Etichetă: acuzații

  • Tăriceanu, caraghios-tembel: „Trebuie să oprim cu orice preț crimele Guvernului. Vom ieși în stradă!”

    Călin Popescu Tăriceanu, fostul partener de guvernare al infractorului Liviu Dragnea, are o intervenție hilară la adresa Guvernului, pe care-l acuză de „crime împotriva sistemului de sănătate”. „Trebuie să oprim cu orice preț crimele Guvernului”, declară el.

    Călin Popescu Tăriceanu a avut ieri, pe pagina sa de Facebook, o ieșire extrem de dură la adresa Guvernului Orban, pe care îl acuză de „crime împotriva sistemului de sănătate” și chiar „genocid”.

    „Uitând” că este principalul vinovat, alături de partenerii săi din PSD – cu care a guvernat mulți ani – pentru situația dramatică în care se află sistemul medical românesc, Tăriceanu amenință: „Vom încerca să mobilizăm forțele politice pentru o moțiune de cenzură și, dacă nu vom reuși, vom ieși în stradă”.

    Liderul ALDE lansează mai multe acuzații la adresa premierului Ludovic Orban, a  ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, și a lui Raed Arafat, despre care spune că sunt „prea concentrați în a stoarce electoral coronavirusul ca să-și mai onoreze jurămintele”.

    Tăriceanu ignoră faptul că deciziile politice în privința spitalelor au fost și sunt luate în funcție de sfaturile specialiștilor din domeniul medical – imunologi, virusologi -, acționându-se preventiv. De exemplu, Institutul „Matei Balș” și-a atins capacitatea maximă, pe moment nu mai poate face internări, iar noii bolnavi de Covid-19 sunt preluați de Spitalul Colentina, care e alături.

    Tăriceanu minte și când spune că pacienții de boli cronice din spitalele Covid nu au unde să fie tratați. În realitate, pentru aceștia au fost create alternative în spitale non-Covid.

    Atacul stupid al lui Tăriceanu

    „TREBUIE SĂ OPRIM CU ORICE PREȚ CRIMELE GUVERNULUI!

    Ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate se poate încadra cu ușurință în crimă cu premeditare! Nu se mai pot găsi circumstanțe atenuante în condițiile în care zeci de mii de bolnavi cronici, sute de mii de aparținători și mii de medici trag cu disperare semnale de alarmă cu privire la soarta celor care suferă de alte boli decât Covid-19.

    Decizia de a bloca și goli cea mai mare parte a spitalelor din România în așteptarea valurilor de bolnavi de coronavirus nu a avut sens încă de Ia început, dar ar fi putut fi acceptată doar pentru o scurtă perioadă de timp. Însă, la mai bine de 3 luni de la luarea acestei măsuri, daunele produse celor care au nevoie de acces la îngrijire medicală sunt inacceptabile.

    Cazul spitalului Colentina din București nu este unul singular. Ca el sunt zeci de alte spitale în România. Colentina, un spital reprezentativ al Bucureștiului, are 867 de paturi și tratează de obicei mai mult de 20.000 de bolnavi pe lună! Astăzi, spitalul tratează mai puțin de 100 de bolnavi de coronavirus. În total, de la declanșarea crizei, cei 258 de medici și 1.000 de asistenți medicali și personal medical auxiliar au tratat mai puțin de 400 de pacienți! În loc de 80.000, doar 400 de pacienți! Nici Orban, nici Tătaru și nici chiar Arafat nu își pun problema cum s-au descurcat în această perioadă zecile de mii de români cărora li s-a interzis accesul la tratament! Ei sunt prea concentrați în a stoarce electoral coronavirusul ca să-și mai onoreze jurămintele!

    Această situație nu mai poate rămâne așa! Ne solidarizăm cu personalul medical care cere redeschiderea spitalului, dar vom merge mai departe! ALDE va propune o Hotărâre a Parlamentului care să-i facă pe guvernanți să redeschidă de-adevăratelea spitalele. Dacă vor trata cu indiferență Hotărârea Parlamentului, cum au mai făcut-o, vom încerca să mobilizăm forțele politice pentru o moțiune de cenzură și dacă nu vom reuși, vom ieși în stradă!

    Genocidul la care poporul român este supus de un guvern care este interesat doar de campanie electorală și absolut deloc de bolnavi trebuie oprit!”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * FOTO+VIDEO. Sorina, la un an de America. „Familia Șărămăt o învăța să ne dea foc la casă și să fugă” / „Bătăi cu cureaua pe pielea goală și cu urzica” / „A fost pregătită de asistenta maternală «să țipe, să se tăvălească pe jos, să se țină de balustradă, să facă pe ea»” / „Au învățat-o să toarne o cafea în capul doamnei psiholog”

  • COMUNICAT: Acuzații penibile ale „Secției lui Tudorel”. I se caută nod în papură Codruței Kovesi

    COMUNICAT: Acuzații penibile ale „Secției lui Tudorel”. I se caută nod în papură Codruței Kovesi

    Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) a dat publicității un comunicat în care precizează care ar fi infracțiunile comise de Laura Codruța Kovesi. Subțirimea acuzațiilor face ridicolă toată operațiunea anti-Kovesi. „Procurorii lui Tudorel” susțin că fosta șefă a DNA ar fi mințit la audieri, ascunzând o presupusă relație privată cu Sebastian Ghiță.

    Concret: procurorii Secției speciale susțin că, într-o audiere ca martor din 10 aprilie 2017, Kovesi ar fi declarat „în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private”.

    Comunicatul „Secției lui Tudorel”

    Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:
    Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) și mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal.
    Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reținut următoarea situație de fapt:
    În cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins și primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia — Jakarta.

    Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcției de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, cu încălcarea dispozițiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competența autorităților centrale române în materie penală, a disp. art. 70 și următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea și atribuțiile Ministerului Public, și ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligația să asigure aducerea în țară a persoanei condamnate și care făceau parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI.

    Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta — București.
    Procurorii din cadrul SIIJ au mai reținut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secția de urmărire penală și criminalistică, magistratul menționat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private, deși această relație ar fi constituit o împrejurare esențială pentru cauza penală.
    Menționăm că în aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală.