Comisia Europeană critică România pentru că, la 6 luni de la schimbarea guvernării (care a trecut de la PSD-ALDE la PNL), n-a schițat încă niciun gest pentru a remedia distrugerea legislației anticorupție operată de PSD-ALDE în perioada 2017-2019.
Într-un document intitulat “Recomandările Consiliului“, dat publicității miercuri, la Bruxelles, și publicat de G4Media.ro, se face o evaluare în 32 de puncte a situației socio-politico-economice din România, iar la punctul 28 se atrage atenția că nici noul Guvern (PNL), nici Parlamentul (dominat încă de PSD și de aliații săi) n-au reparat nenorocirile făcute în Justiție de PSD-ALDE în perioada 2017-2019.
Comisia Europeană: „România nu a făcut încă modificările legislative necesare” pentru “a inversa” măsurile care au afectat capacitatea Justiției de a sancționa corupția la nivel înalt
Textul este elaborat în limba engleză.
La punctul 28 se menționează: „Modificări juridice semnificative și presiuni politice asupra sistemului judiciar în 2017, 2018 și în cea mai mare parte a anului 2019 au afectat eficiența, calitatea și independența sistemului de justiție și capacitatea acestuia de a investiga și sancționa corupția la nivel înalt.
Deși Guvernul susține în prezent acțiuni de prevenire și sancționare a corupției și a demonstrat disponibilitatea de a inversa unele dintre cele mai controversate măsuri, România nu a făcut încă modificările legislative necesare. Aceste probleme fac obiectul monitorizării în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. În cadrul acestui mecanism, Comisia continuă să monitorizeze reforma judiciară și lupta împotriva corupției în România. Prin urmare, aceste domenii nu sunt cuprinse în recomandările specifice țării pentru România, dar sunt relevante pentru dezvoltarea unui mediu socio-economic pozitiv în țară“.
Așadar, Comisia Europeană nu a inclus încă o recomandare și pe tema justiției (există la finalul documentului 4 recomandări care vizează politicile fiscale, măsurile de protecție socială, politicile economice și politicile privind administrația publică). Dar se atrage atenția că problema actului de justiție rămâne atent monitorizată de autoritățile de la Bruxelles.
Au trecut 6 luni și Guvernul liberal n-a propus nicio măsură pentru remedierea legislației anticorupție pe care PSD a făcut-o praf în intervalul 2017-2019
Guvernul liberal încă mai este creditat ca fiind de bună-credință, dar timpul se scurge și acesta este primul avertisment că trebuie să treacă la fapte.
În perioada 2017-2019, PSD și ALDE au masacrat, practic, legislația în domeniul justiției. Nenumăratele modificări făcute atât pe textul legilor, cât și în proceduri au transformat prinderea infractorilor – în special cei economici – într-o misiune extrem de grea.
Vârfurile de lance ale lui Liviu Dragnea în această operațiune au fost deputatul Florin Iordache și ministrul Justiției de tristă amintire Tudorel Toader, cel care și-a asumat grozăvii aproape de neconceput, refuzate până la el de alți oameni trecuți prin acea funcție. Consecință a acestor modificări, foarte mulți dintre cei puși sub acuzare de DNA au scăpat (probele împotriva lor n-au mai fost acceptate de instanțe sau termenele s-au prescris).
Numărul politicienilor și al oligarhilor prinși și puși sub acuzare a coborât din nou până aproape de zero, așa cum era în perioada lui Adrian Năstase, când singurii corupți din România prinși de DNA (pe atunci, sub titulatura PNA) erau controlorii de tren, vameșii și vânzătorii de pătrunjel din piețe.
În acest moment, ministrul justiției este Cătălin Predoiu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Comisia Europeană transmite României un avertisment dur, în raportul de țară făcut public marți. Principalul mesaj: legea pensiilor, votată de majoritatea PSD și care prevede creșterea cu 40% a tuturor pensiilor începând de la 1 septembrie, va duce la un deficit bugetar de 6,1% în 2021 și va provoca „un mare risc de sustenabilitate fiscală” în România.
