ziaristii.com

Etichetă: bugetari

  • Funcționarii din România au cele mai mari salarii din Europa Centrală și de Est. „Există 20% din personal care își face treaba și 80% care face orice altceva”

    Administrația publică din România are cele mai mari salarii din Europa Centrală și de Est, a anunțat Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, într-o videoconferință organizată marți de publicația HotNews în contextul discuțiilor despre bugetul de stat în 2021.

    Potrivit lui Ionuț Dumitru, nivelul de salarizare în sectorul bugetar, raportat la media pe economie, este chiar cel mai mare din Europa!

    Problema principală a bugetului României, sesizată și subliniată de economiști, o reprezintă cheltuielile fixe reprezentate de salariile pentru bugetari. Majorate de Dragnea, care căuta să cumpere bunăvoința oamenilor, aceste venituri au consumat, în 2020, 97% din toate încasările statului român. Practic, nu mai rămân bani pentru nimic altceva. În plus, majorarea necontrolată a veniturilor în sectorul bugetar a făcut ca, în acest moment, salariile din administrație să fie cu aproape 50% mai mari decât la privat.

    Guvernul a anunțat înghețarea salariilor pe 2021, ceea ce a dus la mobilizarea sindicatelor controlate de PSD.

    Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen: „Nivelul de salarizare din sectorul public din România, raportat la media pe economie, e de departe cel mai mare din Europa. Decalajul e cam de 60-70%!”

    Economistul spune că și numărul funcționarilor, raportat la plătitorii de taxe, este prea mare: „Dacă ne uităm la numărul de plătitori de taxe și impozite și anume la numărul de salariați care sunt plătitori de taxe și impozite, o să constatăm că sunt mulți bugetari raportat la acești plătitori de taxe și impozite. Dar la nivel agregat nu cred că putem trage concluzia că sunt prea mulți. În același timp pe partea de salarizare lucrurile par să fie clare. Nivelul de salarizare din sectorul public în România – raportat la media pe economie – este de departe cel mai mare din Europa. Mă refer aici la așa numitul salariu relativ, raportat la media pe economie. Administrația publică de la noi e de departe cea mai bine plătită, raportată la salariul mediu pe economie. La mare distanță față de celelalte state. Decalajul e cam de 60-70 la sută!„.

    Situația descrisă de Ionuț Dumitru este realmente șocantă: funcționarii români au salarii mai mari decât în Polonia sau Cehia, iar puterea lor de cumpărare (salarii raportat la prețuri) se apropie de cea a bugetarilor din Germania: „Dacă ne uităm la Educație sau la Sănătate tot în termeni relativi, stăm destul de bine în clasamentul european. Dacă ne uităm în termeni absoluți, adică salariul în echivalent euro, lucrurile stau în felul următor: avem în administrația publică din România cel mai mare salariu din Europa Centrală și de Est. Mai mare decât în Polonia, mai mare decât în Ungaria, decât în Cehia sau decât în țările din jurul nostru. Iar dacă ajustăm și cu puterea de cumpărare salariul din administrația publică din România nu e foarte-foarte departe de salariul din Germania spre exemplu. Ne vine sau nu să credem, dar asta e realitatea. Evident că întotdeauna va interveni subiectivismul – dacă întrebi un funcționar din administrația publică dacă e mulțumit de salariul , o să-ți spună că nu. Până la urmă e o chestiune de management al performanței și raport între performanță și modul în care îl plătești. Nu putem fi ipocriți și să spunem că au salarii prea mici. Problema e ce livrează în schimbul acelor salarii. Și cred că se pot găsi indicatori prin care să măsurăm calitativ prestația lor. Așa cum în banking – care e tot din categoria Servicii – avem acel NPS-Net Promoter Score, care măsoară cât de satisfăcut e clientul de serviciul pe care i-l livrezi, la fel ai putea construi indicatori de satisfacție a clientului vizavi de serviciul public oferit. Evident că trebuie găsite niște chei de control, dar cred că pot fi construiți astfel de indicatori”.

    Florian Libocor, economist șef la BRD: „Soluția ar fi probabil o reașezare a acestor scheme, o testare a oamenilor” 

