Curtea Constituțională a României a decis miercuri că supraimpozitarea contractelor de muncă part-time, decisă de Guvern la presiunile PSD, este perfect legală. Această hotărâre, cuplată cu decizia de acum doi ani, în care aceeași CCR a stabilit că este neconstituțională suprataxarea pensiilor speciale, arată nivelul la care a ajuns statul de drept în România regimului Iohannis-PSD.
Judecătorii CCR au respins miercuri sesizarea de neconstituționalitate pe care USR și Forța Dreptei, alături de Avocatul Poporului, o făcuseră față de suprataxarea contractelor part-time. Cele două partide și instituția publică au atacat Ordonanța 16 emisă de Guvern în luna august a acestui an, și pe care Parlamentul a aprobat-o ulterior, privind introducerea de noi taxe pe muncă. Persoanele care vor să muncească mai mult, să-și ia colaborări sau o a doua slujbă, vor fi astfel “jumulite” în plus. Aceste taxe au fost impuse de PSD și criticate dur chiar de unii liberali, precum fostul premier Florin Cîțu.
Noul sistem descurajează masiv munca – sau cel puțin cea plătită cu acte în regulă. Conform prevederilor cerute de PSD, un angajator va plăti taxe echivalente cu salariul minim pe economie pentru colaboratori, indiferent dacă aceștia au contract pe 2, 4 sau 6 ore.
USR a încercat să se opună în Parlament, introducând amendamente la lege ca să elimine suprataxarea, dar coaliția PSD-PNL-UDMR a făcut front comun și a trecut actul în forma inițială.
După decizia CCR de miercuri, partidul condus de Cătălin Drulă a criticat dur judecătorii constituționali, arătând că aceștia „apără mai puțin Legea fundamentală în litera și spiritul ei și mai mult pe privilegiați”.
Deputatul Cristian Seidler (USR) a caracterizat astfel decizia CCR: „Supraimpozitarea pensiilor speciale a fost neconstituţională, însă supraimpozitarea contractelor pe salariul minim pe economie, cu norme parţiale, este constituţională. Nu Constituţia este strâmbă, ci judecătorii care judecă strâmb. Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă“.
USR nu renunță la luptă și a anunțat că va depune un proiect de lege pentru a fi modificat Codul Fiscal astfel încât supraimpozitarea contractelor part-time să fie eliminată.
Oana Țoiu, deputată USR, spune că în doar câteva luni învățământul a fost foarte puternic lovit de noua lege făcută de PSD și susținută de PNL: „Au demonizat în spaţiul public angajatorul privat, lepădându-se de orice principiu liberal cu semnătura premierului PNL pe absurditatea asta, dar datele arată altă realitate. În câteva luni, 47.000 de contracte part-time s-au închis în învăţământ, dublu faţă de comerţ, triplu faţă de transport şi depozitare. Aceasta în condiţiile în care oricum aveam printre cele mai mici ponderi de contracte part-time din UE. Suprataxarea impusă de PSD-PNL-UDMR nu îi afectează doar pe cei cu contracte part-time, ci şi pe antreprenorii cărora le cresc costurile şi pe foarte mulţi români. De exemplu, întreţinerea la bloc a crescut tuturor din cauza asta, pentru că s-au dublat sau triplat taxele pentru administratori şi angajaţii la curăţenie“.
În decembrie 2020, aceeași Curte Constituțională stabilise că impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei este ilegală.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În vara lui 2018, președintele Klaus Iohannis nu numai că n-a încercat s-o apere pe Laura Codruța Kovesi de atacul dezlănțuit al PSD, ci chiar i-a cerut să-și dea singură demisia din fruntea DNA! Aceasta este dezvăluirea pe care actuala șefă a Parchetului European a făcut-o într-un interviu acordat jurnalistului Dan Tăpălagă, de la G4Media.
Kovesi a explicat în dialogul cu Tăpălagă că a refuzat cererea lui Iohannis, deoarece șeful statului trebuia să-și asume și să-și explice decizia.
După ce Curtea Constituțională a călcat în picioare chiar Constituția României, dând câștig de cauza regimului Dragnea, Klaus Iohannis a fost somat să o demită pe Kovesi de la șefia DNA, așa cum ceruse Tudorel Toader, sinistrul ministru al Justiției. Atât cererea lui Tudorel Toader, cât și decizia Curții Constituționale încălcau nu numai legea fundamentală a României, ci și drepturile omului. Prin urmare, Kovesi a și avut câștig de cauză la CEDO, care a condamnat ulterior România pentru că i-a încălcat dreptul la apărare șefei DNA.
La acel moment au apărut controverse, existând păreri că Iohannis se putea opune în continuare deciziei CCR – care era evident abuzivă. Însă șeful statului a ales s-o demită pe Kovesi pe 9 iulie 2018.
