ziaristii.com

Etichetă: buget

  • „PSD vrea să scoată România din Uniunea Europeană! Pentru amendamentele la buget, a indicat ca sursă de finanțare contribuția României la UE”

    Premierul Florin Cîțu a criticat luni tactica PSD de a depune „mii de amendamente” la legea bugetului de stat. Aplicarea lor ar crește deficitul bugetar de la 7% la 13%, iar sursa de finanțare indicată de PSD este contribuția României la Uniunea Europeană, ceea ce echivalează cu scoaterea României din UE, spune Cîțu.

    „Da, am primit lista amendamentelor – cele făcute publice – de la PSD. Impactul bugetar e de aproape 6% din PIB, asta înseamnă să mergem cu deficitul aproape de 13% din PIB. M-am uitat la sursa de finanțare și, fără niciun fel de surprize, vedem exact ce vrea să facă PSD cu România: s-o scoată din UE. Sursa de finanțare reprezintă contribuția României la UE. Noi plătim contribuția la UE și de acolo vrea PSD să ia banii, ca să ne scoată din Uniunea Europeană”, a declarat Florin Cîțu.

    Calendarul adoptării bugetului în Parlament depinde de Birourile permanente reunite. „Sper să fie cât mai repede”, a punctat premierul.

    El a fost întrebat despre amendamentul lui Ludovic Orban, de a oferi studenților câte 24 de călătorii cu trenul pe an, între facultate și localitatea de domiciliu. „Am încredere că fiecare amendament depus de colegii mei va veni și cu sursa de finanțare. Nu putem depăși deficitul de de 7,16%”, a răspuns premierul.

    PSD a pregătit „mii de amendamente” și amenință Guvernul Cîțu cu moțiunea de cenzură. O parte dintre aceste amendamente vizează creșterea alocațiilor, a salariilor bugetarilor și a pensiilor.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Pentru ce se cer bani la Primăria Capitalei: gală de 18 milioane de lei, autobuz-amfibie, hidrobiciclete, copaci solari. Nicușor Dan: “Să ieșim din politica de tip Moș Crăciun!”

    Mulți dintre angajații de la Primăria Capitalei încă mai trăiesc în epoca Firea. Aceasta pare să fie concluzia după lecturarea propunerilor de achiziții ajunse pe masa primarului Nicușor Dan și publicate de HotNews. Deși noul edil a anunțat că epoca “tunurilor” s-a încheiat, iar datoriile lăsate în urmă de vechea administrație depășesc 2,5 miliarde de lei, instituțiile din subordinea Primăriei Generale continuă să “livreze” prețuri mult supraevaluate și achiziții exotice.

    Bugetul real al Capitalei este de circa 4 miliarde de lei anual. Pentru a putea cheltui mai mult decât producea, Gabriela Firea falsifica datele, supraevaluând la începutul anului estimările la încasări.

    Așa se ajungea să fie evaluate încasări de 7 miliarde, pentru ca, apoi, pe parcursul anului, pe măsură ce bugetul rămânea în urmă față de estimări, diferența să fie acoperită din împrumuturi sau, pur și simplu, nu se achitau facturile (adică se mergea “pe datorie”).

    Bănci de grădină la 5.000 de lei bucata și copaci solari cu 135.000 de lei bucata

    În 2021 s-a intrat cu datorii de 2,5 miliarde de lei, mai mult de 50% din bugetul real anual al Primăriei București.

    Cum în 2021 trebuie făcute investiții urgente în lucrări de infrastructură extrem de importante, precum sistemul de termoficare, Nicușor Dan a anunțat deja că trebuie reduse cheltuielile care nu sunt vitale.

    Cu toate acestea, scrie HotNews, pe masa sa ajung propuneri exotice sau prețuri mult umflate.

    Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement vrea autobuz-amfibie de 2,3 milioane de lei, 100 de hidrobiciclete la 700.000 de lei, 3.000 de bănci de grădină la 15 milioane de lei (adică 5.000 de lei bucata, când o bancă de grădină foarte bună costă la Dedeman, de exemplu, în jurul a 1.000 de lei).

    Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic vrea 29 de milioane de lei pentru 71 de biserici și 10 copaci solari V tree în valoare de 1,35 milioane lei.

    PROEDUS (Centrul pentru Proiecte Educaționale și Sportive) cere 17,8 milioane de lei pentru o gală a excelenței și 6,5 milioane de lei pentru tabăra elevilor activi și merituoși.

    Nicușor Dan: „Au venit cu propunerea de a cheltui 25 de milioane de lei pentru noi statui în Bucureşti. Avem administraţii care plătesc zeci de mii de euro pe chirii, timp în care AFI are spaţii goale“

    Nicușor Dan a spus deja că directorii din Primărie i-au cerut de 3 ori mai mulți bani decât sunt disponibili la buget și că vor fi tăiate cheltuielile care nu sunt strict necesare: ”Vreau să ieşim din politica de tip Moş Crăciun, în care, din păcate, s-a desfăşurat până acum discuţia pe buget. Veneau directorii, propuneau mult, ştiau că se taie, se tăia aşa, din pix, şi nu exista nicio coerenţă între lucrurile care se plăteau de la bugetul local. Chestiunea fundamentală este ce vrem să facem cu orașul acesta şi de aceea e extrem de important că am avut o discuţie cu toţii, pe toate zonele de activitate, pentru ca bugetul să reflecte o direcţie de dezvoltare. (…)

    Știți că este o secvenţă, in filmul Titanic, în care vaporul se scufundă şi orchestra cântă. Am avut această imagine de mai multe ori în minte la discuţiile cu o parte din Executiv. Vă dau un singur exemplu, au venit cu propunerea de a cheltui 25 de milioane de lei pentru noi statui în Bucureşti. Avem, de asemenea, administraţii care plătesc zeci de mii de euro pe chirii, timp în care AFI are spaţii, din care unele stau goale şi altele sunt închiriate pe nimica toată. (…)

    Legat de ALPAB, această administraţie a avut în fiecare an un buget de în jur de 100 de milioane de lei, din 2015 încoace, şi acum au venit şi au cerut 300 de milioane de lei. S-a cerut de către fosta Administraţie a Monumentelor şi Patromoniului Turistic, care acum se numeşte Direcţia pentru Peisagistică, o sumă între 20-30 de milioane de lei pentru 61 de biserici. (…)

    Dacă însumăm tot ce s-a propus ieri de către direcţii, sunt cam de trei ori mai mulţi bani decât avem în condiţiile financiare în care ne aflăm“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cîțu: „Tovarășe Ciolacu, dă-mi un telefon! Pierd o zi-două din viața mea și îți explic cum e cu bugetul”

    Premierul Florin Cîțu (48 de ani) a răspuns sâmbătă, după vizita sa la Bruxelles, criticilor legate de bugetul pe 2021, în special celor venite din partea liderului PSD, Marcel Ciolacu (53 de ani).

    „Reparăm dezmățul făcut de PSD”, a declarat Cîțu, invitându-l pe „tovarășul Ciolacu” la o conversație telefonică pentru a-l ajuta să înțeleagă „cum e cu bugetul”. 

    „Am văzut discuții și interpretări eronate despre buget. Ne bazăm pe o realitate dură: o guvernare PSD urmată de un an de pandemie. Am spus de la început că nu sunt de acord să susţin în acest buget nenorocirile adoptate de PSD între 2017 şi 2019. Am votat împotriva lor în Parlamentul României, am fost împotriva lor, sunt impotriva lor şi astăzi”, a declarat Cîțu.

    „În acelaşi timp, dacă cineva îşi imaginează că putem menţine acele nenorociri în buget şi să punem peste din bugetul nostru, prin programul nostru de guvernare, se înşală, nu avem cum, nu avem spaţiu.  Pentru a crea spaţiu în programul nostru de guvernare, trebuie să eliminăm acele nenorociri. Prin acest buget reparăm dezmățul făcut de PSD”, a continuat premierul.

    Totodată, Florin Cîțu a spus că se aștepta ca „tovarășul” Marcel Ciolacu să-l sune pentru a discuta despre buget, făcând în acest sens și un apel la liderul PSD.

    „Așteptam ca Ciolacu să mă sune. Pierdeam o zi-două din viața mea și îi explicam cum e cu bugetul. Știu, e mai greu, dar îi explicam. Deci, tovarășe Ciolacu, când ai timp, dă-mi un telefon!”, a spus premierul.

    Bugetul pe 2021 prevede cea mai mare alocare pentru investiții, în România postcomunistă (ultimii 31 de ani): 5,5% din PIB.

    PSD pregătește moțiunea de cenzură

    Atacul premierului la adresa lui Marcel Ciolacu vine după ce liderul PSD a anunțat miercuri că partidul nu va vota bugetul pe 2021, care este unul de austeritate. El a criticat și propunerea de tăiere a sporurilor bugetarilor, care poate crea „nedreptăți, discuții și frustrări în rândul oamenilor”.

    De asemenea, Marcel Ciolacu a declarat zilele trecute că PSD va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu.

    „Să ia proiectul de buget al PSD, e mult mai bun, că nu trebuie să taie de la oameni. Le demonstrăm pe cifre că sunt bani. Moțiunea de cenzură va fi depusă când începem să creionam o eventuală majoritate. Categoric vom depune moțiune de cenzură”, a susținut Ciolacu.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Eroii de la metrou: studenta Alexandra și fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu. Tânărul a luat metroul din întâmplare, renunțând la mașină în ultima clipă

  • Bugetul pe 2021 prevede cele mai mari investiții din istoria României: 5,5% din PIB!

    Bugetul țării pe 2021, așa cum a fost el lansat în dezbatere publică joi seara, prevede alocarea, pentru investiții, a celei mai mari sume din istoria României: 61,43 miliarde de lei (circa 12,66 miliarde de euro), echivalentul a circa 5,5% din PIB. Aceasta este concretizarea promisiunii făcute de coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR că următorii 4 ani sunt destinați modernizării țării și proiectelor de infrastructură care să ne apropie de lumea civilizată.

    Potrivit planului, suma alocată investițiilor va crește gradual până în 2024, când se vor aloca 67,5 miliarde de lei (echivalentul a 13,92 miliarde de euro la cursul euro-leu din acest moment).

    Alături de zecile de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană, acești bani ar trebui să fie suficienți pentru construcția autostrăzilor între provinciile istorice, ridicarea de noi spitale, informatizarea administrației, reabilitarea căilor ferate și multe altele.

    Investițiile pentru modernizarea țării sunt socotite prioritatea absolută a noii guvernări.

    2021: creștere economică 4,3% și deficit de 7,16%

    Experiența trăită de Europa după cele două războaie mondiale a demonstrat că soluția, în momentele de criză economică, o reprezintă tocmai investițiile statului în marile proiecte, care generează dezvoltarea și reluarea trendului ascendent.

    Proiectul de buget este construit plecând de la ideea unei creșteri economice de 4,3% în acest an și pe un deficit de maximum 7,16%.

    Raportul privind evoluția macroeconomică a României prevede între 2021-2024 un ritm mediu anual de 4,9% creștere, cu vârful în 2023, când ar trebui să avem un avans de 5%.

    Conform raportului, citat de Agerpres, „în condițiile unui cadru internațional și intern dificil marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale și bugetare care să permită recuperarea contracției economice din anul 2020 și să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referință, fiind conștientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă față unor eventuale șocuri viitoare“.

    Anii de creștere economică dintre 2012 și 2019 au fost folosiți de țările învecinate ca să facă rezerve și excedent bugetar. PSD a cheltuit toți banii și a mai făcut și datorii pentru a crește salarii și a mări numărul bugetarilor

    Se estimează că în 2021 veniturile vor fi de 364,907 miliarde de lei (reprezentând 32,67% din PIB), în timp ce cheltuielile vor fi de 444,907 miliarde de lei (39,84% din PIB), așadar un deficit de 80 de miliarde de lei (7,16% din PIB). Până în 2024, deficitul urmează să scadă la 2,89% din PIB.

    Marea problemă a României a fost politica prociclică dusă de coalițiile parlamentare conduse de PSD în perioada 2012-2019. Pe fondul unei creșteri generale a economiei mondiale, într-un climat foarte favorabil, guvernanții din România au neglijat investițiile în infrastructură, luând în schimb măsuri de stimulare suplimentară a consumului intern precum scăderi de taxe și măriri succesive ale veniturilor pentru un aparat bugetar tot mai stufos.

    Nefiind luate și măsuri de creștere a productivității interne, creșterea consumului intern s-a făcut prin majorarea masivă a importurilor, ceea ce a generat o nouă criză, un deficit tot mai mare al balanței comerciale a României. Astfel, în timp ce se pozau mâncând roșii și mângâind oi pe la târguri, Liviu Dragnea și miniștrii săi stimulau, de fapt, importurile din străinătate.

    În timp ce statele din jurul nostru au folosit perioada de creștere economică pentru a avea excedent bugetar și a acumula resurse pentru viitoarele crize, România a angajat permanent deficite bugetare la limita maximă admisă de Uniunea Europeană, 2,97-2,99%. Aceste deficite n-au fost făcute pentru a construi autostrăzi, spitale, școli și pentru a moderniza administrația, ci pentru măriri de salarii, sporuri și alte beneficii.

    În 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei, guvernul PSD a făcut deficit de 4,3% din PIB, mult peste limita de 3% admisă în UE, deși fusese un an foarte favorabil, cu o mare creștere economică pretutindeni în lume, inclusiv în România.

    Criza pandemiei a găsit țara într-o situație foarte dificilă, cu un deficit masiv. PSD a încercat să agraveze situația angajând în Parlament noi cheltuieli, de zeci de miliarde

    Așa s-a făcut că, în 2020, când a izbucnit criza economică, România a fost prinsă într-o situație foarte dificilă, deja îndatorată și cu o structură a cheltuielilor foarte rigidă (salariile și pensiile sunt cheltuieli fixe) și extraordinar de mare comparativ cu media europeană.

    Pentru a agrava situația și a îngreuna situația guvernului, PSD a votat în 2020, când încă mai avea majoritatea în Parlament, noi creșteri de salarii și pensii, dublări de alocații și alte sporuri.

    Acestea nu mai puteau fi însă suportate de economia României, zecile de miliarde de lei angajate la cheltuielile fixe de PSD neputând fi obținute decât pe două căi: creșteri masive de taxe și impozite sau împrumuturi externe. Ambele ar fi aruncat România într-o criză extrem de gravă, împingând țara foarte rapid pe drumul Greciei din 2009.

    Din acest motiv, noul Parlament a decis înghețarea măririlor de sporuri pentru bugetari și amânarea cu un an a unor noilor majorări de pensii, favorizând în schimb investiția în infrastructură, care aduce plusvaloare, spor de competitivitate pentru economia României și venituri suplimentare la buget.

  • Guvernul taie voucherele de vacanță și sporurile bugetarilor în 2021. Se reduc și subvențiile pentru partide. Economie la buget: 1,8 miliarde de lei

    Guvernul Cîțu a finalizat proiectul Legii Bugetului pe 2021, iar printre măsurile preconizate se numără tăierea voucherelor de vacanță și a celor mai multe din sporurile bugetarilor, anunță HotNews, care citează surse din PNL.

    Ținta deficitului din PIB pe 2021 este de maximum 7,1% într-un an care se dorește a fi de reluare a creșterii economice după dramatica lovitură aplicată economiei de izbucnirea crizei Covid-19. Potrivit calculelor, doar tăierea sporurilor, a voucherelor și reducerea subvenției de transport pentru studenți vor aduce la buget o economie de 1,8 miliarde de lei.

    În 2022 va urma o refacere a Legii Salarizării, astfel încât și salariile bugetarilor să fie corelate cu criteriile de performanță, așa cum se întâmplă și în sectorul privat. Florin Cîțu: “Despre aceste amendamente vorbim, ele există, ori prin Ordonanţă, ori vor fi în Parlament, e vorba de o plafonare în acest moment, dar urmează o Lege a Salarizării care va lega sporurile de performanţă în sectorul bugetar”.

    Problema este una extrem de fierbinte și de delicată. În România sunt azi de două ori mai mulți bugetari decât în 1989, deși populația a scăzut cu circa 3-5 milioane de locuitori, iar între timp a apărut informatizarea. Consecință a politicilor populiste ale PSD, salariile la stat sunt cu 45% mai mari decât în privat. Niciun partid n-a îndrăznit să atace această vulnerabilitate a statului român, care consumă aproape toate încasările din taxe și impozite pe plata salariilor către bugetari.

    S-a ajuns ca primăriile, lăsate de Dragnea în 2017 să-și stabilească singure salariile funcționarilor, să-și termine bugetele în luna august, ultimele 4 luni din an așteptând cu mâna întinsă la Guvern ca să-și poată achita facturile de electricitate și plăti angajații. Adesea, după aceste plăți, primarilor nu le mai rămân bani să schimbe nici măcar becurile arse, ca să nu mai vorbim de investiții în infrastructură și modernizare.

    Legea Bugetului urmează să intre în dezbatere marți sau miercuri. Florin Cîțu a afirmat în Parlament, când a fost întrebat despre Legea Bugetului: “Va fi în dezbatere publică mâine sau poimâine. Am avut de clarificat câteva măsuri, care vor fi printr-o ordonanţă de urgenţă sau amendamente în Parlament, cu cei de la coaliţie, cu coaliţia de guvernare. Legea bugetului este finalizată, va fi în transparenţă publică mâine sau miercuri dimineaţă, cel mai târziu“.

    Parte a promisiunilor din campania electorală, dar și pentru că există constrângeri bugetare provocate de criză, este prevăzută și restructurarea companiilor de stat. Premierul Cîțu și miniștrii săi au anunțat déjà că așteaptă planuri de eficientizare de la toate companiile. Cele care nu se vor redresa își vor pierde susținerea bugetară.

    Premierul a explicat: „V-am spus că restructurarea se poate face în două feluri: ori vin ei cu program de restructurare, ori facem cum am făcut anul trecut, limităm subvenţiile numai către companiile care sunt profitabile şi celelalte trebuie să vină cu un plan de restructurare“.

    Primul ministru a confirmat că se vor reduce și subvențiile acordate partidelor politice.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Dan Barna: “Acest Guvern trebuie să compenseze guvernarea violentă anti-economie de piață a PSD din ultimii ani”

    În contextul în care coaliția întâmpină probleme la finalizarea bugetului României pe 2021, iar criza economică e încă departe de final, vicepremierul Dan Barna a mărturisit că noul Guvern are de înfruntat și problemele lăsate în urmă de PSD.

    Barna menționează că mesajele negative transmise de guvernele României au scăzut încrederea investitorilor în țara noastră.

    Oficialul guvernamental a caracterizat în termeni duri prestația PSD: “E nevoie ca acest Guvern să compenseze guvernarea, cum să o numesc, violentă anti-economie de piaţă a PSD şi a ultimilor ani, care a dat un mesaj negativ în plan internaţional (…) Această guvernare a coaliţiei actuale care conduce România vine cu un nou punct de vedere, în care parteneriatul cu Bursa de Valori, cu bursele, este o prioritate nu formală, ci foarte concretă“.

    Afirmațile au fost făcute la Conferința aniversară Fondul Proprietatea – 10 ani la bursă.

    „Nu există o variantă de legiferare în care, întorcând angajaţii împotriva angajatorilor, statul împotriva antreprenorilor şi toată lumea împotriva Bursei să poţi să te dezvolţi ca ţară“

    Principala problemă este antagonizarea diferitelor segmente ale societății pentru a fi folosită în scop politic, crede Barna: “Nu există o variantă de legiferare în care, întorcând angajaţii împotriva angajatorilor, statul împotriva antreprenorilor şi toată lumea împotriva Bursei să poţi să te dezvolţi ca ţară. Ceea ce am trăit de 30 de ani, n-a făcut decât să ne ţină pe loc şi acest lucru l-am înţeles foarte clar“.

