Observaţiile transmise la CEDO de către fostul Agent guvernamental Viorel Mocanu, în cauza Dragnea împotriva României şi în alte cauze similare au fost retrase, pentru că erau formulate ”în detrimentul intereselor statului român”, anunță News.ro.
Liviu Dragnea, din poziția de președinte PSD, când partidul era la guvernare, a numit un acolit de-al său în funcția de reprezentant al statului român la curtea drepturilor omului pentru a-i servi interesele.
Dragnea a transformat această poziție într-una în care depunea memorii la CEDO, acuzând că nu a avut parte de un proces corect.
El încerca să obțină astfel anularea pedepsei în Dosarul Referendumului, atunci când a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt de voturi.
În urma acceptării de către CEDO a unui raport favorabil cauzei lui Dragnea, acesta urmărea să dea statul român în judecată la Curtea Europeană și să obțină o soluție favorabilă care l-ar fi scăpat de pedeapsă.
”Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a dispus retragerea observaţiilor transmise către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de către fostul Agent guvernamental pentru CEDO, domnul Viorel Mocanu, în cauza Dragnea împotriva României şi în cauzele având obiect similar cu respectiva cauză.
Decizia a fost luată, pe baza argumentaţiei Direcţiei Agent Guvernamental din cadrul MAE, întrucât respectivele observaţii au fost întocmite cu nerespectarea procedurilor de lucru ale direcţiei de specialitate menţionate din MAE, fiind formulate în detrimentul intereselor statului român şi cu nesocotirea punctelor de vedere transmise de autorităţile naţionale cu competenţe în domeniul de referinţă”, anunţă MAE, citat de News.ro.
Totodată, a fost solicitat Curţii să permită transmiterea de noi observaţii în aceste cauze, care să reflecte prevederile legale şi practica naţională în materie.
Viorel Mocanu a demisionat din funcţie în luna august.
Jurnaliştii de la Hotnews au studiat dosarul de la CEDO şi au constatat că agentul României a formulat argumente în defavoarea statul român şi în favoarea fostului lider PSD. Potrivit Hotnews, avocatul lui Dragnea în procesul de la Strasbourg, irlandezul Bernard O’Connor, a folosit deja argumentele noului agent al României, Viorel Mocanu, drept o acceptare în faţa CEDO a culpei statului român faţă de Dragnea, pe motiv că nu ar fi avut şansa la un proces corect.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Două decizii aparent surprinzătoare luate de Guvernul Dăncilă: noua conducere a Poliției Române e formată din oameni cu care se răfuise Dragnea, iar avocatul plasat de fostul șef al PSD la CEDO este retras pe ușa din dos.
Cele două decizii fac parte din încercarea Vioricăi Dăncilă de a readuce PSD în zona frecventabilă a politicii. De exemplu, de a-l scoate din izolarea la care l-au pedepsit socialiștii europeni. Există semne de dezgheț, bulgarul Stanișev (șeful PES) vine la Congresul PSD, dar pentru asta Dăncilă trebuie să ia mai multe decizii precum cele de astăzi.
Numirile de la șefia Poliției Române, atipice PSD, au legătură cu cazul de mare impact al răpirilor, violurilor și crimelor de la Caracal, care pune în mare dificultate partidul Vioricăi Dăncilă.
Retragerea lui Viorel Mocanu de la CEDO poate fi o șmecherie: acesta oricum a făcut răul pe care-l avea de făcut și pe care a fost trimis de Dragnea la Strasbourg. Odată devenit inutil, poate fi retras, în speranța unui câștig de imagine pentru PSD.
1. „Omul lui Kovesi” preia șefia Poliției
Chestorul Liviu Vasilescu a fost numit miercuri șef al Poliției Române, iar adjunctul acestuia va fi, probabil, chestorul Bogdan Despescu. Cei doi au fost „hingheriți” de la fostul ministru de Interne, Carmen Dan, la ordinul lui „Daddy” Liviu Dragnea.
Numirea lui Liviu Vasilescu în funcția de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române, semnată de ministrul de Interne, Mihai Fifor, și de premierul Viorica Dăncilă, a fost publicată în Monitorul Oficial.