Acum, fosta șefă a DNA spune că Iohannis i-a cerut mai întâi să demisioneze, pentru a-și salva el pielea: „Este un lucru pe care nu l-am făcut public. A fost o discuție între noi. N-am considerat că trebuie să fac public acest lucru. Mi-a cerut demisia. Am refuzat pentru că nu avem niciun motiv să demisionez. Rolul meu nu este să ajut președinții să treacă peste momente delicate când trebuie să explice propriile lor decizii. Nu mă consideram vinovată cu nimic. Așteptam să ….la finalul mandatului, dacă am fost revocată, cineva măcar să mulțumească pentru ce am făcut, nu să-mi ceară demisia“.
Kovesi spune însă că nu a fost dezamăgită de comportamentul duplicitar al lui Iohannis, care n-a susținut-o și, din contră, i-a cerut demisia: „N-am luat-o în niciun fel. Știam că este acea decizie a Curții Constituționale. Știam că trebuie să semneze decretul de revocare. Mă așteptam să mi se spună ok, mulțumim pentru ce ai făcut la DNA, bine, rău nu contează. Eu am mulțumit tuturor celor care au fost înaintea mea și colegilor pentru munca lor. Mi s-a cerut demisia. Am zis că nu, ce zic eu dimineața când mă uit în oglindă? Vreau să fiu cu conștiința împăcată, să fiu liniștită. Și asta a fost“.
Amintirea mandatului la DNA este încă puternică pentru Kovesi: „Au fost 5 ani foarte grei și cu colegi care și-au asumat foarte multe riscuri. Vă amintiți că o perioadă lungă de timp toți am fost hărțuiți, umiliți, atacați, făcuți în toate felurile, doar pentru că am îndrăznit să ne facem treaba. Eu nu zic că am fost perfecți, nu zic că am fost perfecți, nu zic că dosarele au fost perfecte. Poate au fost colegi care au făcut greșeli, poate că au fost dos dosare în care n-a fost sută la sută perfecțiunea, dar ne-am străduit, am încercat să arătăm că legea este egală pentru toată lumea. Am avut curaj, ne-am asumat ceea ce avem de făcut“.
Kovesi a înfipt un cui și în inima actualului regim Iohannis-PSD, avertizând că acum DNA-ul nu mai e singur, ci susținut de Parchetul European, iar cele două instituții vor vâna împreună corupții: „Singurii care i-au sprijinit a fost încă opinia publică, probabil că n-au obținut rezultatele la nivelul de așteptare al societății, dar eu văd că ei se străduiesc, eu văd că muncesc. Sunt aceeași oameni care au curaj și acum, nu sunt singuri. Sunt împreună cu Parchetul European și lucrăm împreună. Și avem dosare în care lucrăm împreună cot la cot și sunt convinsă că o să vină și rezultate. Deci, dacă ar fi să zic de ceva de DNA aș zice: nu vă lăsați și continuați și fiți curajoși. E greu, e dificil să-ți asumi responsabilități, dar ai o instituție în spatele tău, ești protejat de lege, că ești independent și acum ai și o instituție europeană care trebuie să stabilească niște standarde și care te ajută. Deci, doar cumva să-și regăsească curajul și să lucreze în continuare, pentru că sunt convinsă că o fac“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Curtea Constituţională a României (CCR) a respins miercuri, cu unanimitate, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai instituției.
USR a sesizat CCR cu privire la această lege pe motiv că „forma impusă de coaliţia PSD-PNL-UDMR slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR”.
În sesizare sunt invocate patru argumente de neconstituţionalitate, printre care:
încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană;
lipsa de claritate şi predictibilitate a unor prevederi.
USR consideră că actul normativ contravine Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune – Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE.
Directiva interzice ca, prin transpunerea sa în legislaţia internă, să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Conform USR, legea PSD-PNL-UDMR „exact asta face” – scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.
Potrivit USR, şi Consiliul Legislativ a formulat observaţii şi recomandări în ceea ce priveşte lipsa de claritate, precizie şi predictibilitate a legii, dar toate „au fost ignorate” de partidele aflate la putere.
Legea nu prevede concret, explicit, clar şi previzibil, la art. 1, alineatul 4, ce dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor, avertizează USR.
„În raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război. Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor”, argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.
De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din Constituţie referitoare la teoria „dreptului câştigat”, susţinând că este diminuată protecţia oferită avertizorilor de integritate sub nivelul actual conferit de Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
În sesizare este invocată și încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor a adoptat „numeroase” amendamente care „au denaturat semnificativ” consimţământul exprimat de Senat, precum:
eliminarea raportărilor anonime;
scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor;
impunerea unui termen minim între momentul raportării şi divulgarea publică.
Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
Toate argumentele USR au fost ignorate de Curtea Constituțională, chiar dacă ele sunt de bun-simț și vizează mai multe elemente de neconstituționalitate. Cea mai flagrantă încălcare a legii supreme este faptul că legea nu respectă cerința directivei Parlamentului European de a nu diminua nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Or, Constituția României prevede clar că legislația românească primează în fața celei naționale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Renate Weber refuză să atace la Curtea Constituțională legea avertizorului de integritate pe care coaliția PSD-PNL-UDMR a măcelărit-o în Parlament, acțiune care a stârnit reacția Comisiei Europene și a pus în pericol zeci de miliarde de euro pe care România ar urma să le primească de la UE în următorii ani. Avocatul Poporului pretinde că nu e problema sa și că „e o problemă exclusiv de oportunitate politică”, scrie G4Media.ro.