    La aceeași conferință, Florian Libocor, economist șef la BRD, a explicat mai întâi că e foarte greu să măsori productivitatea unui profesor sau a unui chirurg, de exemplu, dar în același timp se poate vedea cu ochiul liber că serviciile lasă foarte mult de dorit: „Pentru că procesul de învățământ durează în caz fericit 12 ani – gimnaziu plus liceu. Cum calculezi productivitatea unui învățător, neștiind până la urma urmei cât de mult plus valoare va aduce elevul acestui dascăl în economie sau în societate în perioada în care el e în clasele 1-4. Trebuie să aștepți până când elevul acela termină liceul să vezi câtă plusvaloare a generat. E destul de greu de calculat… În sistemul de sănătate, la fel: cum se calculează productivitatea unui chirurg? Unii ar putea spune că e probabil foarte simplu: numeri câți pacienți au scăpat și câți n-au scăpat. Dar să nu cădem în utopii. Nu cred că e corect așa. Sistemul public în ansamblul lui este într-adevăr un consumator de resurse, dar asta nu ar fi deloc dureros dacă ceea ce s-ar întoarce către societate ar aduce beneficii societății. Adică în momentul în care mă duc la medic să nu stau pe niște holuri relativ înghesuite șase ore- este cazul apelurilor la urgență. Și nu e vorba doar de aceste această perioadă conjuncturală era și înainte la fel. Sau dacă mă duc într-o școală sau într-un liceu să stau să caut toaleta prin curte – și spun asta cu părere de rău că mai avem și asemenea situații. Aici suntem”.

    Trecut prin Ministerul Finanțelor, Florian Libocor știe cu ce ne confruntăm: „Având experiența a patru ani și jumătate în ministerul Finanțelor într-o perioadă care a fost destul de dificilă în România 1998-2002 pot să spun că într adevăr în aparatele guvernamentale se discută despre două situații – fie este supradimensionat, fie subdimensionat. În primul caz se merge pe acea distribuție Pareto: există 20 la sută din personal care își face treaba și 80 la sută care face orice altceva. (…) Soluția ar fi probabil o reașezare a acestor scheme, o testare a oamenilor… dar e foarte dificil de spus pentru că orice ai spune este blamat și condamnabil”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Prostie agresivă: “Sunt funcționar plătit să vă dea afară!”. De aproape 3 luni, absolvenților de Medicină nu li se dau diplomele pentru că n-are cine să le ștampileze!

    De aproape 3 luni, funcționarii de la Centrul de Resurse Umane în Sănătate Publică din cadrul MinisteruluI Sănătății refuză să le elibereze absolvenților de Medicină diplome și atestate, sub pretextul că n-are cine să le semneze și să pună ștampila!

    Cazul, prezentat de Digi 24, este năucitor. Examenele s-au dat în noiembrie, iar după publicarea rezultatelor peste 1.500 de absolvenți așteaptă de aproape 3 luni să li se dea actele absolut necesare pentru a se angaja. Prin acest blocaj stupid generat de incompetența și birocrația din minister, inclusiv statul român este privat de forță calificată de muncă. Asta, în condițiile în care același stat român spune că există deficit masiv în rândurile medicilor.

    Evenimentele de la Centrul de Resurse Umane arată cât de tare au fost sensibilizați funcționarii publici de ultimatumul primit acum nicio lună de la premierul Florin Cîțu.

    Kafka la Ministerul Sănătății: telefoanele nu funcționează, la e-mail nu se răspunde, la sediu nu se lucrează cu publicul pentru că „e pandemie”

    Deficit nu este, în schimb, în rândurile birocraților și nici la Centrul de Resurse Umane de la Ministerul Sănătății. Când jurnaliștii de la Digi 24 au venit să întrebe ce se întâmplă, funcționarii s-au mobilizat rapid. Au închis ușile, iar un individ deranjat la propriu de la cafea (a ieșit cu paharul în mână) i-a îmbrâncit, spunându-le că este “un funcționar plătit să vă dea afară” pentru că “n-avem program cu publicul”!

    Aceeași atitudine o au bugetarii de la Centrul de Resurse Umane al Ministerului Sănătății și față de tinerii medici. Plătiți bine și la timp de statul român, inclusiv cu sporuri de stres și de computer, funcționarii refuză până și să stea de vorbă cu absolvenții care bat cărări la ușile lor. Instituția este literalmente o fortăreață care nu mai “produce” decât cheltuieli. Potrivit Digi 24, la telefoanele Centrului de Resurse Umane nu nu răspunde nimeni, la e-mail se răspunde doar întâmplător și cu mare greutate, iar apariția pandemiei a fost un pretext ideal să se închidă orice comunicare directă, anulându-se programul cu publicul!

    Centrul de Resurse Umane n-are ștampilă, Direcția de care aparține n-are director, așa că tinerii medici nu-și primesc diplomele

    Funcționărimea statului român, rămasă în comunism și după mai bine de 30 de ani, produce frecvent astfel de scene din cărțile lui Kafka. Centrul de Resurse Umane a devenit anul trecut Serviciu subordonat unei Direcții din Ministerul Sănătății. Noul Serviciu nu mai are ștampilă ca să fie aplicată pe diplome, iar Direcția căreia i-a fost subordonată în minister n-are director, ca să le semneze!

    În acest timp, tinerii doctori nu-și primesc diplomele și nu știu de ce, pentru că nu le explică nimeni și nici nu pot să ia legătura cu cineva. La telefoane și e-mailuri nu li se răspunde, iar când vin la sediul Centrului de Resurse Umane află că nu pot intra pentru că “e pandemie și n-avem program cu publicul”.

    Unul dintre medicii confruntați cu această problemă a povestit pentru Digi 24: “Mi s-a întâmplat să dau mail, să nu primesc niciun răspuns, să mă duc persoanal acolo deşi ei nu au relaţii cu publicul, dar am zis să încerc. Este o adresă de mail la care scrii dar nu primeşti răspuns tot timpul sau primeşti după o săptămână şi o registratură care spune că ea nu ştie, doar primeşete acte şi un bodyguard”.

    Neoficial, funcționarii știu că “mai durează o lună”, iar documentele ar fi “la semnat la ministru”. Explicația pentru blocaj, obținută tot “pe surse”, pentru că nimeni din instituție nu își asumă răspunderea de a vorbi, este că la instituția nu are director.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Deputatul Cozmanciuc, trimis în judecată după ce a pretins 500.000 de lei pentru o numire la Apele Române, pe „filiera Costel Alexe”

  • Un motiv în plus pentru sindicate să iasă în stradă: din 2022, bugetarii vor avea prime de performanță în locul sporurilor primite “din oficiu” că vin la muncă

    Cele mai multe sporuri ale bugetarilor vor fi eliminate, începând din 2022, și înlocuite cu prime de performanță pentru angajații care sunt eficienți, a anunțat marți seara vicepremierul Kelemen Hunor.

    Această veste era deja așteptată cu groază de mulți dintre angajații sistemului public, ale căror venituri au crescut constant fără ca acest lucru să se reflecte în vreun fel în randamentul lor la lucru și nici în calitatea serviciilor. Salariile în sectorul de stat au ajuns în 2019 cu 45% mai mari, în medie, decât cele din sectorul privat, care produce, de fapt, plusvaloarea și banii de taxe de unde sunt plătiți și bugetarii.

    Unele sporuri, precum cele de lucru în locuri toxice sau în condiții primejdioase, sunt justificate. Dar majoritatea zdrobitoare sunt doar forme de a păcăli statul și de a obține niște bani suplimentari pentru o muncă pe care, oricum, respectivele persoane știau din prima secundă la angajare că trebuie s-o facă.

    „Marea majoritate a sporurilor trebuie să dispară. Pentru ordonatorii principali de credite trebuie lăsată posibilitatea de a da premii pentru cei care au performanță”

    Kelemen Hunor a explicat la Realitatea Plus că urmează un proiect de lege prin care actualul sistem de sporuri să fie eliminat. Se va face legislația de așa natură încât angajatorii să poată da premii de performanță, urmând astfel ca și statul să funcționeze precum companiile private: cine dă randament este recompensat suplimentar în baza meritelor, și nu a vechimii sau a departamentului unde e angajat.

    Kelemen Hunor a dezvăluit că au existat deja discuții lungi în interiorul coaliției cu privire al eliminarea sporurilor: “Urmează un proiect de lege prin care toate sporurile vor fi discutate şi marea majoritate a sporurilor vor fi anulate, fiindcă nu se poate prin ordonanţă de urgenţă. Trebuie o analiză foarte serioasă. În acest an sporurile rămân în venitul de bază. Marea majoritate a sporurilor trebuie să dispară şi eventual pentru ordonatorii principali de credite trebuie lăsată posibilitatea de a da premii pentru cei care au performanţă, pentru cei care au eficienţă şi atunci se poate diferenţia între oameni care îşi fac treaba aşa cum trebuie. Dar e nevoie de o analiză. Nu se poate face într-o lună de zile o asemenea analiză şi nu se poate prin ordonanţă de urgenţă“.

    Premierul Florin Cîțu vorbise și el recent despre această moștenire toxică a regimurilor PSD din ultimele decenii, cu zeci de sporuri, majoritatea absolut ridicole, care descurajează munca și competiția profesională la stat. Cîțu menționase că scopul Guvernului este de a corela veniturile cu performanța, și nu neapărat de a elimina sporurile.

    În 2020, statul a plătit 110 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor. Aproximativ 35 de miliarde au reprezentat sporuri

    Premierul a dezvăluit că veniturile angajaților la stat s-au dublat, în medie, în ultimii 4 ani, iar în 2020 cheltuielile Guvernului cu anvelopa salarială au fost de 110 miliarde de lei, din care aproape 33% au reprezentat sporuri.

    Elanul bugetarilor în materie de sporuri este uriaș. Există în sistem peste 50 de motive principale pentru a se acorda bani suplimentar peste salariu, de la vechimea în muncă (indiferent dacă faci sau nu ceva) până la lucrul în stres sau în ture. Eliminarea voucherelor de vacanță a generat deja proteste masive în rândurile personalului bugetar.
    Sindicatele profesorilor au cerut acum câteva luni un spor de 2.000 de lei la salariu pentru că, în perioada cursurilor online, cadrele didactice au fost nevoite să deschidă computerele, înfruntând astfel radiațiile periculoase ale monitoarelor.

