La prezentarea bilanțului Parchetului General pe 2018, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a creionat tabloul unei Românii aflate sub asediul clanurilor penale conectate politic.
„În anul 2018, atenţia societăţii în ansamblu a fost concentrată asupra autorităţii judecătoreşti. Publicul a fost ţinut captiv într-o avalanşă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, iniţiative parlamentare, decizii judiciare şi extrajudiciare şi abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra instituţiilor sistemului judiciar”.
„Sub pretextul devoalării abuzurilor – modul de înfăptuire a actului justiţiei şi mai ales ale procurorilor -, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială şi a probităţii acesteia (…) cu consecinţa inducerii artificiale a unei animozităţi asupra unui întreg corp profesional care îşi desfăşoară activitatea, sarcinile, cu onestitate şi în anonimat”.
„A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în special asupra Parchetelor. (…) Anul în care a continuat în avalanşă demersul de modificare şi remodificare a legilor justiţiei, a codurilor penale, cu impact asupra sistemului judiciar, în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului-şef al DNA”.
„Prin semnale transmise public, Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de modalitatea de promovare și adoptare a unor acte normative”.
„Ministerul Public a urmărit să coopereze loial. Deși comunicarea cu ministrul Justiției a avut de suferit, relația instituțională între cele două entități a continuat să funcționeze”.
„Ministerul Public, asaltat de o atmosferă neprietenoasă – puțin spus -, a muncit mai mult decât în anul precedent”.
„Corupția asta așteaptă, ca procurorii să fie ocupați cu altceva”.
„Ignorarea recomandărilor din MCV, regresele au generat îngrijorări pentru parteneri”.
„Parchetul Înaltei Curți și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii soluțiilor. Recunoscând competențele Guvernului și Parlamentului în materie de legiferare, expertiza de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă pentru găsirea unor soluții viabile și larg acceptate”.
„Observăm că prin OUG 7, pe care noi am criticat-o public, specialiștii informatic ai ministerului nu doar că nu au fost recompensați, li s-a redus salarizarea cu până la 45%”.
„Într-un an marcat de schimbări majore, Ministerul Public și-a îndeplinit misiunea constituțională și e pregătit pentru provocările viitoare”.
Judecătorul Cristi Danileț, fost membru al CSM, a postat duminică seara, pe contul său de Facebook, un text pe cât de scurt, pe atât de frumos. O superbă declarație de solidaritate față de doi magistrați pe care-i apreciază pentru prestația lor publică: Augustin Lazăr (procurorul general al României) și Laura Codruța Kovesi (fost procuror general, fost șef al DNA, probabil viitor procuror-șef al Uniunii Europene).
Mesajul lui Cristi Danileț
„Mă culc liniștit și în seara asta. Cei doi procurori din această imagine sunt acolo, la locul lor: reprezintă interesul societății și apără ordinea de drept. Sunt bucuros că le sunt coleg.”
În imaginea la care se referă judecătorul Danileț apar două personaje: Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi. Este exact fotografia atașată textului de față.
Cristi Danileț este judecător la Tribunalul Cluj și un mare apărător al statului de drept.
Comunicatul de ieri al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), referitor la acuzațiile care i se aduc Laurei Codruța Kovesi, se încheie cu un paragraf ciudat, care n-o vizează pe fosta șefă a DNA, ci pe actualul procuror general, Augustin Lazăr.
„Procurorii lui Tudorel” anunță că extind cercetarea penală în legătură cu un comunicat al Parchetului General din ianuarie 2017, care ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale după afirmațiile lui Sebastian Ghiță.
„Menționăm că în aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală”.
Este vizat, evident, procurorul general al României, Augustin Lazăr. Acesta a făcut prompt o precizare: „În calitate de procuror general, am exercitat atribuțiile de comunicare publică conform dispozițiilor legale în vigoare. Orice insinuări privind încălcări ale legii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt neavenite și urmăresc destabilizarea Ministerului Public”.
Care este textul incriminat de „procurorii lui Tudorel”? Pe 9 ianuarie 2017, Parchetul General, condus de Augustin Lazăr, a dat publicității un comunicat, în care era anunțată începerea urmăririi penale pe care această instituție ar fi început-o ca urmare a dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță, după fuga acestuia în Serbia.
Comunicatul Parchetului General din 9 ianuarie 2017
„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au dispus prin ordonanță începerea urmăririi penale cu privire la faptă, respectiv infracțiunea de abuz în serviciu, în cauza având ca obiect informațiile făcute publice prin intermediul unor înregistrări difuzate în mass-media cu privire la o serie de afirmații făcute de fostul deputat Sebastian Ghiță. Cercetările în acest dosar vizează toate aspectele prezentate opiniei publice de către persoana anterior menționată prin intermediul înregistrărilor difuzate.