Creșterea abruptă a pensiilor de la 1 septembrie este principalul subiect al raportului de 90 de pagini. Această măsură a fost invocată de mai multe ori drept cauză a unor viitoare derapaje majore ale României de la țintele macroeconomice asumate.
Astfel, pe lângă creșterea rapidă a deficitului bugetar, legea pensiilor va determina și explozia datoriei publice, proiectată să ajungă în 2030 la 90% din PIB (față de doar 35% în 2018).
Un alt impact semnificativ al aplicării legii pensiilor în forma actuală va fi asupra ratingurilor de țară. „Eșecul adoptării unor măsuri de corecție în domeniul fiscal sau al unor măsuri de compensare ori amânare a creșterii pensiilor reprezintă un risc major de scădere a ratingurilor României”, avertizează Comisia Europeană.
Raportul de țară listează corupția drept ”problemă majoră pentru mediul de afaceri din România” și avertizează asupra nivelului scăzut de investiții în infrastructura de transport și în activitățile de cercetare și dezvoltare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Comisia Europeană a transmis Ministerului de Justiție cel mai dur raport MCV. Aceasta critică modificările Legilor Justiției prin ordonanțe de Urgență și folosirea unor instituții ale statului cum ar fi Inspecția Judiciară și Secția Specială pentru a limita independența magistraților.
“…Comisia de la Veneția a efectuat o analiză critică aprofundată a modificărilor aduse legilor justiției prin ordonanțele de urgență. Concluzia avizului este următoarea: „cel mai îngrijorător aspect este acela că guvernul continuă să efectueze modificări legislative prin ordonanțe de urgență. Deși Constituția prevede în mod clar că acestea ar trebui să fie măsuri excepționale, legislația adoptată prin OUG a devenit un fapt obișnuit. Normele fundamentale de funcționare ale principalelor instituții ale statului se schimbă prea repede și prea des, fără pregătire și consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatelor și a motivelor reale care stau la baza unora dintre aceste modificări. Textele juridice rezultate nu sunt clare. Această practică slăbește controlul extern asupra guvernului, contravine principiului separației puterilor și afectează securitatea juridică”, se arată în raportul Comisiei UE.
Comisia Europeană arată lipsa de transparență și premeditarea în ce privește atacul asupra sistemului democratic
Comisia Europeană amintește că a trimis mesaje de atenționare Guvernului Dăncilă în repetate rânduri pe parcursul anului 2019 cu privire la nocivitate Secției Speciale, dar și a “înăspririi” de la o zi la alta a criteriilor pentru selecția procurorilor DNA.
De asemenea, Comisia Europeană acuză Guvernul PSD de lipsă de transparență, democrație și pluralism în ce privește adoptarea legilor și siguranța desfășurării activității juridice.
“În comunicările sale din aprilie și iulie 2019 referitoare la consolidarea statului de drept în Uniune, Comisia a reamintit principiile care stau la baza statului de drept, astfel cum au fost recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Printre principiile respective se numără independența sistemului judiciar, imparțialitatea și legalitatea și s-a remarcat faptul că toate acestea presupun un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor, precum și securitate juridică. În ceea ce privește conținutul modificărilor, preocupările exprimate au vizat mai multe aspecte, printre care următoarele:
(1) accelerarea operaționalizării Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați – identificată deja în noiembrie 2018 ca sursă de îngrijorare – și extinderea competenței sale jurisdicționale în ceea ce privește căile de atac sau chiar cauzele închise (a se vedea, de asemenea, secțiunea următoare);
(2) slăbirea și mai mult a rolului Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în special în favoarea Secției pentru judecători; mai precis, Secția pentru procurori nu a avut niciun rol în numirea procurorilor din cadrul Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați în momentul înființării acestei secții;
(3) înăsprirea, de la o zi la alta, a cerințelor privind vechimea procurorilor (inclusiv pentru posturile de conducere) din Direcția Națională Anticorupție (DNA) și din Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), fără a lua în considerare 14 Ordonanțele de urgență nr. 77/2018 din septembrie 2018, nr. 90/2018 din octombrie 2018, nr. 92/2018 din 16 octombrie 2018, nr. 7/2019 din 20 februarie 2019, nr. 12/2019 din 5 martie 2019. 15 Comisia de la Veneția, Avizul 950/2019, punctul 49.