    Acest spor există însă deja la alți funcționari, care primesc bani suplimentar pentru că lucrează „la ecran”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Sindicaliștii, protest cu torțe și fumigene în fața Guvernului: vor noi majorări de salarii. Veniturile bugetarilor sunt deja cu 45% mai mari decât în sectorul privat

    Reprezentanți ai sindicatelor din aparatul bugetar au ieșit miercuri în fața Guvernului, cu torțe și fumigene, pentru a cere noi măriri de salarii și menținerea sporurilor. Majorate permanent în ultimii ani, veniturile din sectorul public sunt deja mai mari cu 45%, în medie, decât cele din economia privată. Constrâns de criză, Guvernul a anunțat că anul acesta nu mai poate mări încă o dată salariile bugetarilor.

    Sindicaliștii au aprins torțe și fumigene în culorile naționale – roșii, galbene și albastre. E vorba de reprezentanți ai bugetarilor afiliați la Publisind – sindicaliști ai poliției, din ramura asistenței sociale, dar și angajați ai Ministerului Tineretului și Sportului, din sectorul Finanțelor și reprezentanți ai sindicatelor pensionarilor.

    Se reclamă salariile prea mici, decizia Guvernului de a îngheța veniturile și sporurile bugetare pe 2021 și condițiile de muncă.

    Protestatarii acuză Executivul că ar bloca salarizarea unitară: “Cîțu și Guvernu său ne-ajută s-o ducem rău!”, „Pentru ordonanță zero toleranță”, “Cu masca protestăm, salariu-l dezghețăm” etc.

    Ultima veste, potrivit căreia pensionarii reangajați la stat nu mai pot cumula pensia cu salariul de bugetar, i-a îndârjit și mai tare mai ales pe sindicaliștii pensionarilor de la Interne, oameni care la 40 sau 45 de ani au deja pensii speciale și de obicei se reîncadrează în sistem, tot la stat.

    Sindicatele bugetarilor își aduc aminte de nemulțumiri doar când cade PSD de la putere. Liderii sindicaliștilor devin frecvent deputați social-democrați

    Vârf de lance al sindicaliștilor sunt reprezentanții polițiștilor. Sindicatul Europol a transmis în direct, pe Facebook, secvențe de la proteste: “Este a 6-a oară când ieșim în stradă în acest an ca urmare a bătăii de joc în formă continuată a guvernanților la adresa polițiștilor și rezerviștilor militari. Vom fi în stradă în fiecare săptămână până când acest guvern ticălos va înțelege că redresarea economiei nu se face prin furtul banilor din buzunarul oamenilor“.

    Cele mai multe dintre sindicate sunt capturate, la vârf, de oamenii PSD. Cazurile sindicatului de la Metrou, condus de Ion Rădoi, fost deputat PSD, sau al sindicatului polițiștilor, condus până în decembrie de Dumitru Coarnă – care a candidat și a fost ales deputat pe listele PSD – sunt notorii.

    Așa se și explică de ce în guvernările PSD nu există mișcări de protest ale sindicatelor, care au revelația că o duc prost imediat ce social-democrații pierd puterea.

    În urma majorărilor succesive din ultimii ani, salariile din administrație au lăsat foarte mult în urmă sectorul privat. Anvelopa salarială pentru sectorul bugetar a depășit cu mult capacitatea statului de a plăti.

    În mandatul PSD, România a suportat creșterile salariale din tăierea banilor de investiții și împrumuturi externe, după modelul Greciei până în 2009.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Lovitură pentru „specialii” pensionați la 40 de ani și reangajați: se interzice cumularea pensiei cu salariul la stat

    În perioada următoare e de așteptat să apară noi reacții violente, în special din partea sindicatelor foștilor militari și angajați MAI: ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunțat că pensia nu va mai putea fi cumulată cu salariul la stat. Pensionarii care vor dori să se reangajeze în sistemul bugetar vor trebui să opteze între pensie și salariu.

    Este o lovitură majoră pentru o întreagă categorie socială formată, în majoritate copleșitoare, din foști angajați în Armată, serviciile de informații și Ministerul de Interne, oameni pensionați la 40, 42 sau 45 de ani și reîncadrați imediat după aceea în sistem. Aceștia cumulează astfel, pe lângă pensia specială, obținută după 20 sau 25 de ani de serviciu, și salariul de bugetar.

    Grav vor fi loviți și magistrații. Judecătorii CCR, în frunte cu Valer Dorneanu, cumulează veniturile din pensiile speciale și salarii ajungând la venituri fabuloase, de peste 13.000 de euro pe lună. Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției, este un alt personaj care strânge din pensie și veniturile de la stat (acum e rector la Universitatea din Iași) sume lunare exorbitante. Pe când era ministru, adăuga la pensia de 27.000 de lei net și salariul de 15.000 de lei.

    Dilemă pentru dom’ Lupu, milițianul care a îmbolnăvit zeci de oameni de Covid anul trecut: pensia specială sau veniturile grase de la ADP Sector 4?