În acest context, precizăm că, în urma verificărilor efectuate, a rezultat că aducerea în țară a inculpatului Nicolae Popa a fost efectuată de către Poliția Română, iar costurile aferente transportului au fost achitate integral de către această instituție.
Cercetările se vor efectua în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor de fapt și de drept”.
Șantaj la procurorul general
Adina Florea
Să rezumăm. Adina Florea, favorita lui Tudorel Toader, acuză Parchetul General că în ianuarie 2017 a anunțat în mod mincinos, printr-un comunicat, deschiderea unui dosar pentru a lămuri acuzațiile aduse de fugarul Sebastian Ghiță. Aici ar fi falsul în declarații.
Apoi, cine era vizat de „dezvăluirile” lui Ghiță. Printre alții, însăși șefa DNA de atunci, Laura Codruța Kovesi. Deci, ea ar fi fost făptuitoarea, conform acuzațiilor lui Ghiță. Deci, prin neanchetarea ei, Augustin Lazăr s-ar încadra la favorizarea făptuitorului.
Lucrurile sunt atât de forțate în comunicatul emis de procurorul de caz, Adina Florea, încât jocul politico-juridic devine străveziu. Procuroarea favorită a lui Tudorel Toader, abia instalată ca adjunct al șefului nou-createi Secțiii speciale pentru hăituirea magistraților (SIIJ), se agață de un banal comunicat al Parchetului General din urmă cu doi ani.
Când face Adina Florea aceste acuzații – fals în declarații și favorizarea făptuitorului -, cu țintă directă Augustin Lazăr? Într-un moment în care Augustin Lazăr este chemat să se pronunțe asupra cererii „suspectei” Laura Codruța Kovesi de recuzare a șefului „Secției speciale”, Gheorghe Stan. Același Gheorghe Stan care ieri, prompt, a respins cererea de recuzare a Adinei Florea, formulată de Kovesi.
Procurorul general are atributul de a decide în privința recuzării lui Gheorghe Stan întrucât este șeful direct al acestuia, „Secția specială” fiind înființată (prin decizie politică PSD-ALDE, peste capul procurorului general) în cadrul Parchetului General.
Calul troian din Parchetul General
Așadar, acțiunea deschisă de Adina Florea, prin acel paragraf misterios din comunicatul anti-Kovesi, pare și un act de șantaj la adresa procurorului general: dacă accepți recuzarea lui Gheorghe Stan, ceea ce ar duce la rediscutarea recuzării Adinei Florea, îți facem dosar penal pentru comunicatul din 2017!
Acest joc periculos este făcut de Gheorghe Stan și Adina Florea, tartorii „Secției speciale”, din clădirea Parchetului General. Cei doi activează sub același acoperiș cu Augustin Lazăr, sub autoritatea administrativă a acestuia. Îi despart doar trei etaje: ei au biroul la etajul 5, Lazăr la etajul 2.
Așa cum au prevăzut cei care au contestat din start înființarea politică a „Secției speciale”, inclusiv reprezentanții unor instituții europene, aceasta este calul troian din Parchetul General. PSd și ALDE i-au băgat mortu-n casă lui Augustin Lazăr, paralizându-i practic activitatea. Șantajul din comunicatul de ieri face parte din acest plan.
Activitatea Parchetelor va avea de suferit, multe anchete importante vor fi în pericol, iar Secția pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu va putea deveni operațională.
Acestea sunt câteva dintre pericolele cu care se confruntă Ministerul Public dacă bugetul alocat de Guvern pentru 2019 nu va fi suplimentat, arată procurorul general, Augustin Lazăr, care solicită Parlamentului o creștere cu aproape 27 de milioane de euro.
Augustin Lazăr a depus la Parlament mai multe amendamente, explicând care sunt necesitățile funcționării unor parchete, ale DNA şi DIICOT.
Printre solicitările procurorului general
10 milioane de euro – pentru construcţia sediului DIICOT şi pentru sediile altor patru Parchete: de pe lângă Judecătoriile Mangalia și Moineşti, de pe lângă Tribunalele Dâmboviţa şi Galaţi. Augustin Lazăr subliniază că, în prezent, DIICOT plăteşte o chirie lunară de 58.000 de euro pentru sediul central din Calea Griviţei, nr. 24.
5,4 milioane de euro – pentru angajarea a 50 de poliţişti la DIICOT, 66 de auditori de justiţie, 25 de tineri procurori, 18 specialişti în percheziţii informatice, 9 grefieri.
4,4 milioane de euro – pentru Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), care se va muta într-un sediu închiriat de la RAPPS, „ceea ce implică cheltuieli suplimentare cu amenajarea spaţiului, utilităţi, chiria pentru sediu etc.”.
