ziaristii.com

Etichetă: bugetari

  • Guvernul îngheață salariile bugetarilor, sindicatele amenință. La stat, veniturile sunt deja cu 45% mai mari decât în privat

    Furie, proteste și amenințări dinspre sindicate la adresa Guvernului, la nicio săptămână după instalarea sa: cabinetul Cîțu a adoptat miercuri, prin Ordonanță de Urgență, câteva măsuri fiscale de criză, printre care înghețarea salariilor pentru bugetari în 2021.

    Reacțiile au fost foarte dure, numeroase categorii de bugetari anunțând proteste și chiar obstrucții.

    În ultimii ani, numărul angajaților și salariile din sectorul bugetar au crescut galopant. În 2021, acestea vor fi deja, în medie, cu 45% mai mari decât cele din mediul privat. Și în 2020, în plină criză economică și recesiune din cauza pandemiei, salariile bugetarilor din România au continuat să crească în ritm alert.

    Economii de 17,6 miliarde de lei la buget, dar toți bugetarii au sărit în sus

    În 2020, scăderea PIB-ului în România a fost de circa 4,2%, iar deficitul bugetar – de 9%.

    Guvernul Cîțu a anunțat că, prin înghețarea salariilor bugetare din 2021, va face o economie de 17,6 miliarde de lei. Este vizat personalul din administrația locală și centrală, inclusiv demnitarii. Salariile din 2021 vor fi menținute la nivelul celui din decembrie 2020.

    În mediul privat, cel care alimentează, din plusvaloarea creată, și bugetul public din care se plătesc bugetarii, această frânare a creșterii salariilor a fost aplicată încă de astă-primăvară, după apariția crizei Covid. Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, salariul mediu brut la stat a fost, în 2020, de 6.836 de lei, în timp ce la privat a fost de 4.715 lei. Așadar, angajații la stat au avut, în medie, venituri lunare cu 45% mai mari decât ale celor din privat.

    Diferența provine de la sursa banilor. La privat, companiile depind 100% de profitabilitate și performanță, iar orice criză le afectează direct. La stat, banii provin de la buget și nu sunt legați de performanță, profitabilitate sau competență. Veniturile la stat cresc odată cu vechimea în muncă, potrivit Legii Salarizării Unitare.

    Sindicaliștii din Poliție și grefierii din tribunale au anunțat deja, joi, că vor ieși în stradă pentru a protesta împotriva înghețării salariilor. Sindicaliștii din Poliție vor protesta în fața Ministerului de Interne și a prefecturilor începând cu ora 10.

    Și primarii din România, în frunte cu Emil Boc, au atacat Guvernul, furioși că s-a amânat cu un an intrarea în vigoare a legii care le dă pensii speciale.

    Sindicatele din învățământ și sănătate anunță, de asemenea, proteste la începutul anului viitor.

    În România, numărul bugetarilor din administrație, învățământ și sănătate este de 1,23 milioane la o populație oficială de circa 19,4 milioane de locuitori (în realitate, experții spun că în țară s-ar mai afla cel mult 16 milioane). În 1989, la o populație de peste 23 de milioane de locuitori și fără posibilitățile de digitalizare, informatizare și automatizare existente azi, România avea doar 600.000 de persoane angajate în administrație, sănătătate și învățământ.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Nu vor fi tăieri de pensii și salarii, economia se va stabiliza până în iulie. PSD își înspăimântase electoratul cu „știrea” că România a rămas fără bani

    Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Nu vor fi tăieri de pensii și salarii, economia se va stabiliza până în iulie. PSD își înspăimântase electoratul cu „știrea” că România a rămas fără bani

    România nu va intra în incapacitate de plată a salariilor și pensiilor, a garantat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, într-o intervenție televizată la postul Digi24. Oficialul guvernamental a pus astfel capăt campaniei pornite de PSD în ultima săptămână, cu “informații pe surse” conform cărora România nu mai are bani pentru plata bugetarilor și a pensiilor.