    Guvernul PSD a angajat masiv pensionari MAI după ce a dat legea prin care cadrele de la Interne și Armată s-au putut pensiona anticipat. Premierul Dăncilă a avut chiar un consilier de 39 de ani proaspăt pensionat de la Interne!

    Celebrul domn Lupu, cel care a îmbolnăvit anul trecut zeci de persoane de coronavirus, este și el unul dintre cei afectați de decizia noului Guvern. Fost comisar-șef la Poliția Capitalei, pensionat și angajat apoi ca șef la ADP Sectorul 4, Nelu Lupu a devenit cunoscut în toată România după ce a luat coronavirus într-o excursie în Israel, apoi a îmbolnăvit pe toată lumea din jur – acasă, la serviciu, la spital – ascunzând că a fost plecat din țară. Foștii săi colegi de la Poliție l-au făcut scăpat și i-au clasat dosarul, scandalizând anul trecut întreaga opinie publică.

    Ministrul Raluca Turcan a declarat marți, la România TV: “Avem foarte mulți oameni care în momentul de față se pensionează anticipat și se reangajează la stat cumulând pensie și salariu. Am pregătit un proiect de lege prin care îi lăsăm să opteze între pensie sau salariul la stat. Dacă aleg salariul, le permitem să se pensioneze la vârsta pe care și-o aleg, maximum 70 de ani, ca să fie în continuare salariați. Pot cumula pensia cu salariul la privat, dar nu la stat. Dacă sunt pensionari și trebuie să opteze, atunci ei se pot reangaja la stat, dar renunță la pensie. Nu se poate cumula pensia cu salariul la stat. Pensie cumulată cu salariul va fi doar în sistemul privat“.

    O măsură asemănătoare luase și Guvernul Boc acum un deceniu, dar PSD, venit la putere în 2012, a schimbat-o rapid, redeschizând această portiță pentru privilegiații sistemului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • În conducerea Metrorex “s-a lipit” și finul Gabrielei Firea, cu 6.000 de euro pe lună. David Burghiu e un fost polițist

    În Consiliul de Administrație al Metrorex – companie aflată acum în mijlocul unui război între Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, și sindicatul PSD-istului Ion Rădoi – poate fi găsit și unul dintre finii Gabrielei Firea. David Burghiu, fost polițist băgat de nașă în mai multe funcții de conducere la diverse companii de stat, a câștigat anul trecut circa 6.000 de euro pe lună bani publici.

    La 35 de ani, Burghiu s-a dovedit persoană de neînlocuit în administrația PSD, atât la nivel central, cât și local. Finul actualei senatoare PSD era administrator RADET, director Termoenergetica, membru în Consiliului de Administrație al Metrorex, membru în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Parcuri și Grădini, membru în Comisia pentru aplicarea Legii 550/2002.

    De la toate aceste instituții a câștigat, în 2020, suma de 347.714 lei (aproape 29.000 de lei pe lună, echivalentul a circa 6.000 de euro).

    Veniturile lui David Burghiu, tânărul bugetar care a câștigat 6.000 de euro pe lună de la diverse instituții publice. FOTO: Newsweek

    Soția, Anna-Maria Burghiu, este și ea băgată tot la stat: a câștigat circa 1.850 de euro pe lună la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).

    Informația poate avea semnificația sa într-un moment în care ministrul Transporturilor este atacat violent de liderii sindicatului de la Metrou după ce le-a dezvăluit afacerile cu spații comerciale și veniturile exorbitante.

    În acest război a intrat, surprinzător, și conducerea companiei Metrorex, care s-a situat de partea sindicalistului PSD, după cum observă jurnaliștii de la publicația Buletin de București. Directorii Metrorex au emis luni un comunicat în care-l acuză dur pe ministru că la ședințe nu s-a arătat interesat de problemele companiei și că, în schimb, “asistăm la livrarea pe piață a unor subiecte menite să incite și să stârnească nemulțumiri”.

    Ion Rădoi, fost deputat PSD, acum liderul Unirea – Sindicatul Liber din Metrou (USLM), este considerat cel mai puternic sindicalist din România. Afacerile și influența sa sunt colosale, niciun ministru al Transporturilor neîndrăznind, până acum, să intre pe “feuda” sa.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • De ce și-au dat „spor de Covid” de 30% cei 40 de angajați ai Prefecturii Sălaj: au considerat că au salariile prea mici

    Toți cei 40 de angajați ai Prefecturii Sălaj “și-au tras” spor de 30% pentru campania de vaccinare împotriva Covid-19, care e în plină derulare. Singurii care n-au primit au fost prefectul și cei doi subprefecți. Lucian Bode, ministrul de Interne, spune că, atunci când a întrebat de ce s-a întâmplat așa ceva, răspunsul a fost pentru că salariile erau prea mici.