Chestorul Liviu Vasilescu a condus Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) din Poliția Română până în aprilie 2018, când a fost schimbat din funcție de Carmen Dan și mutat la Direcția de Arme și Muniții.
IGPR preciza atunci că Vasilescu „a preluat, cu acordul său”, funcția de director al Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Jocurile au fost însă altele. Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) era una dintre instituțiile-cheie cu care lucra DNA, după ce Curtea Constituțională a scos SRI din anchetele penale.
Așadar, DOS deține informații prețioase, iar Liviu Dragnea a pus ochii pe această instituție pentru a-i folosi informațiile, dar și pentru a slăbi eficiența DNA.
Sub conducerea lui Liviu Vasilescu, informațiile despre filaje și interceptările realizate de această Direcție nu au ajuns pe masa lui Dragnea și a tovarășilor săi. Mai mult, Vasilescu nu era „de încredere”, iar Dragnea nu-și permitea să-i comande lucruri murdare. Și atunci i-a ordonat lui Carmen Dan să-l schimbe, pentru a face loc unui om „de casă”.
Vasilescu a fost vânat și pentru că era considerat un apropiat al șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, cu care a colaborat strâns după decizia Curții Constituționale de a scoate SRI din anchetele penale. DOS se ocupa de interceptarea, filajul și supravegherea operativă a celor acuzați în dosarele DNA.
Funcția de șef al Poliției Române a devenit vacantă după ce Ioan Buda a fost demis de ministrul de Interne de la acel moment, Nicolae Moga, în urma „cazului Caracal”.
2. Este retras agentul lui Dragnea de la CEDO
Agentul guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Viorel Mocanu, a fost eliberat din funcție „la cerere” de premierul Viorica Dăncilă. Decizia a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial.
La începutul lunii august, Mocanu a demisionat după ce DNA a demarat o anchetă împotriva sa pe motiv că, în loc să pledeze în favoarea statului român, i-a ținut partea lui Liviu Dragnea.
Viorel Mocanu
DNA a deschis dosar penal după ce presa a arătat că agentul României la CEDO, Viorel Mocanu, face apărări în defavoarea statului român și în favoarea lui Liviu Dragnea în procesul intentat la Strasbourg de fostul lider PSD. Dragnea a solicitat CEDO să constate că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil în „dosarul Referendumul”, în care a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare.
Jurnaliștii de la Hotnews au studiat dosarul de la CEDO și au constatat că agentul României a formulat argumente în defavoarea statul român și în favoarea fostului lider PSD. Aceasta după ce Catrinel Brumar, fostul agent CEDO, a fost schimbată cu Viorel Mocanu, un avocat care-i reprezentase pe Sorin Oprescu și Rovana Plumb.
Potrivit Hotnews, avocatul lui Dragnea în procesul de la Strasbourg, irlandezul Bernard O’Connor, a folosit deja argumentele noului agent al României, Viorel Mocanu, drept o acceptare în fața CEDO a culpei statului român față de Dragnea, pe motiv că nu ar fi avut șansa la un proces corect.
Viorel Mocanu a fost numit în februarie în funcţia de agent guvernamental pentru CEDO în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), cu rang de director general.
Anterior, Mocanu a fost avocatul unor inculpați precum Sorin Oprescu, Rovana Plumb („dosarul Belina”), Oana Zăvoranu și Florin Salam.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Cauza Laurei Codruța Kovesi la CEDO avansează cu rapiditate, în procedură de urgență. CEDO a informat pe 5 februarie agentul guvernamental al României cu privire la plângerea fostei șefe a DNA și a precizat ca această speță va fi tratată cu prioritate. Ziare.coma obținut documentul prin care Nicoleta Popescu, avocata Codruței Kovesi, a fost înștiințată de comunicarea făcută Guvernului României.
Conform comunicării, părțile au termen până pe 19 martie pentru a ajunge la o soluționare pe cale amiabilă (friendly settlement) a litigiului în fața CEDO. Dacă dorește înțelegerea, Guvernul trebuie ca în acest termen să comunice care este propunerea concretă pe care o face doamnei Kovesi.