Zeci de ONG-uri s-au adresat Avocatului Poporului după ce coaliția de guvernare, într-o acțiune coordonată de Laura Vicol-Ciorbă (PSD), a distrus legea avertizorului de integritate, întorcând efectiv pe dos directiva europeană venită de la Bruxelles.
Ideea Comisiei Europene era de a-i proteja pe cei care, aflați în sistemul de stat, îndrăznesc să semnaleze abuzuri și acte de corupție. Implementarea directivei era obligatorie. Numai că majoritatea PSD-PNL-UDMR a introdus numeroase modificări și amendamente, astfel încât legea votată până la urmă a fost opusul celei cerute de Comisia Europeană: actuala coaliție s-a asigurat că eventualii avertizori de integritate vor putea fi eliminați și reduși la tăcere cât mai ușor.
Acum, Avocatul Poporului – altfel, foarte activ în pandemie să atace absolut toate măsurile sanitare decise de Guvern și Parlament, alimentând din plin haosul, teoriile conspirației și îngreunând lupta cu pandemia – refuză să se implice spunând că nu e treaba sa.
În motivarea refuzului trimis ONG-urilor, Renate Weber descoperă că „Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării”. Organizația APADOR-CH, semnatară a memoriului către Avocatul Poporului, scrie într-un comunicat: „După ce i-am cerut să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la faptul că noua lege a avertizorilor de integritate este neconstituțională, Avocatul Poporului ne-a răspuns că nu a făcut asta întrucât, «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, iar competenţa de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigenţele Legii fundamentale»”.
Cel mai scandalos dintre punctele răspunsului dat de Renate Weber e cel legat de reducerea, prin noua lege, a gradului de protecție pentru cei care demască abuzurile și corupția din sistemul public. Avocatul Poporului susține că alegerea modului în care vor fi protejați avertizorii e o chestiune de „oportunitate politică”! „Prin urmare, am aflat azi de la Avocatului Poporului, singura instituție «a poporului» abilitată să atace legi strâmbe la Curtea Constituțională (în afară de politicieni), că Parlamentul are dreptul să facă legi, fie ele și neclare, iar noi trebuie să le respectăm, chiar dacă nu le înțelegem. Atacarea legilor la CCR devine, astfel, inutilă. Iar AVP a avut nevoie de 7 zile ca să ne scrie asta”, comentează APADOR-CH.
Comisia Europeană s-a sesizat în privința modului cum coaliția PSD-PNL patronată de Iohannis a distrus legea și acum se discută posibilitatea de a lega starea statului de drept din România de acordarea fondurilor din PNRR și din exercițiul financiar 2021-2027 al UE. În total, ar fi vorba de aproape 80 de miliarde de euro.
Renate Weber, pusă în funcție în 2018 de regimul Dragnea la cererea lui Călin Popescu Tăriceanu, este suspectată că ar fi „pion” al Rusiei în România. Mai întâi în calitate de europarlamentar ALDE, apoi ca Avocat al Poporului, a făcut permanent jocurile PSD și ale lui Dragnea, susținând atacurile asupra Justiției. Apoi a obstrucționat din răsputeri încercările de a lupta cu pandemia, a anchetat doctorii pe care-i acuza de „tratamente inumane” și „torturarea” pacienților bolnavi de Covid și a dat interviuri în care spunea că, de fapt, măsurile preventive cum ar fi purtarea măștii în spațiile închise ascund instaurarea dictaturii mondiale! Absolut toate temele aduse în discuție de Renate Weber pe tema pandemiei repetau narativele lansate de propaganda rusă în Uniunea Europeană și America.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Curtea Constituțională a României (CCR) devine o instituție tot mai compromisă, de-a dreptul sinistră, iar noile numiri nu-i dau nicio șansă de a deveni credibilă. După Valer Dorneanu, Marian Enache este al doilea președinte consecutiv recrutat dintre „dinozaurii” iliescieni ai PSD, afirmat pe vremea FSN, fost deputat în trei mandate și consilier prezidențial al lui Ion Iliescu.
Sâmbătă
Episodul 1: Klaus Iohannis e convins că, în noua formulă, CCR își va „duce cu succes la bun sfârşit” munca „de mare răspundere”
Noii judecători al Curţii Constituţionale (CCR) – Mihaela Ciochină (numită de președintele Klaus Iohannis), Laura-Iuliana Scântei (numită de Senat) şi Bogdan Licu (numit de Camera Deputaților) – au depus jurământul, sâmbătă, la Palatul Cotroceni. Mandatul lor este de 9 ani. Cei trei îi înlocuiesc pe Daniel Morar, Mona Pivniceru și Valer Dorneanu, cărora le-a expirat mandatul.
În cadrul ceremoniei oficiale, preşedintele Klaus Iohannis a transmis: „Doresc noilor judecători constituţionali mult succes. Vă felicit şi vă doresc să faceţi aşa cum aţi jurat. Este o muncă de mare răspundere şi sunt convins că o veţi duce cu succes la bun sfârşit. La fel, doresc mult succes judecătorilor constituţionali care îşi continuă mandatul şi tuturor, împreună, vă doresc să vegheaţi la respectarea Constituţiei şi să fiţi un factor de echilibru în societatea din România”.
„Convingerea” lui Kaus Iohannis în „succesul” CCR fost exprimată după o perioadă în care instituția a luat câteva decizii îngrozitoare, care au demolat pur și simplu ideile de dreptate, meritocrație și justiție în România. În ultima vreme, CCR a lucrat „cu succes” doar în folosul infractorilor și al plagiatorilor.
Episodul 2: În fruntea CCR e instalat, în unanimitate, un „dinozaur” iliescian, vechi activist PSD
Marian Enache (68 de ani), membru al Curții Constituționale din 2016, este noul președinte al acestei instituții, pentru următorii trei ani. El a fost votat în unanimitate, pe locul rămas vacant după ce lui Valer Dorneanu i-a expirat cel de-al doilea mandat.
Votul a fost secret şi a avut loc după ce noii judecători ai CCR au depus jurământul în faţa preşedintelui României.
În acest moment, CCR are următoarea componență:
Marian Enache (din 2016), Cristian Deliorga (din 2019), Iuliana Scântei (din 2022) – numiți de Senatul României;
Attila Varga (din 2016), Gheorghe Stan (din 2019), Bogdan Licu (din 2022) – numiți de Camera Deputaților;
Livia Stanciu (din 2016), Simina Tănăsescu (din 2019), Mihaela Ciochină (din 2022) – numiți de președintele Klaus Iohannis.
Dorneanu, nu fi trist, / Urmașul e tot PSD-ist!
Marian Enache este un iliescian sadea. El a avut trei mandate de deputat în Parlamentul României: 1990-1992 (FSN), 1996-2000 (PDSR) și 2012-2016 (UNPR). Așadar, a făcut parte din prima garnitură a lui Ion Iliescu, cea aleasă în „duminica orbului” (20 mai 1990).
Enache a mai fost și consilier prezidențial al lui Ion Iliescu (1992-1993), dar și ambasador în Republica Moldova, trimis tot de Ion Iliescu (1993-1996).
A fost unul dintre cei care au votat în CCR revocarea abuzivă a Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, în 2018. De altfel, Enache a votat toate porcăriile dirijate de PSD-istul care a condus Curtea Constituțională până de curând, Valer Dorneanu.
Deși format ca PSD-ist pur-sânge, Marian Enache a devenit și un harnic traseist, trecând pe la: FSN (1990-1992), PDSR (1993-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016).
Așadar, Enache i-a avut ca „patroni politici”, succesiv, pe Ion Iliescu (FSN, PDSR), Teodor Meleșcanu (ApR), Dan Voiculescu (PC) și Gabriel Oprea (UNPR)!
Marian Enache sub steagul UNPR
Marian Enache are un venit lunar (inclusiv pensii speciale) de circa 72.000 de lei, adică 7.500 de euro.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Decizia scandaloasă a Curții Constituționale, care a salvat pensiile speciale ale foștilor parlamentari, după ce anul trecut USR și PNL le eliminaseră prin lege, continuă să stârnească valuri de indignare și ecouri în societatea civilă. Magistratul Cristi Danileț – el însuși scos din postul de judecător în mod abuziv de Consiliul Superior al Magistraturii – a explicat, pe contul său de Facebook, că decizia CCR este una total abuzivă și fără niciun temei legal.
Cristi Danileț arată că nu există nicăieri scris, nici în Constituție și nici în jurisprudența CCR, că trebuie neapărat ca parlamentarii să aibă pensii speciale. Această decizie este strict la latitudinea Parlamentului. Dacă parlamentarii decid, la un moment dat, ca pensiile speciale să fie desființate, nimeni nu are dreptul să se opună.
Cu toate acestea, CCR-ul condus (încă) de Valer Dorneanu a anulat legea votată în primăvara trecută de fosta coaliție de guvernare, PNL-USR, dând astfel curs presiunilor făcute de peste 100 de foști parlamentari, dintre care nu lipsesc „corifeii” Adrian Năstase, Gabriel Oprea, Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Eugen Nicolicea, Dumitru Buzatu, Gheorghe Funar, Victor Babiuc.
Deocamdată, motivarea acestei decizii aberante nu a fost publicată de CCR. Însă surse din interior au dezvăluit că judecătorii vor invoca faptul că legea a fost adoptată prea repede!