    Bugetul public este “sub o presiune foarte mare”, vechile slăbiciuni ale economiei românești, generate de guvernările incompetente, fiind mult amplificate de criza provocată de epidemie, spune vicepremierul: „Criza pandemică a pus o presiune foarte mare pe multe zone de economie, iar bugetul României  în momentul de faţă – că lucrăm la buget în aceste săptămâni –  este sub o presiune foarte mare, datorită necesităţii de a ne încadra în acel deficit de 7% agreat cu Comisia Europeană. Şi din această perspectivă, piaţa de capital poate să fie un instrument şi un partener de care avem atâta nevoie. (…) Lucrez în aceste zile, împreună cu echipa mea şi cu colegii din Guvern, la Planul de Reconstrucţie şi Rezilienţă pe care România îl va propune Comisiei Europene. Vorbim de 30 de miliarde de euro care vor veni în piaţa din România“.

    Culmea e că, în acest moment, cei care au adus România într-o situație îngrozitoare profită de criza provocată tocmai de ei ca să arate cu degetul către Guvernul venit la putere de 3 săptămâni. Prin presa de partid și armatele de postaci, PSD reproșează toate problemele economice, deficitul masiv și incapacitatea aparatului bugetar de a gestiona eficient criza.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Guvernul cedează: polițiștii vor primi sporuri în 2021, deși se anunțase înghețarea veniturilor pentru toți bugetarii

    Cei 76.000 de angajați în Poliție vor primi, începând din luna ianuarie, sporurile de titlu de specialist de clasă, a anunțat luni Lucian Bode, ministrul de Interne. Este o înfrângere a Guvernului, care anunțase la sfârșitul anului trecut că, din cauza crizei economice provocate de pandemie, va îngheța în 2021 salariile bugetarilor.

    Sporul de specialist are 3 trepte: 2,5%, 5% și 7,5% din salariul de bază. Polițiștii au fost printre vârfurile de lance ale categoriilor de bugetari care s-au considerat nedreptățite de faptul că nu le cresc salariile și în acest an.

    Ministrul Bode spune că s-a ajuns la o înțelegere: „Am ajuns la o soluție cu sindicatele încă din decembrie anul trecut, ceea ce înseamnă că acest spor a intrat în plată în ianuarie. Este un spor care exista în legislație, dar nu fusese acordat până acum, și noi am reușit să îl acordăm“.

    Impactul bugetar al acestui spor va fi de 119 milioane de lei în acest an. În acest timp, Guvernul este foarte îngrijorat și afirmă că presiunea bugetară este enormă, România trebuind totuși să se încadreze într-un deficit de maximum 7% din PIB în 2021.

    Președintele Iohannis a avut și el o intervenție în care a făcut apel la rațiune, explicând că nu poate fi vorba despre austeritate, atât timp cât nu se taie pensiile și salariile bugetarilor, dar că trebuie să se înțeleagă că nu sunt bani pentru noi sporuri.

    Sindicatele bugetarilor cer măriri de salarii, deblocarea voucherelor de vacanță și a altor sporuri în condițiile în care, în sectorul privat, încă din luna martie a anului trecut s-au înregistrat concedieri masive și reduceri de venituri la numeroase categorii profesionale. De asemenea, foarte multe afaceri s-au închis.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Iohannis pune capac propagandei PSD: „Nu vorbim de austeritate, pentru că nu se taie salarii și pensii”. Și un apel la rațiune – de ce nu se pot mări iar lefurile bugetarilor: „Suntem în plină pandemie, în criză economică”

    În plină agitație a bugetarilor, ale căror sindicate amenință cu proteste și ieșiri în stradă pentru că nu li se vor majora salariile și în 2021, așa cum s-a întâmplat în fiecare din ultimii ani, președintele Klaus Iohannis a făcut marți seara un apel la rațiune. Șeful statului a subliniat că nu poate fi vorba de austeritate, așa cum pretind sindicaliștii apropiați de PSD, deoarece nu se taie nici salarii, nici pensii.