    Ministrul economiei a mai făcut câteva afirmații interesante și, în egală măsură, surprinzătoare, având în vedere blocajul economic generat de pandemia Covid-19. Conform lui Cîțu, economia României se va reuși să se stabilizeze în următoarele două luni (până în iulie), iar veniturile la buget din aprilie au fost cu un miliard de lei mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

    Bazându-se pe dezastrul lăsat în urmă, PSD și-a înspăimântat electoratul cu “știrea” că urmează tăieri de salarii și pensii. Cîțu dezminte oficial

    În ultima săptămână, PSD a dus o campanie puternică – tonul fiind dat de liderii partidului – de înspăimântare a electoratului, conform căreia România nu mai are bani, iar guvernul liberal va trece la tăieri de salarii și pensii și la concedieri masive.

    PSD se baza tocmai pe “bombele” cu ceas pe care le-a lăsat în urmă când a fost la guvernare: dezechilibre majore, decontări și plăți către firme restante și de trei ani, creșteri uriașe ale salariilor la bugetari, fără legătură cu creșterea productivității. Nu în ultimul rând, un aparat birocratic umflat, în perioada 2017-2019, cu zeci de mii de pile, cunoștințe, relații, rude și membri de partid.

    Potrivit publicației “Ziarul Financiar”, Guvernul României cheltuie azi 42% din toate veniturile sale pentru a plăti salariile celor 1,25 milioane de bugetari. În 1990, când România avea 23 de milioane de locuitori (cu aproape 5 mai mulți decât acum), iar informatizarea era posibilă doar în filmele SF, statul avea doar 800.000 de bugetari.

    În primele 10 instituții de stat, salariul mediu este de circa 7.300 de lei. “Reforma” PSD: șoferi la primării cu 4.000 salariu, polițiști locali cu salariu dublu față de al polițiștii adevărați

    Salariul mediu în primele 10 instituții de stat – între care Parlamentul și ministerele – este de 7.300 de lei (circa 1.500 de euro), scrie zf.ro.

    Funcționarii publici au ajuns să câștige cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie, în condițiile în care performanțele aparatului birocratic sunt foarte slabe.

    În administrația locală s-a ajuns ca șoferii să câștige 3.500-4.000 de lei, iar polițiștii locali (foștii gardieni publici) să încaseze de două ori mai mulți bani decât polițiștii adevărați.
    PSD, care a generat această situație aberantă, mizează acum pe faptul că liberalii vor trece, de voie, de nevoie, la reformarea aparatului birocratic, și se grăbește să anunțe “pe surse” că guvernul și Iohannis vor declanșa urgia.

    „Nici nu se pune problema de tăieri de salarii sau astfel de decizii“

    Florin Cîțu a dat însă asigurări, la Digi 24, că „lucrurile în sectorul bugetar nu vor merge în direcţia recesiunii. Eu vă spun de acum că nu va fi vorba de austeritate în sectorul bugetar, aşa cum a fost ea definită în 2010. Nici nu se pune problema de tăieri de salarii sau astfel de decizii. Vă spun din capul locului că nu se va ajunge la aşa ceva, aceste discuții trebuie scoase din spațiul public“.

    Ministrul a afirmat chiar că „anul acesta au crescut salariile în sectorul bugetar, le-am plătit în fiecare lună la timp. Mai mult, în condiţii chiar de criză economică, nu ne-am plâns, am reuşit să le plătim la timp, am plătit unele mai devreme. Deci, în ceea ce priveşte salariile şi pensiile nu se va discuta despre aşa ceva, asta trebuie să iasă din spaţiul public”.

    „Am returnat în economie, prin rambursări de TVA, 6 miliarde de lei în două luni. Am decontat concedii medicale, în medie, de 400 de milioane de lei în martie şi aprilie“

    Ministrul spune că s-a reușit deblocarea unor situații dificile lăsate de PSD. Guvernul Dăncilă “uitase” să le deconteze companiilor concediile medicale plătite de acestea angajaților.