Punctul de vedere al magistratului Cristi Danileț despre declararea de către CCR ca neconstituțională a legii privind desființarea pensiilor speciale pentru parlamentari
„Nici în Constituția României, nici în jurisprudența CCR nu se spune că trebuie să existe pensii speciale pentru parlamentari. Prin urmare, Parlamentul decide dacă să le acorde sau să renunțe la ele.
În urmă cu câțiva ani Parlamentul a aprobat legea de acordare a pensiilor speciale pentru deputați și senatori. Anul trecut s-a adoptat o lege de renunțare la acestea. Azi, CCR a verificat această din urmă lege. Până apare motivarea spun că CCR nu poate „să dea înapoi” pensiile parlamentarilor decât într-un singur caz: pe motive de încălcare a procedurii atunci când s-a adoptat legea de abrogare a pensiilor speciale (se numește „neconstituționalitate extrinsecă”).
Dar este de reținut că în Constituția României nu sunt prevăzute termene de adoptare a unui proiect de lege (cu excepția adoptării tacite în prima cameră). Aceste termene sunt prevăzute doar în Regulamentele Camerelor. Or, potrivit jurisprudenței constante a CCR, modul de aplicare a Regulamentelor nu este o problemă care să poată fi verificată de CCR – a se vedea în acest sens deciziile CCR: nr. 44/1993, nr. 68/1993, nr. 12/1994, nr. 22/1995, nr. 98/1995, nr. 248/1995, nr. 710/2009, nr. 358/2009, nr. 786/2009, nr. 400/2009, nr. 1466/2009, nr. 893/2009, nr. 209/2012, nr. 188/2012, nr. 738/2012, nr. 690/2012, nr. 223/2016, nr. 349/2016, nr. 467/2016 și, cea mai recentă, nr. 252/2018 paragrafele 96-98. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/200551
Așa că, dacă decizia de azi va fi motivată de CCR în sensul că legea privind abrogarea pensiilor speciale a fost adoptată prea repede sau prea lent, eu afirm că acest lucru nu este conform cu atribuțiile CCR prevăzute de actul fundamental al țării.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Decizie-șoc a Curții Constituționale a României (CCR), cu 6-3 la vot: eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor s-a făcut printr-o lege care încalcă Constituția! Astfel, e posibil să fie reluată plata acestor venituri cu adevărat nesimțite.
Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţională, joi, legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR.
Sursele citate au arătat că decizia a fost luată cu 6 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă”.
Legea nr. 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, prin care au fost eliminate pensiile speciale, a ajuns la judecata Curții Constituționale după ce peste 70 de foşti senatori și deputați au acţionat în instanţă Parlamentul României, invocând excepția de neconstituționalitate a respectivei legi.
Printre foștii parlamentari care au cerut în instanță repunerea în plată a pensiilor lor speciale (mulți, foști miniștri) se numără: Adrian Năstase, Petre Roman, Gabriel Oprea, Petre Daea, Teodor Meleșcanu, Dan Matei Agathon, Vasile Blaga, Nicolae Bacalbașa, Anton Anton, Anghel Stanciu, Victor Paul Dobre, Puiu Hașotti, Ioan Oltean, Ion Ariton.
Excepţiile de neconstituţionalitate au venit de la mai multe instanţe din ţară: Tribunalele din Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş, plus Curtea de Apel Timişoara.
Legea 7 a gost adoptată de plenul Parlamentului pe 17 februarie 2021, cu 357 de voturi „pentru”, iar 30 de parlamentari au ales să nu voteze.
Așadar, abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a durat un an și două luni. Acum, Parlamentul are două variante: fie adoptă o nouă lege prin care elimină elementele declarate neconstituționale (caz în care plata pensiilor speciale nu va fi reluată), fie reîncepe să plătească aceste privilegii nerușinate.
Odată demolată și această lege, nu mai rămâne nimic din promisiunea electorală de căpătâi a PNL din campaniile electorale din 2019-2020 (cel mai vocal – Rareș Bogdan): eliminarea pensiilor speciale. Dimpotrivă, există tentative de extindere a categoriilor de bugetari care să beneficieze de acest privilegiu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Achitarea lui Valeriu Zgonea (PSD), fost președinte al Camerei Deputaților, de către Curtea de Apel București, după ce Tribunalul București îl condamnase la 3 ani de închisoare cu executare, nu atestă nevinovăția acestuia, ci arată starea deplorabilă a justiției din România. Faptele penale sunt clare, dar Parlamentul României (prin masacrarea legilor justiției în „era Dragnea”), Curtea Constituțională (prin câteva decizii scandaloase, în nesfârșita „eră Dorneanu”) și Curtea de Apel București (prin schimbarea deciziei Tribunalului București) au contribuit la această sentință mincinoasă.
Jurnalistul Ionel Stoica, angajat acum ca director de comunicare la Primăria Sectorului 1, a făcut câteva precizări esențiale în legătură cu acest dosar, pe care-l cunoaște în detaliu. Într-o postare pe Facebook, el a ridiculizat triumfalismul președintelui PSD, Marcel Ciolacu, care apare și el ca personaj (marginal, e drept) în „dosarul Zgonea”.
Ionel Stoica ne mai oferă și o mostră clară de trafic de influență, cu mituirea lui Zgonea la pachet, dar aceste înregistrări zdrobitoare au fost eliminate din dosar, ca urmare a unei decizii a CCR.
Ionela Dobrică e fericită: a parvenit! În poză își fac loc și alți doi parlamentari de Buzău: Marcel Ciolacu și Lucian Romașcanu
Demonstrația lui Ionel Stoica
„Am văzut un titlu în presă care m-a făcut să râd. Marcel Ciolacu, după achitarea lui Zgonea: «Justiția a făcut dreptate. Astăzi a ieșit din nou soarele, Vali». Știu bine dosarul lui Valeriu Zgonea, am scris mai multe articole despre de el, am fost și la multe termene la Tribunalul București, am citit sentința de condamnare pentru trafic de influență dată de prima instanță (3 ani.exe) și chiar decizia definitivă de achitare care a fost dată vineri de Curtea de Apel București. Mi-am făcut bine temele. Haideți să vă spun eu de ce a fost achitat Valeriu Zgonea!
Dumitru Dobrică
Pentru început, puțină istorie. Fostul președinte al Camerei Deputaților a fost acuzat de procurorii DNA că în perioada iulie 2012 – aprilie 2013, când ocupa această funcție, ar fi acceptat promisiunea făcută de fostul consilier de la Consiliului Județean Buzău, Dumitru Dobrică, privind primirea de foloase necuvenite, în schimbul numirii fiicei acestuia într-o funcție publică.
În acel moment, Dumitru Dobrică era un important lider în PSD Buzau și beneficiar al unor contracte cu instituții publice. Conform DNA, Valeriu Zgonea ar fi primit de la consilierul județean contravaloarea unor servicii de turism (cazare hotel la Viena și bilete la concertele Bon Jovi și André Rieu) si cheltuieli legate de construirea unei case de vacanță în localitatea Comandău (Covasna), foloase necuvenite în cuantum total de 62.143 de lei.
În schimb, fiica consilierului, Ionela Dobrică, a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu.
Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea, ea ar fi fost numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, respectiv președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României.
În 2016, Ionela Dobrică a fost aleasă deputat PSD de Buzău, la 26 de ani. Unul dintre cei mai tineri parlamentari din istoria României.
Important: Valeriu Zgonea a fost trimis în judecată în ianarie 2018, iar Dumitru Dobrică a recunoscut inițial acuzațiile la DNA și a făcut un acord cu procurorii anticorupție pentru 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru cumpărare de influență. Dosarul abundă de interceptări, realizate de SRI în baza unor mandate pe siguranță națională, discuții în care Zgonea îi povestea lui Dobrică toate demersurile pe lângă politicieni.
Valeriu Zgonea: Stai, mă, că mă cert cu Dragnea, că Dragnea vroia să pună el subsecretar…
Dumitru Dobrică: Îi nebun la cap?
Valeriu Zgonea: Pe cuvântu’ meu! Deci… căldură! Acuma l-am convins!
Dumitru Dobrică: Da?
Valeriu Zgonea: Da! Că i-o face pe Oana subsecretar de stat la Ministeru’ Telecomunicațiilor, c-o face nu știu unde… «Nu, mă, io aicea vreau!»…
Dumitru Dobrică: Și s-a lămurit? Ce-a zis? Sau…
Valeriu Zgonea: Da, mă, s-a lămurit, nu-i problemă! Oricum, faptu’ c-am smuls trei variante – îi mai bine, știi? L-adusese pa băiatu’ lui de la Teleroman! Auzi, tu, mă, mânca-ți-aș!
Dumitru Dobrică: Da, și mi-a zis, că-i zisese Nicu… Oana m-a sunat adineaori, îi zisese Nicu că dacă nu s-o putea, un director, nu-ș ce! «Nu, domnule, nu vreau niciun director!», i-a spus…
Valeriu Zgonea: Nu, mă, cu…
Dumitru Dobrică: C-am trimis-o cu… N-am trimis-o singură ca s-o fraierească, am trimis-o cu Andrei! Cu Andrei, că Andrei îi prieten cu Nicu!
Valeriu Zgonea: Așa, așa! Da!
Dar să revin, de ce a fost achitat Valeriu Zgonea!
În primul rând, în baza unor decizii CCR au fost anulate toate aceste interceptări și au golit dosarul de o parte importantă din probe. Trebuie spus că în baza mai multor decizii CCR, care au tot curs în perioada 2016- 2020 (a fost dezincrimat parțial abuzul în serviciu, probele – interceptări, filaje, monitorizări GPS, expertize etc. – strânse cu ajutorul serviciilor secrete – SRI, DIPI, DGIA – au fost anulate etc.), au fost achitați, deopotrivă, mai mulți interlopi și o galerie întreagă de gulere albe. Doamne-ajută la toată lumea!