Dacă până pe 19 martie nu se ajunge la o soluție amiabilă, Guvernul de la București are la dispoziție 6 săptămâni să trimită la CEDO observațiile sale, adică propria apărare.
„Curtea a decis să trateze cu prioritate prezenta cauză, în temeiul art. 41 din Regulamentul Curții”, se arată în comunicarea CEDO.
Comunicarea începe prin confirmarea faptului că speța este în curs pe rolul CEDO, ceea ce înseamnă că faza procedurii-filtru în fața judecătorului-raportor a fost depășită.
În plângerea adresată CEDO, Codruța Kovesi susține că procedura de revocare a încălcat drepturile omului, pentru că nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de Curtea Constituțională, nu a fost citată în fața CCR și nu a avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de intervenientă pentru a exprima un punct de vedere în apărarea sa.
În plus, deciziile CCR nu pot fi contestate, potrivit legislației din România.
Avocata Maria Vasii a produs un moment de uluială în studioul Antenei 3, la emisiunea Alessandrei Stoicescu.
Chemată, ca şi ceilalți invitați, să spună cât de fraieră, mincinoasă şi lipsită de şanse la CEDO e fosta şefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, fosta avocată a lui Liviu Dragnea le-a dat planul peste cap.
„Doamnei Kovesi i-au fost lezate mai multe drepturi, printre care acela de a avea o cale de atac. De aceea, doamna Kovesi va câştiga la CEDO”, a spus Maria Vasii.
„Judecătorii de la CEDO vor admite acțiunea doamnei Kovesi, din mai multe motive juridice. Dar doamna Kovesi are de partea sa şi criterii procedurale”, a mai spus avocata.
Ea a tăiat pledoariile mincinoase din studio: „Trebuie să aducem o informare corectă! În ultimii ani, CEDO a mai acceptat acțiuni din cauza lipsei unei căi de atac. Eu cred că va accepta şi în cazul doamnei Kovesi”.
Vigilent, câinele de pază al lui Voiculescu, Mugur Ciuvică, a încercat s-o ironizeze sau chiar s-o jignească. „Şi eu cred că va câstiga, dar nu pentru că ar avea dreptate, ci din cauza prea multor securişti pe care statul român i-a trimis să lucreze la CEDO”, a şuierat Ciuvică.
I-a surprins şi după Marea Gazare
Maria Vasii e „recidivistă”. Cunoscută ca „avocata lui Cioacă” (soțul-ucigaş al Elodiei), dar şi ca „avocata lui Dragnea” din dosarul „Referendumul”, Maria Vasii a răbufnit şi în august 2018, după represiunea barbară din Piața Victoriei.
„Sunt solidară cu strigătul de durere al cetăţenilor români din afara ţării. Mă aştept ca procurorii militari să-i sancţioneze pe jandarmi. Am fost revoltată de declaraţiile ministrului Carmen Dan, am fost revoltată de acţiunea Jandarmeriei. Atâta detaşare din partea unui ministru? Nu cred că acesta este guvernul nostru”, a spus Maria Vasii pe 12 august, anul trecut, tot în vociferările celor din studio.
După acea emisiune, Maria Vasii a fost penalizată de Antena 3, fiind invitată mai rar.
Sesizarea la CEDO formulată de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, în care contestă modul în care a fost revocată din funcție, a trecut rapid de procedura de filtru, ceea ce înseamnă că este „în principiu” admisibilă și că începe judecata pe fond, dezvăluie Ziare.com.
Surse specializate pe cazuistica CEDO au declarat, pentru Ziare.com, că rapiditatea cu care a trecut de acest prim filtru sesizarea lui Kovesi, depusă acum mai puțin de o lună, arată ca instituția europeană tratează foarte serios aceasta cauză.
Nicolae Popescu, avocatul Laurei Codruța Kovesi, a declarat pentru G4media: „Plângerea a trecut de filtru. Peste 90% din plângeri nu trec. Curtea a constatat că îndeplinește criteriile de admisibilitate și va merge într-o etapă superioară. Începe judecata pe fond”.
Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, a confirmat Parchetul General pe 8 ianuarie 2019.