Impactul unei astfel de modificări asupra acestor instituții. Conform legii, noile criterii de eligibilitate se aplică în mod retroactiv și celor deja numiți în funcție, ceea ce ridică probleme de aplicare retroactivă a normelor”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Secția Specială de Investigare a Magistraților: “instrument de presiune asupra magistraților”, se arată în MCV
Raportul critică înființarea Secției Speciale la inițiativa lui Tudorel Toader, susținut de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă. Acesta arată că instituția aruncă o suspiciune generală asupra magistraților, slăbind puternic încrederea în justiție și anihilând independența magistraților.
“…unul dintre elementele cel mai vehement criticate introduse de legile justiției modificate este noul departament de investigare a infracțiunilor comise de magistrați, care a devenit operațional la 23 octombrie 2018. Raportul din noiembrie 2018 a concluzionat că înființarea acestui nou departament riscă să fie un instrument (suplimentar) de presiune asupra judecătorilor și procurorilor. Prima preocupare exprimată a fost aceea că înființarea Secției speciale specializate în investigarea acuzațiilor de comitere a unor infracțiuni (cum ar fi corupția sau abuzul în serviciu) de către magistrați ar afecta statutul public și reputația acestora, deoarece magistrații sunt astfel scoși în evidență ca un grup specific care merită un tratament special pentru infracțiunile pe care se presupune că le-ar fi comis, plasându-i astfel sub o suspiciune generală.
În contextul specific existent la momentul înființării secției, în care erau frecvente criticile politice la adresa magistraților și sesizările privind abuzuri sistematice, numeroși magistrați și-au exprimat temerea că scopul creării acestui departament este de a încerca să se facă presiuni asupra lor în activitatea pe care o desfășoară.
În schimb, susținătorii creării Secției speciale, inclusiv unii membri ai Secției pentru judecători din CSM, au invocat, în special, necesitatea de a scoate infracțiunile de corupție în care sunt implicați magistrați din sfera de competență a Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Argumentul lor a fost acela că DNA a abuzat de această competență prin deschiderea unor anchete din oficiu, cu intenția de a exercita presiuni asupra judecătorilor în cadrul proceselor instrumentate de către DNA pentru a obține rate ridicate de condamnare. Aceste acuzații de abuzuri sistematice comise de DNA au fost puternic contestate de DNA și de Ministerul Public”, se arată în raportul MCV.
În urma acestui raport, e greu de presupus că instituții ca Inspecția Judiciară sau Secția Specială mai pot funcționa fără a atrage asupra României sancțiuni drastice din partea Uniunii Europene din cauza incapacității de a garanta o funcționare coerentă și continuă a statului de drept.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Raportul MCV este cel mai critic document realizat de Comisia Europeană cu privire la încercările repetate ale PSD de a prelua controlul asupra sistemului de justiție.
Raportul MCV vorbește despre atacurile la adresa statului de drept, despre stoparea luptei împotriva corupției și anunță că până când instituțiile cheie ale statului nu devin din nou independente, monitorizarea va continua.
Mai mult de atât, Comisia anunță că va lua măsuri dacă guvernul și parlamentul României nu vor repara ce au stricat în ultimii ani. Aceste măsuri vor depăși cadrul MCV, lăsând să se înțeleagă că există posibilitatea ca accesul la fonduri europene să fie îngrădit.
Concluzia Raportului MCV, realizat de Comisia Europeană:
„De la ultimul raport, Comisia a fost nevoită să urmărească atent evoluțiile din România referitoare la reforma judiciară și la lupta împotriva corupției.