    Situația este însă generalizată, a afirmat Bode luni seara, la Digi 24. Bugetarii din prefecturi au interpretat cum au vrut reglementările privind sporul de 30% acordat pentru anumite categorii de funcționari implicate în campania de vaccinare. Iar acum, toată lumea și-a “indexat” cu de la sine putere salariul cu 30%.

    Bode a lămurit explicit că acest supliment nu era pentru toți: “Nici în 2020, nici în 2021, prefectul nu beneficia de acest spor (n.r. – 30% pentru implicarea în campania de vaccinare anti-Covid). De acest spor beneficiau unii dintre angajații prefecturilor, prin ordin al prefectului, alții decât prefectul și subprefecții. Ea vorba de cei care lucrau efectiv în coordonarea campaniei de vaccinare. Deci, prefecții nu beneficiau și nu au beneficiat. Doar că nu s-a înțeles procedura de acordare a acestui spor. Au fost prefecturi în care s-a acordat la toți! Efectiv, la toți, de sus până jos, la toți angajații“.

    Formularea lui Bode a fost diplomată, el alegând să spună că “nu s-a înțeles procedura” în loc să afirme de-a dreptul că a fost forțată legea și comis un abuz chiar de către angajații Prefecturilor care ar trebui să vegheze la respectarea ei.

    Ministrul a dat exemplul Prefecturii Sălaj: “Am descoperit că, din 43 de angajați, 40 au primit acest spor pentru campania de vaccinare anti-Covid. Doar prefectul și cei doi subprefecți n-au beneficiat. Când am cerut lămuriri, mi s-a comunicat că salariile angajaților din prefecturi au rămas mult mai mici în raport cu angajații din administrațiile locale. Mult, însemnând cu 20-30-40% mai mici. Iar ei, pentru a echilibra situația, au găsit această resursă care acum nu va mai fi acordată“.

    Bode a explicat de ce se renunță la spor: “Acum gândesc altfel. Văd că polițiști care participă la acest proces de vaccinare, la asigurarea transporturilor, a pazei, la tot acest circuit, nu beneficiază de sporuri“.

    Angajații prefecturilor nu sunt singurii care „s-au lipit” la sporuri sub pretextul pandemiei. Sindicatele din învățământ au cerut anul trecut, de exemplu, „spor de laptop” pentru profesori, invocând faptul că aceștia se iradiază de câte ori deschid computerul pentru a ține lecțiile online cu elevii.

    Lupta cu sporurile este grea și periculoasă. Anunțul premierului Cîțu că va verifica în ce măsură se justifică sporurile pe care și le acordă bugetarii a stârnit vii proteste printre aceștia. Suspendarea pe timpul pandemiei a acestor beneficii, laolaltă cu voucherele de vacanță, a atras deja antipatia unor segmente însemnate din populație.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cîțu anunță adevărata reformă a salarizării: „Modificăm legea. Veniturile trebuie legate de performanță. Creșterea salariului să nu mai fie decisă politic”

    Cîțu anunță adevărata reformă a salarizării: „Modificăm legea. Veniturile trebuie legate de performanță. Creșterea salariului să nu mai fie decisă politic”

    Premierul Florin Cîțu a anunțat luni că Guvernul pregătește modificarea legii prin care se va realiza adevărata reformă a salarizării bugetarilor: mult-așteptata corelare a eficienței cu veniturile. După schimbarea prevederilor legale, creșterea salariilor nu va mai fi decisă din pix, pe baza unor hotărâri politice, ci va veni de la sine, în funcție de randamentul și profesionalismul fiecăruia la locul de muncă.

    Adoptarea Legii Salarizării în forma votată de PSD a creat grave probleme de sustenabilitate pentru finanțele publice din România, spune premierul Cîțu: “Vorbim de legea salarizării unitare, care a fost prezentată public ca o lege care trebuia să elimine inechitățile din adminstrația publică, dar a creat probleme cu tot felul de excepții care au apărut în ultimii ani. Când a fost prezentată această lege, s-a spus că președintele României are salariul cel mai mare și de acolo pornim cu restul salariilor. Nu mai este așa, președintele României nu mai are salariul cel mai mare și trebuie să reanalizăm această lege a salarizării“.

    Moștenirea PSD, dezastruoasă: o administrație umflată monstruos, complet deprofesionalizată, incompetentă și bugetofagă

    Bugetul pe 2021 e făcut pornind de la legislația actuală, însă reforma va trebui realizată până în 2022, afirmă premierul: “La legea salarizării e vorba de a introduce mai multă eficiență. E vorba și de a lega veniturile de performanță, sunt mai multe lucruri. Trebuie să introducem și niște indicatori de performanță care să fie conectați la aceste venituri, creșterea veniturilor să nu mai fie decisă politic în fiecare an. E vorba de o reformă care se va întinde pe doi ani de zile. O mare parte din reformele pe carre le vom adopta vor avea impact în 2022“.

