judecătoarea aceasta recunoaște că nu există text de lege care să incrimineze faptele, și cu toate acestea spune că în nu știu ce discuție, într-un raport Greco de prin 2010, autoritățile române au spus că, deși nu există această prevedere în lege, legislația română acoperă și această posibilitate de luare de mită pentru altul.
Textul acesta apare în Codul Penal nou, din 2014. Dar în 2009, când procurorii mă acuză că aș fi instigat niște colegi de partid să solicite plata unor panouri de campanie electorală, nu exista fapta de luare de mită pentru altul în Codul Penal.
Argumentul a fost logic în fața instanței, și dacă s-ar fi întâmplat așa, în anul 2009, legea nu prevedea luarea de mită și instigarea pe care aș fi făcut-o eu la luarea de mită. Adica pentru campania lui Traian Băsescu“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Omul de afaceri Ioan Niculae (66 de ani), patronul grupului de firme Interagro, a absentat miercuri de la ultimul termen din procesul în care DNA cere pentru el pedeapsa maximă pentru toate capetele de acuzare.
Niculae a plecat în Italia înaintea judecății finale. Avocatul său a precizat, la Curtea de Apel București, că patronul Interagro este internat într-o clinică din Milano, unde se reface după infectarea cu Covid-19.
Procurorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a cerut miercuri o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege pentru acuzațiile aduse lui Ioan Niculae: instigare la evaziune fiscală și instigare la spălarea banilor.
În varianta cerută de DNA, maximul la care se poate ajunge, cu spor cu tot, este de circa 17 ani de închisoare (pedeapsa cea mai mare plus un spor rezultat din cealaltă pedeapsă). Avocatul lui Ioan Niculae a cerut pentru clientul său achitare sau rejudecare. Sentința ce va fi pronunțată de Curtea de Apel va fi definitivă.
În primă instanță, în 2018, Tribunalul București l-a condamnat pe Niculae la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Alături de Ioan Niculae sunt judecați și soția sa, și alţi inculpaţi, într-un dosar de corupţie şi evaziune fiscală.
Procurorii DNA acuză o cumpărare de influență, dar și faptul că miliardarul ar fi încercat să obțină la comandă o Hotărâre de Guvern care să-i favorizeze afacerile cu îngrășăminte chimice.
În rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată se vorbește despre un prejudiciu de câteva zeci de milioane de lei, acuzații pe care Ion Niculae le-a respins în repetate rânduri.
Miercuri a avut loc confruntarea finală dintre apărare și acuzare. O confruntare de la care omul de afaceri a lipsit. Avocatul său a explicat că Ioan Niculae este plecat în străinătate de o bună perioadă de timp, fiind internat într-un spital din Milano, unde-și tratează efectele infectării cu Covis-19.
Există bănuieli temeinice că plecarea lui Ioan Niculae are scopul de a se sustrage întemnițării, în cazul unei condamnări definitive cu executare. Nu întâmplător a fost aleasă Italia, țara cea mai prietenoasă cu infractorii fugari, în care sunt refugiați acum Alina Bica, Dragoș Săvulescu (condamnați definitiv), Mario Iorgulescu (cercetat pentru omor) și, posibil, Prințul Paul (condamnat definitv).
Mecanismul hoției
În rechizitoriu, procurorii susțin că, în perioada august 2008 – martie 2009, între S.C. Interagro S.A. și SC Libarom Agri SRL, societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-a încheiat și derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate.
În baza acestui contract, în contabilitatea firmei Interagro SA ar fi fost înregistrate operațiuni nereale, în baza cărora s-au eludat plățile taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
Obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru S.C. Interagro S.A.
„Concret, în urma încheierii și derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului Ioan Niculae, au fost înregistrate în evidența contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei. În aceeași perioadă, tot inculpatul Ioan Niculae a fost cel care a decis și coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operațiuni fictive, prin firmele față de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice”, susțin procurorii.
Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inițiat și coordonat de Ioan Niculae, ar fi avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 de lei, dintre care 6.886.550 de lei TVA și 4.551.619 lei impozit pe profit.
De asemenea, în perioada ianuarie – martie 2009, patronul grupului S.C. Interagro S.A., Ioan Niculae, ar fi inițiat și desfășurat activități de corupere, prin intermediul inculpatului Gheorghe Bunea Stancu, a suspectului Said Baaklini și a unei alte persoane, a unor funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern prin care să fie acordate facilități fiscale privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice.
Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei Interagro de circa 600.000.000 de euro, reprezentat de vânzarea îngrășămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Adrian Mititelu, om de afaceri care este și patronul echipei de fotbal FCU Craiova 1948, din Liga 2, a primit o nouă condamnare: 5 ani cu executare pentru evaziune fiscală în formă continuată.
Mititelu este deja după gratii din noiembrie anul trecut, condamnat înt-o altă speță tot pentru evaziune fiscală, așa că Tribunalul Dolj, care a dat sentința, a contopit pedepsele. Mititelu urmează să execute sentința mai mare – adică aceasta, de 5 ani, deoarece în precedentul dosar primise 3 ani cu executare.
Decizia instanței de la Tribunalul Dolj nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel.
Mititelu fusese trimis în judecată de DIICOT, alături de alte persoane, încă din 2014, sub acuzația de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani și folosire cu rea-credință a bunurilor societății.
Judecătorul l-a achitat pe Mititelu în privința acuzației de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare de bani și folosirea bunurilor societății cu rea-credință. Dar l-a obligat să achite prejudiciul de 18.607.330 lei adus statului și a constatat că e vinovat de evaziune fiscală în formă continuată.
Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Mititelu că, între 2003 și 2006, s-a organizat cu alte persoane pentru a comite infracțiuni în formă continuată, prin intermediul societăților comerciale din grupurile de firme MAXITEC și Regional Media. Ei treceau prin contabilitate cheltuieli care nu erau reale și operațiuni fictive.
În total, prejudiciul adus de acest grup de persoane statului român a fost calculat la 23.414.211 lei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Tribunalul Mureș a condamnat-o pe maica Mina (pe numele real Maria Bădilă), stareța Mănăstirii Sfintei Cruci, din Oradea, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, anunță publicația ebihoreanul.ro. Este o sentință care vine după nu mai puțin de 7 ani de proces, interval în care au avut loc 52 de termene de judecată!
Măicuța Mina, despre care ebihoreanul.ro spune că este una dintre cele mai cunoscute fețe bisericești din județul Bihor, a fost acuzată inițial de spălare de bani și participare la un grup infracțional organizat. Instanța a reținut, până la urmă, doar prima acuzație, condamnând-o cu suspendare. Avocatul stareței a anunțat deja că va face recurs, pentru că maica Mina se consideră o victimă nevinovată.
Combinația în care s-a băgat stareța avea ca scop final “albirea” unor bani cu care să fie șpăguiți doctorii pentru că-și direcționau pacienții către anumite farmacii
Povestea este relativ simplă. Printr-un cont al Mănăstirii Sfintei Cruci s-au rulat aproximativ un million de lei, bani proveniți din evaziune fiscală. Afacerea era făcută în cârdășie cu firma farmaceutică Ropharma Brașov, care avea nevoie de bani “negri” pentru a-i mitui pe medicii care își dirijau pacienții către farmaciile Ropharma.
Mecanismul pus la cale de patronii lanțului de farmacii și de măicuța Mina era următorul: banii erau virați, sub formă de sponsorizare, în contul mănăstirii. Apoi, erau scoși de acolo și transferați în conturile unor salariați ai firmei Ropharma. Practic, mănăstirea – ca instituție – nu beneficia cu nimic de pe urma învârtelii, iar banii erau fictivi, fiind scoși din cont cu diverse justificări: achiziții de tablă, cherestea, răsaduri, ceară, muguri de pin, rășină, lemn pentru iconostas etc, relatează ebihoreanul.ro. Evident, marfa nu se livra fizic, existând doar în acte.
Șmecheria pusă la cale de patronii firmei și de maica Mina rezolva problema banilor dați ca șpagă medicilor și, în același timp, micșora impozitele plătite de Ropharma, pentru că banii, fiind socotiți sponsorizare, erau deduși din sumele plătite statului.
Maica Mina și-a tras 132.000 de lei din cei 914.000 care au tranzitat conturile mănăstirii în 3 ani
Ancheta a relevat apoi că, de fapt, mănăstirea era băgată în combinații chiar mai complicate, pentru că unii dintre directorii de filiale ai Ropharma, din alte orașe, își acopereau și delapidările tot prin așa-zise sponsorizări făcute către locașul de cult. Patronul firmei Ropharma este milionarul Mihai Miron.