Cu fiecare dintre aceste ocazii, Comisia a confirmat retrospectiv progreselor înregistrate în anii precedenți și acestea au fost prezentate în raportul din noiembrie 2018.
Evoluția situației din primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de mare îngrijorare.
Ca rezultat al acestei îngrijorări, Comisia a fost obligată să informeze autoritățile române în mai 2019 că, dacă nu se fac îmbunătățirile necesare în scurt timp sau dacă se fac în continuare pași greșiți, Comisia va lua măsuri în cadrul stabilit de protejarea statului de drept, care prevede un dialog care să corecteze amenințările la adresa statului de drept (și care, prin urmare, pot depăși parametrii stabiliți prin MCV).
Comisia a salutat faptul că în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința pentru a reseta abordarea și s-au investit eforturi în noi mecanisme de consultare și dialog cu sistemul judiciar.
Comisia așteaptă cu nerăbdare ca autoritățile române competente să implementeze aceste angajamente în măsuri legislative și să ia alte măsuri concrete. Progresul în această direcție necesita măsuri concrete, legislative și administrative, pentru a aborda recomandările rezumate în acest raport.
Instituții-cheie ale României trebuie să demonstreze în mod colectiv un angajament puternic pentru independența judiciară și pentru susținerea luptei împotriva corupției ca fiind indispensabilă pietre de temelie și pentru a asigura capacitatea necesară instituțiilor pentru a acționa în sensul prezentat mai sus.
Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile prin intermediul MCV.
Regretă că România nu a îndeplinit recomandările făcute în noiembrie 2018, care au fost pe deplin în conformitate cu pozițiile celorlalte instituții ale UE. Aceste recomandări trebuie să fie urmate dacă procesul de reformă va fi relansat și calea a fost reluată spre concluziile MCV prevăzute în raportul din ianuarie 2017.
Comisia este încrezătoare că România poate oferi un nou impuls pentru a-și îndeplini obiectivele din MCV și e gata să ajute autoritățile române în acest scop”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România se află la un pas de intrarea în mecanismul premergător activării Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, a declarat Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, într-un interviu pentru RFI.
Potrivit Angelei Cristea, răbdarea instituțiilor de la Bruxelles, cât și a statelor membre, este pe sfârșite. Bucureștiul ar trebui să-și îndeplinească în cel mai scurt timp obligațiile care îi revin în cadrul MCV și să aplice recomandările Comisiei.Articolul 7, supranumit și „opțiunea nucleară”, ar putea lăsa un stat membru fără drept de vot în Consiliul Uniunii Europene.
Avertismentul Angelei Cristea
„Nu mai este foarte multă răbdare. Și nu știu cât este vorba de răbdarea Comisiei și cât de răbdarea statelor membre. Răbdarea e cam pe ducă și de aceea s-a și intervenit, dacă ați văzut, oarecum gradat.”
„A ieșit întâi, pe 30 aprilie, prim-vicepreședintele într-o conferință de presă, în care a explicat că vom acționa foarte repede dacă nu se iau măsuri sau dacă se iau măsuri contrare recomandărilor noastre.”
„Apoi, pe 10 mai, a venit o scrisoare care detalia niște lucruri pe care noi le mai transmiseserăm, dar în spatele ușilor închise.”
„Deci, contează foarte mult ce se întâmplă și ce nu se întâmplă în România, dar reacția va fi una foarte rapidă.”
„În privința corupției, noi avem toleranță zero peste tot. În cazul României și Bulgariei, noi avem un mecanism specific, care ne dă drepturi și obligații suplimentare. Se numește Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și a fost soluția de compromis pentru a permite celor două țări să adere în 2007, în condițiile în care nu îndepliniseră condițiile complet.”