    Într-un moment de profundă criză economică generată de pandemia de coronavirus, România nu mai poate însă suporta, pur și simplu, noi măriri ale anvelopei salariale, care este deja cea mai mare din Europa, raportată la PIB-ul țării. Iohannis a făcut apel la rațiune și a menționat că această înghețare a veniturilor pentru bugetari se va încheia după ce se va încheia criza economică și România își va relua trendul ascendent.

    „Trebuie să fim conștienți că economia a suferit, s-a contractat. Sunt mai puțin bani la buget. Nu poate fi vorba de mărirea unor lefuri bugetare până nu ieșim din criză”

    Șeful statului a explicat: “Măsura îngheţării salariilor mi se pare una justă. Suntem în plină pandemie, suntem în criză economică, suntem în faza în care încercăm prin vaccinare şi restricţii să încheiem această pandemie. Însă trebuie să fim conştienţi că economia a suferit, s-a contractat. Sunt mai puţini bani la buget, nu poate fi vorba de mărirea unor lefuri bugetare, atenţie, lefuri bugetare, până nu ieşim din criza economică“.

    Polițiștii au declanșat deja proteste, în timp ce profesorii acuză vehement guvernul că vrea să-i vaccineze și că nu le majorează salariile. Și primarii fac gălăgie, furioși că s-a amânat cu un an intrarea în vigoare a legii care le dă pensii speciale și lor.

    România 2021: 1,25 milioane de bugetari, 32% din PIB merge la salarii. În zece instituții de stat, salariul mediu sare de 7.300 de lei. Funcționarii au cu peste 50% peste salariul mediu pe economie

    România are în acest moment peste 1,25 milioane de bugetari, de două ori mai mulți decât în decembrie 1989, când țara număra cu cel puțin 4 milioane de locuitori mai mult. O analiză a ZF, făcută în 2020, arată că Guvernul cheltuie 32% din PIB-ul României se duce pe salariile bugetarilor (media în UE e de 22%). În zece instituții de stat, salariul mediu trece de 7.300 de lei, iar un funcționar public încasează azi cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie.

    Începând din 2017, încercând să cumpere populația pentru a nu protesta la operațiunea de subjugare a tuturor instituțiilor, Dragnea a dat drumul unor majorări salariale în sectorul bugetar cu mult peste ce-și putea permite România. Toate împrumuturile externe făcute de Guvern în intervalul 2017-2019 s-au dus la salarii. În paralel, numărul bugetarilor a explodat. Nu a existat nicio corelare între eficiența și productivitatea angajaților la stat și creșterea veniturilor.

    În acest timp, sectorul privat al economiei românești se zguduie. Salariile au fost înghețate încă de anul trecut, iar în foarte multe cazuri chiar reduse. Criza provocată de pandemie a închis numeroase afaceri și a generat foarte mulți șomeri. Prin contrast, în sectorul bugetar n-au existat încă niciun fel de restructurări, iar în 2020 veniturile au continuat să crească de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.

    Iohannis a cerut marți răbdare: “Că sunt mulţi nemulţumiţi, şi asta pot să înţeleg, oamenii s-au aşteptat ca salariile să revină la normalitate, însă salariile şi pensiile vor putea să crească iarăşi cum ieşim din criza economică şi eu sunt convins că în acest an vom ieşi din criza economică. Sunt bani de pensii. Pensiile în vigoare aşa rămân, crescute“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • EXCLUSIV. Cu cât plătim TVR și Radioul public pentru producții precum cea de Revelion: peste 700 de milioane de lei de la buget în 2020

    Pentru emisiuni precum cea din noaptea de Revelion sau concerte cu Fuego și filme ca “Burebista” și “Dacii” în prime-time, TVR a primit anul trecut, de la bugetul de stat, o finanțare de circa 350 de milioane de lei. Societatea Română de Radiodifuziune (Radioul public) a primit alți 360 de milioane de lei, astfel că suma plătită din taxele românilor către aceste două instituții mass-media publice a trecut, în 2020, de 710 milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro).