Maica Mina a fost băgată în combinație de Ciprian Nițulescu, patron al farmaciilor Fontana și Mig Farm, fin de cununie al lui Mihai Miron.
Procurorii au arătat, cu exemple, că stareța își trăgea comision la fiecare tranzacție fictivă. În 24 decembrie 2010, de exemplu, firma a virat 40.000 de lei în contul mănăstirii. Pe 27 decembrie, stareța a virat 30.100 de lei către o directoare a Ropharma Brașov, cu motivarea “achiziție tablă”. Pe 28 decembrie, aceeași directoare primea încă 5.400 de lei, drept contravaloare pentru “achiziție lână”. Diferența de bani, de 4.500 de lei, a fost băgată în buzunar de stareță. În total, procurorii au descoperit tranzacții de 914.000 lei, în intervalul 2010-2013. Din acești bani, 132.000 de lei și i-a tras stareța, drept comision pentru facilitatea evaziunii.
Stareța se consideră victimă și face recurs la sentință, deși ordinele de plată erau semnate de ea, iar firma farmaceutică îi plătea până și telefonul mobil
Pe tot parcursul procesului, maica Mina și-a proclamat nevinovăția, deși la dosar erau depuse ordinele de plată pentru achiziții fictive semnate chiar de ea, iar toate abonamentele telefonice ale personalului din mănăstire erau înregistrate pe firma Ropharma.
Cei 7 inculpați au recurs la toate tertipurile posibile pentru a tărăgăna judecata. Un an s-au verificat probele, apoi acuzații au solicitat, pe rând, amânări pentru invocând lipsa apărării, unii martori nu s-au prezentat până n-au fost aduși cu forța, apoi s-a cerut readministrarea unor probe, expertize, s-a sesizat și Curtea Constituțională.
Maica Mina a acuzat, la final, că este condamnată pe nedrept, o victimă a Justiției.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Marius Carașol, fostul director Transelectrica, a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel București, la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, după ce s-a dovedit că și-a falsificat diplomele de studii și calificare, anunță G4Media.ro.
Pentru a se califica la postul de director al companiei de stat, Carașol și-a falsificat CV-ul, laolaltă cu diplomele. El a prezentat o diplomă falsă, care atesta că ar fi absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universității Politehnice București. Carașol a mers mai departe, el falsificându-și și diploma de inginer.
Universitatea Politehnică a comunicat însă, pentru Edupedu.ro, că Marius Carașol a fost student acolo, dar n-a finalizat studiile.
Surse politice spun că Marius Dănuț Carasol a încercat să termine facultatea, a și repetat doi ani, dar n-a reușit s-o ducă la capăt.
Marius Dănuț Carașol a fost numit de către PSD, la sfârșitul lui 2018, președinte la Transelectrica SA, companie de stat vitală pentru piața de energie electrică din România. Transelectrica ține de Ministerul Economiei. În iunie 2019, mandatul lui Carașov a fost prelungit 6 luni.
Ca și nenumărate alte persoane plantate între 2017 și 2019 în funcții de conducere din statul român, Carașol provine, și el, din Teleorman, între 1988 și 1992 fiind elev la Liceul Industrial nr. 4 din Alexandria.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul primar al Piteștiului Tudor Pendiuc a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare în prima instanță. Alături de el a fost condamnată și fiica sa, Elena Emanuela Pendiuc, la 5 ani de închisoare cu executare. E greu de presupus că, în apel, cei doi vor scăpa de pedeapsa privativă de libertate.
Magistraţii Tribunaului Bucureti l-au condamnat, miercuri, pe Tudor Pendiuc la 6 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în forma continuată, anunță News.ro.
Instanţa a dispus ca Pendiuc să execute pedeapsa cea mai grea, și anume 6 ani de închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, rezultând astfel pedeapsa finală de 8 ani de închisoare.
Fiica lui Tudor Pendiuc, Emanuela Pendiuc, inculpată în acelaşi dosar, a fost condamnată la 4u ani de detenţie pentru complicitate la luare de mită şi la 3 ani pentru spălare de bani, în final rezultând o pedeapsă de 5 ani de închisoare.
Elena Emanuela Pendiuc, fata primarului, condamnată la 5 ani de închisoare cu executare în prima instanță pentru spălare de bani – Foto: Facebook/Ema Pendiuc
Elena Emanuela Pendiuc a fost o realizatoare care a lucrat pentru postul public de televiziune. A prezentat emisiunea „Drumul succesului”, în care prezenta reușitele unor tineri din România în diverse domenii.