1,6 milioane de euro – suplimentarea bugetului pentru cheltuieli judiciare, cum ar fi plata expertizelor, printre care cea din dosarul represiunii din 10 august. În acest caz, Secția Militară a Parchetului General a solicitat efectuarea mai multor expertize, printre care „expertiza fizico-chimică asupra substanțelor cu efect iritant lacrimogen folosite de forțele de ordine în cursul intervenției”.
850.000 de euro – suplimentarea fondului de flagrant de la DNA şi DIICOT.
Augustin Lazăr a arătat de mai multe ori că eficiența unor Parchete este diminuată din cauza subfinanțării. Lipsa banilor face ca numărul procurorilor să fie insuficient, iar multe dosare stau în nelucrare, pentru că procurorilor le sunt repartizate prea multe dosare.
Anunțurile făcute astăzi de Klaus Iohannis i-au scos din minți pe PSD-işti. Secretarul general al partidului, Codrin Ștefănescu, a făcut afirmații iraționale, de-a dreptul demente, la Antena 3.
„Tot ce face Klaus Werner Iohannis este împotriva Românie! Tot, absolut tot! Este cel mai mare duşman al țării! Încalcă toate legile țării. Cineva îl învață să-şi prăbuşească propria țară. Îl depăşeşte pe Băsescu de un milliard de ori! Ar merita suspendat în fiecare zi!”
Klaus Iohannis a făcut două anunțuri importante:
nu-l revocă pe procurorul general, Augustin Lazăr;
nu-i numeşte miniştri pe Lia Olguța Vasilescu (la Dezvoltare) şi Mircea Drăghici (la Transporturi).
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat azi, ferm, că nu-l va revoca pe procurorul general Augustin Lazăr, urmând să respingă inițiativa ministrului Justiției, Tudorel Toader.
„Ministrul Justiției, probabil neavând altceva mai bun de făcut, mi-a mai trimis încă o dată documentele de revocare a procurorurului general, pe care mi le mai trimisese. Îi spun încă o dată: nu-l voi revoca pe procurorul general! Procurorul Lazăr face o treabă foarte bună acolo, sunt mulțumit de activitatea domniei sale. Aşa-zisa evaluare făcută de ministrul Justiției nu satisface rigorile legii”, a explicat Iohannis.
Tudorel Toader se află la a doua tentativă de a-l convinge pe Klaus Iohannis să semeze revocarea lui Augustin Lazăr. Fără succes.
Procurorul general a atacat în instanță decizia lui Toader de a propune revocarea sa. Judecata nu a început încă.
Oricum, mandatul lui Augustin Lazăr se încheie în luna aprilie, deci mai sunt doar trei luni. Acum e clar că mandatul procurorului general nu va putea fi scurtat de ambițiile distructive ale ministrului Justiției.
Între Augustin Lazăr și Tudorel Toader sunt diferențe enorme – și profesionale, și de caracter. Lazăr își onorează statutul de procuror general, Toader batjocorește haina de ministru al Justiției.
Unul este vertical, celălalt are mișcări de nevertebrat. Unul e pro-justiție, celălalt e anti-justiție. Unul e anti-infractori, celălalt e pro-infractori. Unul e pro-lege, celălalt e anti-lege. Unul dă interviu într-un ziar prestigios, „Le Monde”, celălalt se simte bine în tele-hazaua unui infractor, Antena 3.
În „Le Monde”, Augustin Lazăr a exprimat spaimele, frustrările și revolta societății românești din acest moment: „Sunt revoltat că se pot face atâția pași înapoi, când, în 2007, credeam că progresele sunt ireversibile. Nu eram pregătiți să facem față unei astfel de presiuni autocratice. Vor să disciplineze justiția pentru a reveni la anii ’90, când nu era decât o justiție de fațadă pentru persoanele de rang înalt”.
La Antena 3, Tudorel Toader își continuă retorica alunecoasă, al cărei singur scop este atingerea obiectivelor trasate de penalii cu putere politică: amnistie, grațiere, distrugerea legislației anticorupție, capturarea instituțiilor-cheie din justiție, transformarea României într-un rai al infractorilor.
„Nu eram pregătiți să suportăm o astfel de presiune autocratică” – acesta este titlul sub care ziarul francez „Le Monde” publică, în ediția tipărită pentru 1-2 ianuarie 2019, un interviu cu procurorul general al României, Augustin Lazăr. Interviul este publicat pe pagina 3, cea mai citită a ziarului.„Procurorii sunt îngrijorați de intimidările din partea Executivului, mai ales după demiterea șefei parchetului anticorupție, în iulie” – este subtitlul articolului despre Augustin Lazăr din „Le Monde”, scrie Digi 24.
