Justiţia română a ajuns în cea mai neagră perioadă a existenţei sale de la accederea în Uniunea Europeană. Abia scăpată de presiunile lui Liviu Dragnea, ea trece acum printr-o nouă etapă: a blocajului total. Exponentul suprem al acestui gripaj dăunător este Lia Savonea, şefa CSM.
Sub conducerea Liei Savonea, CSM nu îşi mai exercită rolul constituţional. Practic, instituţia creată pentru a asigura independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar nu mai funcţionează din cauza incapacităţii conducerii ei de a asigura o activitate normală.
Dimpotrivă, sub Savonea, justiţia e complet blocată şi cauzatoare de efecte distructive prin ricoşeu. Un exemplu este derapajul total al procurorului general Bogdan Licu, care inspirat probabil de activitatea nocivă a şefei CSM, a trecut în tabăra fărădelegii.
Licu şi-a folosit funcţia abuziv în cazul Sorina, încălcând drepturile civile ale unei familii care nu încălcase nicio lege. Practic, Licu a devenit unealta televiziunilor anti-justiţie aliate în ultimii doi ani şi jumătate cu camarila PSD-ALDE.
A patra şedinţă fără cvorum
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost amânat, miercuri, pentru a patra oară, tot din lipsă de cvorum. Ministrul justiţiei, Ana Birchall, a declarat că nu sunt tensiuni apocaliptice cu şefa Consiliului, Lia Savonea, dar că trebuie rezolvate problemele de comunicare instituţională.
„Nu sunt tensiuni apocaliptice între Birchall şi Savonea. Ministrul Justiţiei şi-a exprimat public mâhnirea şi nemulţumirea că şi azi a venit ca să aibă de unde să plece fără să se poată merge pe o colaborare instituţională”, a declarat Ana Birchall, după amânarea şedinţei de azi.
„Agresivitatea sau maniera de a convoca plenul de pe o zi pe alta, în această manieră pe mine nu mă poate avea ca partener”, a adăugat ministrul justiţiei.
„Una e absentarea, una e boicotul. Din punctul meu de vedere, rolul important în a debloca această situaţie, acest rol îi revine preşedintelui CSM. E responsabilitatea preşedintelui CSM să caute cale de dialog, de consens”, a afirmat Ana Birchall.
Savonea nu recunoaşte criza
La sosirea în sediul CSM, Savonea a declarat că nu sunt tensiuni între membri, ci relații instituționale.
„Eu vă asigur că nu sunt tensiuni, că sunt relații absolut instituționale și nu se poate vorbi despre tensiuni. (…) Eu mă aștept să fie cvorum. Nu numai pentru validarea concursului de la Secția pentru investigare, ci și pentru rezolvarea situației de la INM și a unor colegi care au situații în așteptare”, a declarat șefa CSM, înainte de plen.
Lia Savonea a mai precizat că va discuta cu ceilalți membri pentru a vedea „care este calea de urmat” dacă nici a patra oară nu este întrunit cvorumul.
„Aștept colegii să vină în Consiliu să discutăm lucrurile astea. Mi se pare cel puțin ironic să impuți lipsa de dialog și în realitate să nu te prezinți la ședințe. Noi suntem deschiși la dialog, să ne spunem deschis. Din păcate, lucrul acesta nu se poate realiza”, a spus Savonea.
Cei 7 magnifici anti-SS rezistă
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost amânat, miercuri, pentru a patra oară, tot din lipsă de cvorum. Pe ordinea de zi se afla validarea Adinei Florea ca șef al Secției de anchetare a magistraților.
Ultimele trei ședințe ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost amânate tot din lipsă de cvorum. Cea mai recentă amânare a fost luni.
Disperată s-o numească pe Adina Florea şefă a SS-Gestapo, Lia Savonea a reunit, luni, CSM pentru a fi votată şefia secţiei, dar şedinţa n-a fost validă din lipsă de cvorum.
Blocajul întru protejarea justiţiei a fost posibil graţie celor „7 magnifici de la CSM”, judecători şi procurori care au refuzat să participe la un simulacru de şedinţă gândită special pentru impunerea Adinei Florea la şefia SS-Gestapo.
Șapte membri ai CSM, respectiv Anamaria Chiș, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, Florin Deac, Tatiana Toader, Nicolae Solomon, vicepreședinte al forului, care nu au participat la aceste ultime trei ședințe și prin urmare acestea au fost amânate, au cerut public amânarea tuturor discuțiilor cu privire la Secția de Investigare a magistraților până la traducerea raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO.
Aceștia au cerut și organizarea unei dezbateri publice asupra activităţii Secţiei întrucât, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Comisia de la Veneția și GRECO ar fi solicitat autorităților române desființarea acestei Secții, considerându-o un instrument suplimentar pentru intimidarea și exercitarea unor presiuni asupra judecătorilor și procurorilor, relatează Digi24.ro.