Facsimil din motivarea Curții de Apel București
În timpul procesului, Dumitru Dobrică a revenit asupra declarațiilor date la DNA și a spus că a fost supus unor presiuni din partea procurorilor anticorupție. Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost respins, în iunie 2018, de Curtea de Apel Ploiești, iar în noiembrie 2020 a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru cumpărare de influență. Dosarul lui este pe rolul Tribunalului Buzău. În decizia de achitare a lui Zgonea, Curtea de Apel București a reținut ca verosimile declarațiile date de Dobrică în timpul procesului, nu cele de la DNA.
Facsimil din motivarea Curții de Apel București
Decizia de achitare a Curții de Apel București a fost dispusă în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală – «fapta nu există».”
Din rechizitoriului procurorilor DNA Ploiești
”În perioada iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcția de președinte al Camerei Deputaților și totodată vicepreședinte al unei formațiuni politice, inculpatul Zgonea Valeriu-Ștefan a acceptat promisiunea făcută de inculpatul Dobrică Dumitru, consilier județean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari publici și a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcție publică o rudă a lui Dobrică Dumitru.
Ulterior, inculpatul Zgonea Valeriu-Ștefan a primit de la inculpatul Dobrică Dumitru foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 de lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism și cheltuieli legate de construirea unei case de vacanță în județul Covasna.
La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu-Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu.
Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu-Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a făcut marți seară, la Antena 3, afirmații de o gravitate fără precedent, care înscriu România foarte clar pe o traiectorie de antagonism cu Uniunea Europeană, după modelul Ungariei și al Poloniei. Liderul celui mai corupt partid din România, adus la guvernare de președintele Klaus Iohannis în urma manevrelor din septembrie-noiembrie 2021, a declarat fără echivoc că susține încălcarea angajamentelor luate de țara noastră în momentul aderării la UE. E vorba de supremația legislației europene în fața celei interne, pe care acum CCR, controlată de PSD, o contestă, deși e înscrisă în Constituția României!
Vremea baletului verbal și a măștilor pare să fi trecut pentru PSD, care acum dă impresia că se simte suficient de puternic pentru a înfrunta direct Uniunea Europeană, în condițiile în care oricum foarte mulți dintre baronii locali și activiștii de partid se simt teribil de incomodați de regulile pe care trebuie să le respecte.
Sfidare frontală și fără precedent chiar a tratatului de aderare a României la UE, prin care țara noastră se obligă să respecte cu prioritate legislația uniunii
Marcel Ciolacu – viitor premier al României începând din mai 2023, conform înțelegerii făcute astă-toamnă cu Klaus Iohannis și PNL – a spus clar că, pentru el, prioritate au deciziile Curții Constituționale, și nu cele ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
„Înțeleg că există o decizie a CCR în ceea ce privește o Constituție a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. (…) E o poziţionare, până la urmă a CCR în ceea ce priveşte Constituţia, fiindcă asta analizăm, nu?”, a afirmat răspicat Ciolacu.
Aceasta este o sfidare directă și fără precedent a tratatului de aderare, prin care România se angajează să respecte în primul rând deciziile CJUE. CCR a dat mai multe comunicate în care îi somează pe magistrații din țară să respecte legislația și rezoluțiile Curții Constituționale, nu pe cele ale CJUE, iar acum Ciolacu, liderul principalului partid de guvernământ, vine în sprijinul forului condus de fostul deputat PSD-ist Valer Dorneanu.
Substratul e mult mai adânc și face parte din ampla operațiune de capturare totală a justiției române pe care actuala coaliție de guvernare, susținută de președintele Iohannis și oligarhi precum Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță, o derulează de o bună perioadă de timp. Eliminarea magistraților incomozi, plasarea tuturor instituțiilor (Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție, Inspecția Judiciară) sub controlul politic sunt evidente și în plină desfășurare. Aceasta e, de fapt, singura acțiune coerentă și energică pe care o derulează actuala majoritate parlamentară (PSD-PNL-UDMR au aproape 70% în Legislativ), care a pus-o pe Laura Vicol, avocata Mafiei, șefă la Comisia Juridică din Camera Deputaților.
„Ambele mecanisme – şi MCV, şi celălalt mecanism – sunt nedrepte cu România şi de mult trebuiau depăşite”
Ciolacu nu s-a oprit aici, acuzând Uniunea Europeană că face „abuz” cu menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). România nu îndeplinea condițiile de aderare în 2007 tocmai din cauza subordonării politice a Justiției, dar Uniunea Europeană a fost de acord să facă o excepție și să accepte țara noastră, cu condiția instituirii MCV, prin care urmau să se monitorizeze progresele. Numai că actuala clasă politică n-a dorit să lase din mână Justiția, menținând-o într-un control politic care a avut drept consecință logică păstrarea MCV.
