Pe 18 octombrie, dacă nu apar surprize de ultimă oră, Statele Unite vor aplica o majorare a tarifelor vamale pentru mai multe produse europene, în special din industria agroalimentară. Donald Trump vrea să „mulgă” astfel din Europa nu mai puţin de 7,5 miliarde de dolari. Începe războiul lumilor de tip nou! Unul purtat nu cu arme, rachete, bombe şi soldaţi, ci cu atacuri comerciale.
Spania, Franţa, Germania şi Marea Britanie (afectată şi de Brexit, vezi falimentul Thomas Cook) – 4 din principalele 5 economii ale Europei – primesc astfel o grea lovitură.
Dacă ar fi un caz izolat, mai treacă-meargă. Dar e mai mult. Este ceva ce s-ar putea răsfrânge asupra tuturor statelor de pe continent.
Dar de unde a pornit această nouă criză girată de Casa Albă?
Sub bagheta lui Donald Trump, care a deschis mai multe fronturi de conflict de când a venit la putere (China, Mexic, Iran, Uniunea Europeană, Canada), a apărut şi acest ultim război comercial, care loveşte acum Bătrânul Continent.
Aparent, miza ar fi protejarea SUA, potrivit devizei „America First”, asumate de Donald Trump ca politică de guvernare. În realitate, prin astfel de tehnici protecţioniste, Casa Albă nu face decât să ridice noi ziduri în lume, să aprindă scânteile unor noi conflicte. Cui foloseşte?
Organizaţia Mondială a Comerţului i-a dat OK lui Trump
SUA au acţionat via Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care i-a permis Washington-ului să impună tarife la peste 1.500 de produse europene pentru a compensa ajutorul acordat de unele guverne europene concernului Airbus (ceea ce, a considerat OMC, a afectat concurenţa loială cu rivalul american din domeniul industriei aeronautice, Boeing).
Cu acest cec în alb primit de la OMC, SUA vor trece acum la penalizarea ţărilor europene care au susţinut Airbus: Spania, Franța, Germania și Regatul Unit.
Majoritatea produselor care vor avea de suferit, exportate în SUA de cele patru ţări europene, sunt de natură alimentară: ulei de măsline, vin, cafea, dar pe „lista neagră” există un total de 1.700 de produse care vor fi afectate, prin suprataxare.
Spania, cea mai lovită
Cel mai afectat sector din Spania va fi industria agroalimentară. Exporturile de produse ca uleiul de măsline, măslinele, produsele de carne de porc, vinurile și băuturile spirtoase, brânzeturile, iaurturile, untul, jamonul vor avea mult de suferit.
Dar şi industria textilă va primi o puternică lovitură, şi ea exportând multe produse în SUA.
Spania exportă în prezent anual în SUA, doar din categoria de bunuri alimentare, produse de 2 miliarde de euro.
În privinţa uleiului de măsline de exemplu, Spania este cel mai mare exportator în SUA dintre toate ţările Europei. Un titlu de glorie, care nu mai ajută cu nimic acum acest sector vital al economiei.
Uleiul de măsline, primul pe lista neagră
Xiana Méndez, secretarul de stat pentru comerț din guvernul de la Madrid, a declarat într-o conferință de presă că această creștere de tarife (cotată la 25%, de moment) va afecta puternic exporturile Spaniei, SUA fiind a doua mare piaţă pentru produsele iberice, după Uniunea Europeană.
Mendez a mai arătat că Andaluzia (regiune din sudul Spaniei, cea mai săracă din toată ţara) va avea mult de suferit, deoarece aici se produce cea mai mare parte a uleiului de măsline de pe teritoriul iberic, care ajunge peste Ocean.
Spania exportă vin și ulei în SUA în valoare de peste 700 de milioane de euro anual: 405 milioane de euro, din ulei de măsline și 299 milioane de euro din vânzarea de vinuri (aproape 90 de milioane de litri), potrivit statisticilor de profil.
Fermierii au luat foc
Asociațiile agricole, care erau deja în alertă începând cu luna aprilie, regretă că sunt victimele acestui război.
„Fermierii spanioli sunt din nou principalele victime colaterale ale conflictului comercial pe care Donald Trump îl orchestrează”, a anunţat, într-un comunicat, Asociația Micilor Agricultori (UPA).
Atât această asociație, cât și alți protagonişti din sectorul alimentar subliniază cât de dificil este să cuantificăm impactul pe care aceste noi taxe îl vor avea asupra vânzărilor către SUA.