    Se strânseseră sute de milioane de lei restante, bani “rostogoliți” de PSD și care nu apăreau în deficitul raportat: „Am returnat în economie, prin rambursări de TVA, 6 miliarde de lei în două luni. Am decontat concedii medicale, în medie, de 400 de milioane de lei în martie şi aprilie. Până am venit noi la guvernare erau şi de 50 de milioane de lei. Am dat banii companiilor înapoi banii lor de drept, iar companiile au răspuns, au plătit la rândul lor alte facturi şi acei bani s-au întors către buget”.

    Cîțu susține că vor începe să curgă și împrumuturile băncilor către intreprinderile mici

    O altă “veste” ventilată foarte puternic de PSD în special pe posturile TV prietene, pe site-urile controlate și pe Facebook – inclusiv prin reclamă plătită – a fost aceea că micile companii au fost înșelate, guvernul abandonându-le.

    Cîțu spune că nu este așa, iar 1.000 de dosare au fost deja analizate de o bancă înscrisă în program, urmând să înceapă acordarea creditelor: „Avem acum IMM Invest, urmează şi fratele mai mare al lui IMM Invest, prin Eximbank, pentru companii mari. Și vor urma şi alte produse. Să comparăm cu celelalte proiecte implementate în România în ultimii 3 ani, când 2-3 ani la rând stăteau companiile respective şi nu primeau banii de la stat! Aici vorbim de câteva zile“.

    Datorii de miliarde către firme, strânse în ultimii trei ani, dar “ascunse” și care nu se regăseau în deficitul bugetar raportat oficial

    Cîțu a povestit că a găsit datorii către firme, neachitate de PSD, vechi și de trei ani, în valoare de miliarde de lei: “Să luăm Start-up Nation, un program implementat de socialişti în ultimii ani. Când am venit la guvernare, în noiembrie anul trecut, erau în buget 50 milioane de lei pentru Start-up Nation, iar facturile pentru 2017, 2018 şi 2019 erau de aproape 1.500.000.000 de lei (peste 300.000.000 euro – n. red.)!“.

    “Ascunse” astfel, datoriile neonorate către firme nu erau prinse în deficitul bugetar și nimeni nu vorbea de ele. “A trebuit să punem bani în buget, la rectificarea bugetară, a crescut deficitul bugetar, dar trebuia să plătim acele facturi. Oamenii luaseră împrumuturi de la bănci ca să-şi finanţeze afacerea pe promisiunea că vor fi plătiţi de la stat. Noi nu facem aşa. A durat câteva zile şi companiile veţi vedea că îşi primesc banii. Eu spun că IMM Invest este un program de succes şi, dacă merge la fel de bine pe cât ne aşteptam că merge, suntem pregătiţi să creştem plafonul mai sus de 15 miliarde de lei, ca tot mai multe companii din România să aibă acces la acest produs”, a declarat ministrul Finanțelor.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Radu Moraru: „Ne vor lua cu izoleta și ne vor vaccina obligatoriu! Și veți vedea, la Nașul TV, niște legume. O să ne pună-n geam ca să râdeți de noi”

  • Șomajul tehnic pentru bugetari. Formula lui Orban: 15 zile pe lună, 75% din salariul brut

    Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri, la B1 TV, că Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care angajații anumitor instituții de stat vor fi trimiși în șomaj tehnic, câte 15 zile pe lună.

    Sunt vizați angajații instituțiilor care nu sunt implicate direct în combaterea epidemiei de coronavirus și a efectelor sale.

    După 15 zile de șomaj tehnic, angajații vor reveni la muncă pentru a-i înlocui pe ceilalți, care au asigurat funcționarea repectivelor instituții.

    „Ne-am gândit la un mecanism relativ simplu, în care împărțim angajații în două: unii vor merge la muncă 15 zile și vor asigura funcționarea, iar restul intră într-o formă de șomaj tehnic. După 15 zile, vin ceilalți, care au stat în șomaj tehnic”, a explicat Ludovic Orban.