    PSD s-a ferit ca dracul de tămâie, în perioada 2012-2019 – interval în care a făcut parte din coalițiile majoritate în Parlament –, de corelarea veniturilor pentru bugetari cu performanța acestora. În paralel, au fost angajate masiv neamuri, pile și clientelă politică în aparatul de stat, care s-a umflat monstruos.

    Această politică de-a dreptul criminală a dus la cel puțin două consecințe catastrofale: deprofesionalizarea tuturor instituțiilor publice și încărcarea bugetului public până dincolo de limita suportabilității.

    România are în acest moment un aparat birocratic foarte încărcat și total ineficient, care are venituri medii cu 45% mai mari decât angajații din mediul privat. S-a ajuns ca primăriile, lăsate de Dragnea să stabilească pe cont propriu salariile angajaților, să-și termine bugetele după 7-8 luni.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Angajatul unei primării n-a mai venit la serviciu de 10 luni. E bolnăvior: i-a intrat o unghie în carne, e stresat și are are hernie de disc

    Un angajat al Registrului Agricol de la Primăria Câmpulug Muscel are deja 10 luni de când n-a mai trecut pe la serviciu, timp în care salariul a “curs” în continuare cu regularitate de ceasornic. Cazul a fost descoperit de primărița Elena Lasconi într-o vizită inopinată și relatat de Digi 24.

    Dintre cei doi angajați la respectivul serviciu, unul n-a mai dat pe la muncă din martie anul trecut, adică de la începutul pandemiei, dar nu de teamă că se va îmbolnăvi. Pur și simplu, omul spune că s-a săturat și că e deja prea bolnav ca să mai meargă zilnic la treabă.

    Întrebat de primărița Elena Lasconi ce are, angajatul a început să înșire bolile. I-a intrat mai întâi o unghie de la picior în carne și a fost nevoit să meargă la doctor, să i-o scoată. Pe urmă, a făcut hernie de disc și s-a temut să mai stea pe scaun la serviciu. În final, lovitura de grație i-a dat-o stresul. E prea stresat ca să mai muncească.

    În tot acest timp, salariul i-a intrat însă pe card cu regularitate de ceasornic. După cum el însuși spune, omul e foarte mulțumit, locul de muncă e sigur, nu riscă să fie concediat și, pe deasupra, leafa este mai mare decât la bancă, unde a lucrat înainte să fie angajat la stat.

    Povestea este stupefiantă, dar în niciun caz singulară. Respectivul angajat este doar unul dintre cei 1,25 de milioane de bugetari cărora le-au crescut salariile inclusiv anul trecut, în plină pandemie. Chiar acum, sectorul public e zguduit de convulsii, oamenii protestează că nu li se vor mări salariile și în 2021.

    Colegul bugetarului chiulangiu nu l-a mai văzut de 10 luni: “A avut diferite motive. Concediu medical, concediu de susținere a copilului”

    Primărița Lasconi a trecut întâi pe la biroul unde ar fi trebuit să se afle cei doi angajați de la Registrul Agricol, dar l-a găsit doar pe unul dintre ei. A întrebat unde este colegul și a primit răspunsul că nu a venit la lucru:

    „Primar: Păi şi el figurează ca angajat?

    Funcţionar: Da.

    Primar: Păi şi de ce nu a venit?

    Funcţionar: Asta nu ştiu. Diferite motive între care concediu medical, concediu de susţinere a copilului.

    Funcţionar: 183 de zile de concediu medical.

    Funcţionar: Eu sunt singur din martie“.

    Bugetarul dispărut din martie: “Sunt foarte bolnav, doamna primar. Îmi intrase o unghie în țesut, la picior. Nu mai pot să stau pe scaun, am hernie de disc. Responsabilitatea la Registrul Agricol m-a deranjat psihic“

    După acest episod, primărița a reușit să-l intercepteze pe angajatul bolnav în biroul directorului, unde tocmai solicita să fie mutat pe un alt post. A urmat un dialog stupefiant.

    „Primar: Ziceţi care este problema, dar încercaţi să fiţi sincer cu mine, vă rog.

    Funcţionar: Problema este, doamna primar, că sunt foarte bolnav, nu mă simt bine, mi-e destul de rău şi…

    Primar: Îmi pare rău să aud asta.

    Funcţionar: Vă cred, şi mie.

    Primar: De cât timp nu aţi mai venit dumneavostră la serviciu?

    Funcţionar: De când a început pandemia, din martie, am avut o problemă la picior, am avut o operaţie la piciorul drept, în martie, da, am avut o unghie cam…, în sfârşit, îmi intrase în ţesut. În primul rând nici nu pot să stau pe…, n-aş putea să mai stau pe scaun, acolo este de stat pe scaun, de stat foarte mult pe scaun, din păcate am două hernii de disc. În 2015 aveam una, între timp mi-a mai apărut încă una. Pentru mine, responsabilitatea asta cu Registrul Agricol, de-a lungul anilor în care am lucrat aici, pot să spun că m-a copleşit, a fost prea mare şi m-a deranjat psihic la drept vorbind, m-a deranjat foarte tare din punct de vedere psihic.