„Dacă nu putem permite agriculturii noastre să fie o monedă de schimb în acordurile comerciale cu țări terțe, cu atât mai puțin, vom tolera ca sectorul nostru să fie ostatic neputincios în războaiele comerciale dintre puterile mondiale”, a declarat Pedro Barato, președintele ASAJA, o altă organizaţie profesională.
Trump a „testat” lovitura, cu măslinele negre
În Spania, există deja precedentul suprataxării măslinelor negre, ale căror exporturi au scăzut semnificativ după noile tarife aprobate de Trump pentru acest produs.
În acest caz, președintele american a impus taxele cu scuza că producătorii spanioli au beneficiat de ajutorul UE (urmare a Politicii Agricole Comune – PAC) și, prin urmare, au avut prețuri mai competitive decât producătorii din California, ceea ce i-ar fi afectat pe aceştia din urmă.
Măsura a dat roade; producătorii din California au crescut vânzările de produse similare, cu preţul blocării produselor europene. Dar este acesta un avantaj total? Sau doar unul de moment, care prefigurează dezavantaje în serie pentru toată lumea?
Donald Trump nu-şi pune astfel de probleme. Nu întâmplător Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a declarat recent că demiterea preşedintelui SUA de către Congres ar face mult bine economiei americane şi lumii implicit.
Să curgă vinul! Dar unde?
Vinul este un alt produs aflat în centrul atenției. Pe lângă Franța, Spania este unul dintre principalii exportatori către SUA, care a fost a patra destinație a exporturilor spaniole, cu un total de 300 de milioane de euro încasate din vânzarea „licorii lui Bachus” (aproape 90 de milioane de litri).
Vinurile afectate de tarifele sunt vinurile ambalate, cu o concentraţie alcoolică sub 14 grade, adică vinurile fără bule, (nu şi cele spumante, precum „cava”). Noile tarife vor afecta 74% din exporturile spaniole de vin.
„Nu înțelegem cum produse agricole precum ale noastre sunt implicate într-un conflict generat de alte sectoare”, a declarat directorul general al Federației Spaniole a Vinului (FEV), José Luis Benítez, referinduse la conflictul aviatic Boeing-Airbus, care a produs acest val de „penalizare” a exporturilor de produse agroalimentare europene.
Jamonul, tot mai scump
Produsele derivate din carne de porc vor fi, de asemenea, supuse tarifelor lui Trump. Statele Unite au înregistrat vânzări de 1.153,84 tone, cu un preț mediu de 14,35 euro pe kilogram.
Exporturile în SUA de jamon (șuncă maturată) au înregistrat o creștere de 227% în perioada 2014-2018, „ceea ce vorbește despre o piață în expansiune puternică și cu un potențial foarte atractiv”, explică Carlos del Hoyo, directorul de marketing și promovare al Consorțiului spaniol de Jamon Serrano.
Ce-i de făcut?
María Ángeles Ruiz, profesoară de cercetare de piață la EAE Business School, explică opțiunile pe care companiile le au odată aprobate noile tarife prohibitive pe piaţa americană:
„Companiile trebuie să continue ca înainte, chiar dacă pierd o parte din vânzări, să caute piețe alternative sau să facă un fel de triangulație, pentru a ajunge către Statele Unite prin țări terțe, cu condiții mai bune”, a declarat specialista.
Poate fi cazul Canadei; companiile spaniole ar putea vinde produse direct în această țară, deși „ar trebui să le comercializeze mai întâi cu o etichetă albă, astfel încât să le poată eticheta din nou”, a mai explicat María Ángeles Ruiz.
Din Ţara Arţarului, produsele reambalate ar putea lua ulterior drumul SUA. Dar nu e aşa de simplu…
Va adopta UE represalii?
Aceleaşi probleme ca Spania îl vor avea Marea Britanie, cu produsele textile, sau Germania, cu cafeaua sau carnea de porc (Germania e lovită deja de acţiunile administraţiei Trump împotriva exporturilor auto), ori Franţa, tot cu vinurile, brânza şi alte produse alimentare.
Guvernul de la Madrid l-a convocat vineri pe ambasadorul SUA în Spania pentru a-i transmite „respingerea totală” a planului de măsuri pe care administraţia Trump îl pregăteşte pentru a fi pus în practică începând cu 18 octombrie.
Executivul condus de Pedro Sanchez i-a transmis ambasadorului american că, în cazul în care SUA nu vor renunţa la penalizarea exportului de produse agroalimentare din Europa, Spania va cere Comisiei Europene măsuri de represalii, în compensaţie. Mingea se află acum la Bruxelles. Ce va face Europa?