    El a spus că cei trimiși în șomaj tehnic, pentru două săptămâni pe lună, vor primi 75% din salariul brut de încadrare.

    Premierul susține că astfel se va limita și posibilitatea de răspândire a virusului.

    Vor fi și excepții de la această regulă. Orban a menționat angajații Ministerului Apărării Naționale (MApN).

    „Facem o analiză pe fiecare domeniu de activitate, măsura e deja gândită și urmează să fie implementată, restul sunt chestiuni de detalii. Va fi valabilă nu doar pentru adminsitrația centrală, ci și cea locală, pentru toate entitățile publice”, a mai spus șeful Guvernului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Klaus Iohannis dă semnalul tăierilor bugetare: „Va fi nevoie de reevaluarea TUTUROR cheltuielilor care se fac din banul public”

    * VIDEO. Primar PSD arestat când lua „șpagă de pandemie”: cu mască pe figură și mănuși de protecție! S-a ferit de covid, dar l-a lovit flagrantul

  • Taxa pe lacomie poate duce la intarzierea pensiilor si salariilor bugetarilor

    Ministerul de Finanțe a înregistrat un nou eșec în încercarea de a împrumuta bani de la bănci. O ofertă ce avea scopul de a atrage 400 de milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat scadente în 2031 s-a lovit de indiferența băncilor. Acestea nu au fost interesate decât de achiziția unor titluri în valoare de 123 de milioane.

    Pentru că nu și-a atins ținta, ministerul a retras întreaga ofertă. De la începutul anului au avut loc 13 licitații dintre care doar una a fost interesantă pentru bănci.

    Această ieșire a băncilor din procesul de împrumut al staului are legătură cu „taxa pe lăcomie” emisă de Guvernul Dăncilă la presiunea lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov.

    Taxa pe lăcomie a produs un adevărat șoc în industria bancară

    Efectele ei sunt deja vizibile, cele mai multe instituții financiare au înghețat investițiile, refăcându-și planurile de afaceri. O estimare arată că peste 75% din profitul băncilor va ajunge la stat, multe dintre ele intrând pe pierdere în acest an.

    Acest blocaj va avea impact negativ și asupra finanțării instituțiilor publice, existând posibilitatea să apară întârzieri în plata pensiilor și a salariilor bugetarilor, au declarat surse din minister pentru Ziariștii.com.

    Ministerul Finanțelor, pentru a face rost de banii necesari, are două posibilități: să apeleze la rezerve (buffer), dar asta poate fi o soluție pe termen limitat sau să încerce să acceseze bani de pe piețele externe de capital, dar nimeni nu știe care vor fi condițiile. Există posibilitatea ca ofertele să fie mai proaste decât cele din țară, conform acelorași surse.

    Și uite așa, celebra taxă pe lăcomie lovește în prostia celor din guvern și pune în pericol pensiile și salariile bugetarilor.

    „Totuși, piața are un mecanism automat prin care restabilește valoarea banilor- dobânda. În condițiile unei inflații mari, cei care dau bani cu împrumut/investesc cer o dobândă/randament mai mare pentru a se proteja de inflație și la fel vor face și cei care economisesc. Creșterea prețurilor duce în primul rând la creșterea dobânzilor. Ambele reprezentând costuri pentru producători. Iar creșterea costurilor duce la creșterea prețurilor, dacă mediul economic permite. Dar de cele mai multe ori duce la scăderea profiturilor”, arată senatorul PNL Florin Cîțu, în raportul „Economia României în 2018”, explicând care e motivul pentru care apar blocaje în relația dintre bănci și finanțele publice.

    Citiți și

    PSD, un nou atac la BNR. Răspuns dur al Băncii Naţionale: Isărescu nu merge să dea socoteală în parlament unui senator acuzat de abuz în serviciu

    Veste proastă pentru Vîlcov, care nu are card bancar: dispar bancnotele „Bin Laden” de 500 de euro. Rămân „în circulaţie” lingourile de aur