„Vestea bună este că și noi, Comisia, și România avem același obiectiv, să închidem MCV. Vestea proastă este că nu ne-am pus încă de acord cum se poate face acest lucru. Nouă ne este destul de clar și de asta suntem foarte transparenți, rapoartele noastre sunt publice, sunt foarte tehnice și din păcate foarte puțină lume le citește – pentru că acolo se vede, de fapt, pe ce bază facem aceste recomandări.”
„Deci, pentru noi este foarte clar că odată aceste recomandări îndeplinite, mecanismul se poate închide. În ianuarie 2017, noi am fost cel mai aproape de închiderea mecanismului. După estimările noastre de atunci, se putea închide la sfârșitul anului.”
Așadar, spune reprezentantul Comisiei Europene la București, România a ratat șansa încheierii MCV când Guvernul PSD-ALDE a lansat ofensiva împotriva justiției, prin Ordonanța 13.
Comisia Europeană are în vedere noi contramăsuri împotriva României, în urma relaxării legislaţiei anti-corupţie, a declarat marţi un purtător de cuvânt al executivului comunitar, citat de agenţia DPA.
Reacţia survine după votul dat săptămâna trecută în Parlamentul României pentru revizuirea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, notează agenţia de presă.
La începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a avertizat România asupra unor „măsuri imediate şi decisive” dacă Parlamentul de la București votează respectivele modificări. Și le-a votat.
Răspunzând marţi unei întrebări adresate de un jurnalist, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a spus: „Dacă întrebarea dumneavoastră se referă la măsuri imediate şi decisive în cazul pe care l-aţi menţionat, răspunsul este «Da. Da, se va întâmpla»”.
El nu a menţionat însă în ce ar consta măsurile despre care a vorbit.
Potrivit agenţiei DPA, o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.
O altă posibilitate ar fi activarea Articolului 7 din Tratat, măsură deja luată împotriva Ungariei şi a Poloniei. Activarea Articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.
Comisia Europeană, precum și doi lideri importanți ai Parlamentului European, au luat atitudine față de jihadul anti-Kovesi pornit de Puterea de la București împotriva Laurei Codruța Kovesi.
Cei doi reprezentanți ai legislativului comunitar sunt italianul Antonio Tajani (președintele Parlamentului European) și germanul Manfred Weber (liderul Grupului PPE din legislativul de la Bruxelles, probabil viitorul șef al Comisiei Europene). Amândoi au scris mesaje pe Twitter.
Tonul oficialilor europeni este tot mai aspru în fața unui caz grav de poliție politică, realizată prin Secția Specială (SS) condusă de tandemul odios Gheorghe Stan – Adina Florea, executanții docili ai ministrului Tudorel Toader și ai guvernării PSD-ALDE.
Principalele solicitări
Comisia Europeană reiterează, prin purtătorul de cuvânt, faptul că are „mari îngrijorări în ceea ce privește Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție” și, mai ales, „în ceea ce privește independența acestei unități de Parchet”. „Guvernul” de la Bruxelles somează Guvernul de la București să renunțe la acțiunile în forță împotriva candidatului Parlamentului European la funcția de procuror-șef al UE.
Antonio Tajani spune că va ridica această problemă la reuniunea comitetului președinților, de miercurea viitoare.
Manfred Weber avertizează că va cere o dezbatere în plenul Parlamentului European asupra acestei chestiuni „total inacceptabile și fără precedent în Europa”. Weber a făcut apel la statele membre să ia atitudine față de inculparea fostei șefe a DNA și a cerut PES și ALDE – familiile europene din care fac parte partidele conduse de Dragnea și Tăriceanu – să se delimiteze de acțiunile coaliției aflate la putere în România.
Mesajul Comisiei Europene
„Comisia urmărește ultimele evoluții în ceea ce privește procedura aflată în desfășurare, de selecție a procurorului-șef al Parchetului european.”
„Este crucial ca toți candidații, selectați de o comisie independentă, să fie tratați corect în cursul acestui proces.”