    Primar: Deci, nu vă place locul acesta de muncă!

    Funcţionar: Sincer, nu…

    Primar: Dar, atunci, de ce v-aţi dorit să lucraţi la Primărie?

    Funcţionar: Din mai multe motive…

    Primar: Ziceţi-mi unul!

    Funcţionar: Era vorba şi de siguranţa locului de muncă, era vorba şi de un salariu un pic mai mare decât aveam la bancă…

    Primar: Deci e sigur, să lucrezi la Primărie este un job sigur.

    Funcţionar: În general, se spune că la stat e un job mai sigur“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Iohannis pune capac propagandei PSD: „Nu vorbim de austeritate, pentru că nu se taie salarii și pensii”. Și un apel la rațiune – de ce nu se pot mări iar lefurile bugetarilor: „Suntem în plină pandemie, în criză economică”

    În plină agitație a bugetarilor, ale căror sindicate amenință cu proteste și ieșiri în stradă pentru că nu li se vor majora salariile și în 2021, așa cum s-a întâmplat în fiecare din ultimii ani, președintele Klaus Iohannis a făcut marți seara un apel la rațiune. Șeful statului a subliniat că nu poate fi vorba de austeritate, așa cum pretind sindicaliștii apropiați de PSD, deoarece nu se taie nici salarii, nici pensii.

    Într-un moment de profundă criză economică generată de pandemia de coronavirus, România nu mai poate însă suporta, pur și simplu, noi măriri ale anvelopei salariale, care este deja cea mai mare din Europa, raportată la PIB-ul țării. Iohannis a făcut apel la rațiune și a menționat că această înghețare a veniturilor pentru bugetari se va încheia după ce se va încheia criza economică și România își va relua trendul ascendent.

    „Trebuie să fim conștienți că economia a suferit, s-a contractat. Sunt mai puțin bani la buget. Nu poate fi vorba de mărirea unor lefuri bugetare până nu ieșim din criză”

    Șeful statului a explicat: “Măsura îngheţării salariilor mi se pare una justă. Suntem în plină pandemie, suntem în criză economică, suntem în faza în care încercăm prin vaccinare şi restricţii să încheiem această pandemie. Însă trebuie să fim conştienţi că economia a suferit, s-a contractat. Sunt mai puţini bani la buget, nu poate fi vorba de mărirea unor lefuri bugetare, atenţie, lefuri bugetare, până nu ieşim din criza economică“.

    Polițiștii au declanșat deja proteste, în timp ce profesorii acuză vehement guvernul că vrea să-i vaccineze și că nu le majorează salariile. Și primarii fac gălăgie, furioși că s-a amânat cu un an intrarea în vigoare a legii care le dă pensii speciale și lor.

    România 2021: 1,25 milioane de bugetari, 32% din PIB merge la salarii. În zece instituții de stat, salariul mediu sare de 7.300 de lei. Funcționarii au cu peste 50% peste salariul mediu pe economie

    România are în acest moment peste 1,25 milioane de bugetari, de două ori mai mulți decât în decembrie 1989, când țara număra cu cel puțin 4 milioane de locuitori mai mult. O analiză a ZF, făcută în 2020, arată că Guvernul cheltuie 32% din PIB-ul României se duce pe salariile bugetarilor (media în UE e de 22%). În zece instituții de stat, salariul mediu trece de 7.300 de lei, iar un funcționar public încasează azi cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie.

    Începând din 2017, încercând să cumpere populația pentru a nu protesta la operațiunea de subjugare a tuturor instituțiilor, Dragnea a dat drumul unor majorări salariale în sectorul bugetar cu mult peste ce-și putea permite România. Toate împrumuturile externe făcute de Guvern în intervalul 2017-2019 s-au dus la salarii. În paralel, numărul bugetarilor a explodat. Nu a existat nicio corelare între eficiența și productivitatea angajaților la stat și creșterea veniturilor.

    În acest timp, sectorul privat al economiei românești se zguduie. Salariile au fost înghețate încă de anul trecut, iar în foarte multe cazuri chiar reduse. Criza provocată de pandemie a închis numeroase afaceri și a generat foarte mulți șomeri. Prin contrast, în sectorul bugetar n-au existat încă niciun fel de restructurări, iar în 2020 veniturile au continuat să crească de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.

    Iohannis a cerut marți răbdare: “Că sunt mulţi nemulţumiţi, şi asta pot să înţeleg, oamenii s-au aşteptat ca salariile să revină la normalitate, însă salariile şi pensiile vor putea să crească iarăşi cum ieşim din criza economică şi eu sunt convins că în acest an vom ieşi din criza economică. Sunt bani de pensii. Pensiile în vigoare aşa rămân, crescute“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!