Kovesi susține că nu a avut calitatea de „parte” în conflictul constituțional soluționat la CCR, că instanța constituțională a hotărât revocarea sa, dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.
Kovesi mai arată că decizia CCR nu a putut fi contestată și că, în consecință, nu i-au fost respectate garanțiile unui proces echitabil.
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror-șef al DNA, ca urmare a Deciziei nr. 358 din 30 mai 2018, pronunțată de Curtea Constituțională.
Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de <<intervenientă>>, pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.
Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018.
În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern <<un recurs efectiv>>, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul Justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac „, a precizat Laura Codruţa Kovesi, prin intermediul Biroului de presă al Parchetului General.
Pe 9 iulie 2018, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruța Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.
Niște magistrați deștepți au găsit o informație extraordinară. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat într-un caz din Bulgaria, pe o speță similară celei din România – „constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători”.
Concluzia CEDO e formidabilă: „Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art. 6 din Convenţie din acest punct de vedere”.
Așadar, sentințele definitive ale completurilor de 5 judecători sunt temeinice, credibile și perfect valabile!
Este incredibil că, având aceste informații, Curtea Constituțională a României (CCR) le-a ignorat complet, ca și cum nu ar fi existat!
Cazul „Țanova-Geceva contra Bulgariei”
În hotărârea pronunţată la 15 septembrie 2015, în cauza „Țanova-Geceva contra Bulgariei”, nr. 43800/12, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut următoarele:
„106. Reclamanta mai susține că nu erau îndeplinite cerințele de independență și imparțialitate prevăzute la art. 6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art. 6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată «independentă», în sensul art. 6, par. 1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire și durata mandatului membrilor săi, existența unei protecții împotriva presiunilor exterioare și dacă există sau nu o aparenţă de independență (Findlay contra Regatului Unit, 25 februarie 1997, par. 73; Oleksandr Volkov contra Ucrainei, nr. 21722/11, par. 103). Imparțialitatea este definită prin lipsa de prejudecăți sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art. 6, par. 1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum și printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea Wettstein contra Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42; Oleksandr Volkov contra Ucrainei, nr. 21722/11, par. 104)”.
„108: În ceea ce privește completul de cinci judecători, reclamanta denunță modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curții Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă și aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea subiectivă a vreunui membru al completului. În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, Curtea reamintește că potrivit jurisprudenței sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivelor pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanțe în mod special, dar trebuie totuși să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerințele de independență și imparțialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției și trebuie să fie luaţi în considerare mai mulți factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan contra Ucrainei, nr. 7577/02, par. 71, 3 mai 2007; Moiseiev contra Rusiei, nr. 62936/00, par. 176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părțile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art. 6 din Convenţie din acest punct de vedere”.
„Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art. 6 din Convenţie”.
Hotărârea CEDO poate fi parcursă în integralitate la adresa: http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/AFFAIRE-TSANOVA-GECHEVA-c.-BULGARIE.pdf.
Fosta şefă a DNA le-a explicat în această dimineaţă jurnaliştilor de ce a decis să acţioneze statul român la CEDO, după decizia destiturii sale din fruntea DNA ca urmare a undei decizii a Curţii Constituţionale devenite deja instrumentul politic al PSD-ALDE.
„Nu e vorba de bani, nu am cerut asta pentru obţinerea unor despăgubiri. E o chestie de principiu. Am solicitat CEDO să constate că mi-au fost încălcate, în această procedură de revocare, anumite drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv. Într-o procedură în care eu nu eram parte, nu am fost citată şi nu am avut dreptul să îmi fac apărarea, mi s-a aplicat o sancţiune a revocării de către CCR, cu toate că în legea CCR această atribuţie de revocare sau de sancţionare a procurorilor cu funcţii de conducere nu este prevăzută. E o chestiune de principiu. Mai mult, a fost o decizie definitivă, ea nu poate fi atacată. Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, în acest moment decizia poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere. Prin aceste atacuri se încearcă stoparea independenţei procurorilor şi înlăturarea celor care doresc să continue lupta anticorupţie.”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, potrivit Adevărul.