„Comisia face apel la Guvernul român și la autoritățile de la București să respecte fără abateri principiul cooperării sincere, prevăzut în Tratatul UE, în ceea ce privește procedura de selecție a procurorului-șef al Parchetului european. Toți candidații trebuie să poată parcurge toate etapele procedurii de selecție fără a fi împiedicați.”
„Reiterăm faptul că, în ultimul raport MCV, Comisia Europeană a evidențiat faptul că are mari îngrijorări în ceea ce privește Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din justiție și, mai ales, în ceea ce privește independența acestei unități de parchet.”
Mesajul lui Antonio Tajani
„Sunt îngrijorat de veștile potrivit cărora Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar. Parlamentul European își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Voi ridica această problemă la reuniunea comitetului președinților de miercurea viitoare”.
Mesajul lui Manfred Weber
Sunt foarte îngrijorat despre știrile privind procedurile judiciare demarate împotriva Laurei Codruța Kovesi, candidatul Parlamentului European la șefia Parchetului European. Acest lucru este total inacceptabil în Europa și fără precedent pentru o țară care deține președinția rotativă a Uniunii.
Fac apel la ceilalți membri ai Consiliului să ia atitudine împotriva acestui lucru și cer Comisiei Europene să garanteze că această procedură de selecție este una corectă și independentă. Ne așteptăm la o reacție puternică din partea prim-vicepreședintelui Comisiei, Frans Timmermans.
Dacă ancheta împotriva d-nei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României.
Punerea sub acuzare a fostului șef DNA de către procurorul Adina Florea, procuror susținut de ministrul Justiției Tudorel Toader, mută confruntarea dintre corupți și statul de drept de pe teritoriul României în cel al Europei.
În ciuda declarațiilor Adinei Florea, cum că respectă legea în desfășurarea acestei anchete, dosarul în care este cercetată Laura Codruța Kovesi este unul inventat. Procuroare secției de anchetare a magistraților a dat curs unei plângeri penale făcute de un corupt fugar, e vorba de Sebastian Ghiță.
„Nu antamăm activităţile şi nu antamăm niciun fel de subiect care să nu aibă o bază legală. Este o activitate în curs de urmărire penală, care prezintă o importanţă egală cu orice activitate de urmărire penală desfăşurată în orice altă speţă. Se respectă exact aceleaşi drepturi procesuale care i se respectă şi trebuie să fie cunoscute de fiecare persoană în parte”, a declarat procurorul Adina Florea jurnaliștilor la ieșirea de la CSM, citată de News.ro.
Pentru a câștiga o partidă, prețul plătit pentru o victorie nu trebuie să fie mai mare ca prețul înfrângerii. De aceea cred că Liviu Dragnea și acoliții săi nu vor fi dispuși să-și asume presiunea instituțiilor europene care, în final, îi poate distruge.
Numirea lui Kovesi a devenit, din cauza disperării corupților, o miză pentru Uniunea Europeană. Cei de la Bruxelles știu să joace astfel de partide.
Adina Florea, procurorul care încearcă s-o blocheze pe Kovesi, Foto:Digi24, captură video
10 motive pentru care Codruța Kovesi va ajunge procuror european. De ce nu o poate opri Dragnea?
1. Liderul PSD nu mai are nicio cale de comunicare cu Comisia Europeană cu care s-a războit tot timpul de când a venit la putere.
Toate mișcările lui sunt privite cu suspiciune. Acțiunea împotriva Codruței Kovesi va fi și ea privită ca un atac la principiile Uniunii Europene.
2. Această mișcare disperată de stopare a ascensiunii fostului procuror anticorupție confirmă oficial faptul că secția de anchetare a magistraților, înființată de Tudorel Toader, reprezintă un instrument de control politic al actului de justiție.
„Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate, un sistem nou de pensionare anticipată, restricții privind libertatea de exprimare în cazul magistraților și noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în raportul MCV, realizat de Comisia Europeană.
3. Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană și Parlamentul UE au emis documente și au votat rezoluții împotriva preluării controlului politic asupra sistemului de justiție.
E de așteptat ca reacțiile instituționale să fie puternice.