„Vor să disciplineze justiția pentru a reveni la anii ’90”
Augustin Lazăr este, la rândul lui, amenințat cu destituirea de către guvern. Nimeni nu se îndoiește că această procedură este orchestrată de la distanță de Liviu Dragnea, liderul PSD, care de doi ani controlează Executivul, precizează „Le Monde”.Fără a-i numi explicit, Lazăr spune că este vorba despre aceia care „vor să disciplineze justiția pentru a reveni la anii ’90, când nu era decât o justiție de fațadă pentru persoanele de rang înalt”.Procurorul general amintește că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, justiția a devenit eficientă, cu sute de condamnări. „Le spun mereu colegilor mei că trebuie să ne continuăm munca și să nu cedăm”, afirmă el.
„Codul Penal este modificat permanent, fragilizând anchetele care îl vizează pe Dragnea”
Lazăr a contestat procedura de destituire în contencios administrativ. „Decizia va fi un test de rezistență pentru sistemul judiciar”, arată procurorul general, care speră să evite soarta Laurei Codruța Kovesi.De la revocarea acesteia, parchetul anticorupție (DNA), foarte popular în România, pare să fi intrat în derută. „Mulți colegi se tem”, a declarat un procuror sub acoperirea anonimatului. Cu atât mai mult cu cât Codul Penal este modificat permanent, fragilizând toate anchetele, începând cu cele care îl vizează pe Dragnea, arată „Le Monde”.Autorul articolului menționează și insistența lui Tudorel Toader de a o numi pe Adina Florea la șefia DNA, deși CSM a dat aviz negativ. Puterea își justifică ofensiva asupra justiției prin existența așa-numitelor protocoale secrete încheiate cu serviciile de informații și acuză procurorii că fac parte din „statul paralel”.
„În 2007 credeam că progresele sunt ireversibile”
„Sunt revoltat că se pot face atâția pași înapoi, când, în 2007, credeam că progresele sunt ireversibile. Nu eram pregătiți să facem față unei astfel de presiuni autocratice”, constată trist Augustin Lazăr.Ultimul raport pe justiție al Comisiei Europene constata și el că CSM nu este capabil să acționeze ca o contrapondere eficientă pentru a apăra instituțiile judiciare sub presiune, notează „Le Monde”.
Cotidianul francez vorbește despre „derivele partidului aflat în prezent la putere la București” și despre „asalturile repetate ale PSD și în special ale liderului său, Liviu Dragnea, împotriva sistemului judiciar”.
Ministrul Justiţiei a reiterat declaraţia potrivit căreia va trimite astăzi către preşedintele Klaus Iohannis documentele pentru finalizarea revocării procurorului general Augustin Lazăr şi pentru numirea celor cinci procurori respinşi, printre care şi Adina Florea la şefia DNA.
„Tot astăzi voi reveni cu solicitarea oficială de numire a celor cinci procurori cu funcţii de conducere, pe care preşedintele i-a refuzat spunând că propunerea are aspecte de nelegalitate”, a declarat Tudorel Toader.
Întrebat ce va face dacă şeful statului îi va respinge din nou solicitările, ministrul Justiţiei a precizat: „Vom vedea la momentul respectiv, pentru că preşedintele a făcut cum de regulă face, întâi dă răspunsuri şi apoi spune <<să mă documentez>>. A făcut această declaraţie înainte de a cunoaşte demersul la instanţa de contencios administrativ, este posibil ca preşedintele să se fi edificat între timp”, a declarat Toader, citat de Mediafax.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis astăzi, cu 9-8, că Augustin Lazăr a încălcat Codul deontologic al magistraților. Procurorului general i se impută folosirea expresiei „inculpați de grad înalt”, când s-a referit la politicienii care au hăcuit legile justiției.
Secția de procurori a CSM stabilise că Lazăr nu a încălcat Codul deontologic, dar plenul a schimbat decizia. În plen s-a impus, la limită, puternicul grup de influență pro-PSD, format mai ales din judecători cu legături dubioase. Însăși șefa CSM, Simona Marcu, se află într-o situație de incompatibilitate clară, după ce s-a dezvăluit că soțul său, avocat, a primit onorarii de o jumătate de milion de lei de la Tel Drum.
În confruntări foarte echilibrate, cum a fost cea de azi, decisive sunt voturile celor doi „reprezentanți ai societății civile” în CSM, Victor Alistar și Romeu Chelariu. De regulă, aceștia votează de partea grupului pro-PSD. DE altfel, ei au fost numiți în CSM, anul trecut, cu voturile majorității parlamentare PSD-ALDE. Alistar este și un propagandist activ al ideilor PSD, exprimându-și deseori ideile anti-justiție la Antena 3.
Augustin Lazăr a anunțat că va contesta în instanță decizia de azi a CSM.