În loc să lase Justiția independentă, PSD a pornit de câțiva ani un atac furibund la adresa UE, pe care o acuză acum că după atâta timp n-a eliminat încă MCV. Ciolacu a reluat atacurile marți seara, la televiziunea de casă Antena 3, a oligarhului Dan Voiculescu: „Ambele mecanisme – şi MCV, şi celălalt mecanism -, din punctul meu de vedere, sunt nedrepte cu România şi de mult trebuiau depăşite. Cred că e o temă falsă şi nu îşi are fundamentul în acest moment fiindcă nu a existat niciun abuz, nici din partea instanţelor, nici a CCR”.
În timp ce liderii politici refuză să reformeze Justiția și acuză Uniunea Europeană că discriminează România, Ramona Chiriac, conducătoarea Reprezentanței Comisiei Europene în țara noastră, a explicat clar într-un interviu pentru News.ro că tocmai acțiunile politicienilor români stau în calea aderării la Spațiul Schengen și a ridicării MCV.
”România este singurul stat membru aflat sub lupa a două Mecanisme care vizează statul de drept: Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept. Ambele prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european, iar decizia recentă a CJUE trebuie aplicată imediat de toate instanţele naţionale”, a spus Ramona Chiriac.
Aceasta a precizat că e imposibilă aderarea la Schengen câtă vreme nu se respectă deciziile CJUE: „Aşa cum spuneam, supremaţia dreptului european e un principiu fundamental”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Încercarea coaliției PSD-PNL și a președintelui Klaus Iohannis de a băga partidul-fantomă PPU-SL (Partidul Puterii Umaniste- Social Liberal) pe lista celor subvenționate de la bugetul de stat pare să fi eșuat… sau nu! Ca urmare a sesizării USR, Curtea Constituțională a decis marți că mini-formațiunea lui Dan Voiculescu nu întrunește condițiile legale decât dacă Parlamentul schimbă legea.
PSD, PNL și, spun surse politice, președintele Iohannis au căzut de acord să conecteze la banii publici și partidul-televiziune al lui Dan Voiculescu, ideologul noului USL. Doar că era ilegal, deoarece PPU-SL n-a făcut pragul electoral de 5%, ca să intre în Parlament, strecurând acolo câțiva oameni ascunși pe listele PSD.
Amendamentul la Legea Bugetului fusese depus oficial de cei 4 deputați PPU-SL, iar PSD și PNL l-au votat.
Fidelă ostilității sale declarate față de USR, Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate făcută de acest partid, formulând însă răspunsul în așa fel încât să declare ilegal și amendamentul!
Însă Valer Dorneanu și ceilalți judecători consituționali PSD-iști au dat, în răspunsul lor, și soluția: PPU-SL va benefica de banii de la buget după ce Parlamentul modifică Legea 334/2006. Așa că acum e de așteptat ca social-democrații și liberalii să acționeze în Parlament pentru a modifica legea respectivă.
Deputatul Mihai Badea, de la USR, a scris însă pe Facebook că rezoluția CCR mai conține o capcană și că PPU-SL va primi banii deoarece formularea este ambiguă. Textul Legii Bugetului a fost declarat constituțional de CCR, iar în el e inclus amendamentul declarat neconstituțional. Este un non-sens, dar judecătorii au procedat astfel „să nu se încrunte ficusul de la Cotroceni”, spune Badea.
Fiind declarat constituțional și publicat în Monitorul Oficial, bugetul pe 2022 produce efecte și, deci, PPU-SL va intra la plată de la resursele statului, spune deputatul USR.
De ce spune deputatul Mihai Badea că Dan Voiculescu va primi totuși banii de la stat, deși CCR a declarat pe ocolite ilegal acest lucru
„Nici măcar în privința finanțării ilegale a partidului infractorului Dan Voiculescu, unde au căzut de acord că avem dreptate, n-au avut curajul să spună lucrurilor pe nume. În loc să admită pe față argumentele contra articolului 54, CCR a pronunțat o soluție de respingere, cu mențiunea că acesta este neconstituțional dacă Parlamentul nu modifică legea finanțării partidelor înainte să-l pună în aplicare.
Mai exact au zis că „dispozițiile art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituționale în raport cu critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale”, ceea ce este practic același lucru, spus de-a-ndoaselea.
Numai că Parlamentul nu poate amâna decât prin lege aplicarea unui articol publicat în Monitorul Oficial și pe care CCR nu l-a declarat neconstituțional. Normal era ca CCR să admită obiecția și proiectul să revină în Parlament pentru o reexaminare, ori în sensul prorogării intrării în vigoare a articolului 54 cu un anumit număr de luni (timp în care Parlamentul să modifice în mod corespunzător legea finanțării partidelor), ori în sensul eliminării articolului 54 (varianta ideală).
Așa însă, doar ca să nu se încrunte ficusul de la Cotroceni, CCR emite o decizie confuză, contrară rolului său constituțional. Vreau și eu să văd cum va putea Autoritatea Electorală Permanentă să refuze efectuarea de plăți către PPU-SL, câtă vreme va exista un text de lege în vigoare care o obligă să facă exact asta.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