4. Își permite Liviu Dragnea s-o transforme pe Laura Codruța Kovesi în personalitatea în care românii au cea mai mare încredere?
O pierdere a poziției de procuror european o poate determina pe aceasta să intre în cursa electorală pentru Cotroceni la invitația, de exemplu, a unei alianțe USR-PLUS.
Transformată într-un erou național, va fi greu de oprit din marșul către fotoliul de președinte.
Liviu Dragnea, pe un drum cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii
Liviu Dragnea a luat-o pe un drum strâmt, cu două opțiuni, ambele proaste – Foto Wikipedia
5. Liviu Dragnea, prin declanșarea planului de compromitere a doamnei Kovesi, a intrat pe un drum strâmt, cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii.
PSD e o formațiune care se dezintegrează. Conducerea acesteia a devenit o afacere personală a liderului ei.
Susținerea social-democraților se prăbușește, așa că într-o confruntare electorală, Dragnea nu mai are nicio șansă.
Pentru a supraviețui politic după luna mai când au loc alegerile europarlamentare trebuie să schimbe regulile jocului.
Mai are de făcut pasul cel mai greu – să ia toată puterea. Cum va face asta nimeni nu știe, dar a pornit pe acest drum.
6. E greu de presupus că reprezentanții Comisiei Europene vor depune armele la șantajul lui Liviu Dragnea și al acoliților săi.
În toate situațiile precedente, au ieșit învingători.
Exemple: criza din Grecia, negocierea pentru Brexit, dosarul populismului italian, statul de drept din Polonia.
O singură problemă nu a fost rezolvată până acum. Cea a lui Viktor Orban, Ungaria și asta pentru că FIDESZ, partidul aflat la putere, face parte din PPE (Partidul Popular European) cel care deține și, foarte probabil, va deține și după alegerile europene majoritatea în Parlamentul European.
Victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână
7. În cazul în care Parlamentul European va activa Articolul 7 împotriva României, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei și Ungariei, Liviu Dragnea va trebui să facă față unui val de proteste din partea opiniei publice nou și diferit.
Cetățenii români au o încredere de patru ori mai mare în Comisia Europeană în comparație cu Parlamentul României, conform unui sondaj INSCOP.
Activarea Articolului 7, pe lângă criza politică va genera rapid și una economică. El reprezintă un semnal de alarmă pentru investitori, pentru bănci, iar economia României e mult mai firavă și mai dependentă de UE decât cea a Ungariei și a Poloniei.
8. Reacția rapidă a Opoziției, care astăzi are o susținere publică mai mare decât majoritatea parlamentară, conform ultimelor sondaje, a ridicat nivelul dezbaterii publice. Reacția a atras atenția cancelariilor europene care, rând pe rând, au început să se miște.
Toate planurile gândite de Liviu Dragnea au o hibă majoră. Niciodată nu se gândește la consecințe.
Astfel ceea ce la început pare o mișcare genială, din punctul de vedere a liderului PSD, se transformă într-un mare eșec politic.
De exemplu, referendumul pentru familia tradițională, un plan în care Dragnea a investit masiv și care i-a explodat în nas. Alt exemplu, cel cu Vitamina D pentru copii, croit să-l scape de eticheta că a furat banii destinați minorilor în dosarul penal în care a fost condamnat în prima instanță pentru angajări fictive, a căzut în comisiile din Parlament.
9. Valul de proteste pe rețelele sociale, luările de poziție și încercarea disperată a televiziunilor de casă ale PSD de a susține acțiunea de compromitere a lui Kovesi au creat un scandal mult prea mare pentru a nu produce noi tensiuni în interiorul PSD, dar și în coaliția de guvernare.
Asta se întâmplă în condițiile în care actuala majoritate parlamentară a ajuns la mâna UDMR, adică la mâna lui Viktor Orban, premierul Ungariei.