    TVR și Radiodifuziunea însumează peste 4.000 de lucrători. Conform datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor, Societatea Română de Televiziune a avut, în 2019, un număr de 2.198 de angajați, iar Societatea Română de Radiodifuziune – 1.991.

    Pentru a avea un reper de comparație cu aceste instituții, e suficient să spunem că, în 2019, Pro TV a avut 881 de angajați.

    Alocațiile bugetare pentru TVR și Radioul public au fost în ușoară scădere, anul trecut, față de “epoca de aur Dragnea”. Cu toate acestea, suma rămâne în continuare absolut colosală, raportat la calitatea programelor livrate. Rămâne realmente de neînțeles de ce este nevoie să plătim 30 de milioane de lei pe lună pentru ca TVR să livreze festivaluri folclorice în reluare, filme național-comuniste de acum 40-50 de ani și emisiuni de “analiză” politică sau “umoristice” în care se aduc osanale PSD, sunt propagate șopârle conspiraționiste și livrate mesaje antioccidentale, anti-UE și pro-rusești.

    În ceea ce privește Radioul public, este în continuare stupefiant că această instituție înghite mai mulți bani chiar și decât TVR! Argumentul privind stațiile de emisie locale nu rezistă: costurile de operare pentru un post de radio sunt infinit mai mici decât cele ale unei televiziuni.

    Spre comparație, RFI (Radio France International), post generalist cu un conținut foarte diversificat, emisiuni de știri, analiză și reportaje, a avut, în 2019, doar 22 de angajați și cheltuieli de 3,9 milioane de lei!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Fostul ministru Costel Alexe, șeful CJ Iași, acuzat de DNA că a luat șpagă 22 de tone de tablă

    * Revelionul TVR – o producție sinistră. Conspiraționiștii Garcea și Bittman. Atacuri grobiene la Iohannis

    * Ion Cristoiu naște pui vii: cică Grigore Cartianu a criticat „Revelionul lui Garcea” ca să vină el șef la TVR!

  • Managerii spitalelor Floreasca și Bagdasar, anchetați de DNA pentru cheltuielile din pandemie. Ce bugete au avut cele două spitale în 2020

    Conducerile spitalelor Floreasca și Bagdasar, din Capitală, sunt anchetate de procurorii DNA pentru modul în care au cheltuit bugetul în pandemie, informează site-ul buletin.de.

    Direcția Națională Anticorupție a cerut de la Curtea de Conturi rapoartele făcute pe 2020 privind modul în care s-au gestionat resursele publice.

    Potrivit datelor obținute de Ziaristii.com, Spitalul de Urgență Floreasca a avut proiectat, în acest an, un buget de 419 milioane de lei. În primele 11 luni cheltuise 372 de milioane din acești bani. 278 de milioane de lei au mers la salarii, sporuri, indemnizații și sporuri de risc acordate angajaților. Pe medicamente s-au cheltuit 15,4 milioane de lei, iar pe materiale sanitare – 38,7 milioane de lei. Pentru hrana pacienților – 831.116 lei.

    Spitalul de Urgență Bagdasar Arseni a avut prevăzut, în 2020, un buget de 260 de milioane de lei. Până în noiembrie se cheltuiseră 240 de milioane. 149 de milioane au mers la salarii, sporuri, indemnizații, stimulente de risc și vouchere de vacanță pentru angajați. Pe medicamente s-au cheltuie 6,2 milioane de lei, la materiale sanitare s-au dus 21 de milioane, iar pe hrana pacienților – 1,46 milioane de lei.

    Ambele spitale aparțin de Ministerul Sănătății.

    Curtea de Conturi a făcut verificări, în 2020, la toate spitalele. În urma unui astfel de control, Nicușor Dan a anunțat că l-a dat afară, joi, pe managerul de la Spitalul Filantropia. Această unitate medicală aparține de Primăria București.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!