„«Drumul Succesului» este un proiect pe care l-am gândit de multă vreme şi care de-abia acum şi-a găsit momentul şi locul potrivit. Aceşti tineri, pe care, alături de echipa inimoasă de la TVR 2, i-am căutat şi i-am descoperit, sunt adevăratele modele ale României. Sunt mulţi şi sunt cu mult mai buni decât vă puteţi imagina. Transmit atât de multă energie pozitivă, încât te molipsesc, te motivează şi te inspiră. Am învăţat de la ei cum să treci peste obstacolele care îţi apar în cale, ce înseamnă să fii un luptator, dar şi cum să preţuieşti ceea ce ai deja”, a scris Ema Pendiuc pe pagina de prezentare a emisiunii.
Pe aceeași pagină, reprezentanții TVR o prezintă pe fiica primarului PSD-ist ca fiind „o tânără de succes, cu trei participări la Festivalul de Film de la Cannes, vicepreşedinte al Centrului Internaţional al Filmului pentru Copii şi Tineri, organizaţie la nivel mondial, înfiinţată de UNESCO”.
Printre atâtea preocupări, Ema Pendiuc a primit un apartament, „șpagă pentru tatăl său, primarul”, în valoare de peste 131.000 de euro.
În dosarul ajuns pe masa judecătorilor, procurorii DNA au constatat că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, primarul Tudor Pendiuc a primit, în februarie 2008, pentru fiica sa, Emanuela Pendiuc, un apartament în municipiul Bucureşti – Ansamblul Rezidenţial Quadra Place, în valoare de 130.900 de euro, în schimbul favorizării asocierii S.C. CNCD S.A./S.C. Girexim Universal S.A. în procedura de atribuire a contractului de asociere în participaţiune, respectiv acordarea efectivă, executarea şi ulterior prelungirea acestuia.
”Pentru a disimula primirea, de către inculpatul Pendiuc Tudor, tatăl său, a unui apartament şi pentru a crea aparenţa că respectivul imobil intră în mod legal în proprietatea ei în 26 noiembrie 2007, inculpata Pendiuc Emanuela-Elena a încheiat un antecontract, iar în 18 februarie 2008 a încheiat contractul de vânzare – cu SC Conarg Real Estate S.R.L. – şi ulterior a acceptat eliberarea a două chitanţe, în sumă de 110.000 lei şi în sumă de 365.112,18 lei de către Conarg Real Estate S.R.L., fără a remite sumele de bani societăţii anterior amintite”, susţin procurorii DNA în dosarul de urmărire penală.
Tudor Pendiuc a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Fiica sa, Emanuela Pendiuc, inculpată în acelaşi dosar, a primit o pedeapsă privativă de libertate de 5i ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. Pe latură civilă, Consiliul Local are de recuperat, conform deciziei instanţei, peste 23 de milioane de lei de la două firme private de transport.
Pe lângă condamnarea penală, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dispus, pe latură civilă, ca fostul primar, împreună cu ceilalţi inculpaţi şi cu două firme responsabile civilmente în dosar, să achite către Consiliul Local Piteşti 23.013.099,65 lei (aproximativ 5.000.000 de euro), reprezentând „suma profiturilor obţinute de SC CNCD SA si GIREXIM UNIVERSAL SA, ca urmare a neaplicării dispoziţiilor legale, a eludării procedurii de licitaţie, a nerealizării contractului, a prelungirii contractului de asociere, respectiv valorile decontate in cadrul contractului de comision/discount si a contractului de service”.
În acelaşi dosar, omul de afaceri argeşean Valentin Vişoiu a fost condamnat la 7 ani şi 8 luni de închisoare pentru dare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave și în formă continuată.
Ultima postare pe pagina de Facebook a Emanuelei Pendiuc e din 4 februarie 2020, în care spune: „Azi, cu un ochi plâng, cu altul râd…”. Fiind o premoniție a ce urma să vină, deși postarea se referă la un eveniment în organizarea căruia era implicată.
De asemenea, în cauză, alte 6 persoane au fost condamnate pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave și în formă continuată, fiind vorba despre angajaţi ai unor structuri din cadrul administraţiei publice locale din Piteşti. Dosarul a fost trimis în judecată, de DNA, în martie 2015.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