Acesta are un atu senzațional în negocierile tensionate cu UE – oricând poate prăbuși guvernul de la București. Adică poate livra Bruxelles-ului capul lui Liviu Dragnea pe o tavă din aur pentru a-și rezolva „unele” probleme.
10. După gafa lui Liviu Dragnea cu punerea sub acuzare a fostului șef DNA, instituțiile europene nu mai pot rata numirea lui Kovesi.
O înfrângere a UE în fața unui condamnat penal ar fi rușinoasă și cu efecte negative pentru întreaga construcție europeană.
Uniunea Europeană ar fi compromisă de un corupt din România. Așa ceva e de neacceptat, mai ales că victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână.
Comisia Europeană urmărește cu atenție sporită evoluția evenimentelor de la București. Inculparea Laurei Codruța Kovesi este privită cu circumspecție la Bruxelles. Oficialii europeni se informează din surse independente și credibile, miza fiind uriașă: desemnarea procurorului-șef al Uniunii Europene. Kovesi se numără printrei cei trei procurori de pe lista scurtă, alături de un francez și un german.
În acest context, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a făcut astăzi câteva precizări.
„Comisia Europeană urmărește îndeaproape ultimele evenimente în contextul procedurii de selecție. E crucial ca toți candidații, selectați de un comitet independent, să fie tratați corect în acest proces”.
„În ce privește independența justiției în România, am arătat clar în repetate rânduri că e de importanță crucială existența unei justiții independente și profesioniste”.
„Un comitet independent de selecție a evaluat candidații și a trimis lista scurtă la Parlamentul European și Consiliul UE”.
Comisia Europeană îi ia apărarea șefei Reprezentanței sale în România, Angela Cristea. „Nu vom permite ca ambasadorul nostru să devină un sac de box” în luptele politice din România, avertizează „guvernul” Europei.
„Comisia Europeană consideră inacceptabile atacurile personale față de ambasadorul nostru de încredere de la București, Angela Cristea. Ne așteptăm ca ambasadorul nostru la București să fie tratat cu același respect cu care îl tratăm pe ambasadorul României la Bruxelles. Nu vom permite ca ambasadorul nostru de încredere să devină un sac de box al controverselor politice interne”, a afirmat purtătoarea de cuvând a Comisiei Europene, Mina Andreeva, într-o declarație pentru HotNews.ro.
Reacția Comisiei Europene vine la o zi după ce mai mulți oficiali PSD au atacat-o violent pe Angela Cristea, considerând-o vinovată de a-l fi dezinformat pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care declarase că „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”.
Cel mai virulent a fost Mihai Fifor, care în diatriba sa i-a pocit președintelui Comisiei Europene atât numele („Junker”, în loc de „Juncker”), cât și prenumele („Jean Claude”, în loc de „Jean-Claude”).
Mihai Fifor (președintele Consiliului Național al PSD): „Știind cum își ia informația orice oficial european, chiar și domnul Junker, adică prin intermediul reprezentanților diplomatici, nu mă mai miră nimic. La urma urmei, când cea care informează Comisia Europeană este nimeni alta decât Angela Cristea, nu văd la ce lucruri bune ne-am putea aștepta. După nota rușinoasă apărută în spațiul public, care arăta în mod clar implicarea politică a Angelei Cristea împotriva PSD, ar fi trebuit ca aceasta să fie schimbată imediat de șeful ei, domnul Jean Claude Juncker. Lucrul acesta, desigur, nu s-a petrecut, așa că nu e de mirare că domnul Junker are o percepție total deformată despre ce se petrece în România”.
Dan Nica (europarlamentarilor PSD): „O notă apărută în media arăta clar implicarea politică a Angelei Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, împotriva PSD. Faptul că domnul Juncker a menţinut-o viciază, din păcate, percepţiile şi opiniile pe care acesta le are despre România”.
Mai mulți fruntaşi PSD, ca şi reprezentanți ai ALDE, precum Norica Nicolai, au cerut demiterea Angelei Cristea, considerând că aceasta face politică partizană împotriva actualului guvern.
