Încălcările statului de drept în ţări membre ale Uniunii Europene nu vor fi o problemă pe termen lung, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu publicat luni de cotidianul polonez „Rzeczpospolita”, transmite DPA, citată de Agerpres.
Juncker a spus că unele state se implică ”în anumite jocuri şi încălcări ale regulilor”, adăugând că pe termen lung nu vede ameninţat statul de drept în ţările membre respective.
Şeful executivului comunitar a adăugat că în special ţările din fostul bloc comunist vor avea nevoie de o anumită perioadă pentru a se adapta la regulile statului de drept, care sunt parte integrantă a statutului de membru al Uniunii Europene.
Declaraţia lui Juncker sună ca o sentinţă implacabilă şi pentru liderii politici de la Bucureşti. De moment, ei pot ataca fundamentele UE şi rămân încă la putere, dar ofensiva împotriva statului de drept şi a justiţiei independente se va întoarce împotriva lor.
Pe termen scurt pot bloca drumul României spre consolidarea democraţiei de tip european, dar pe termen mediu şi lung tot acest sabotaj îi va costa şi mai mult decât dacă ar fi acceptat continuarea luptei anticorupţie şi ar fi ales să plătească preţul unor condamnări personale.
Atacurile PSD şi ALDE continuă în campania electorală
În ultimele luni, PSD şi ALDE şi-au înteţit atacurile la adresa UE. Dar această îndârjire antieuropeană a regimului de la Bucureşti nu mai e tratată cu atâta îngăduinţă de Bruxelles. Liderii Europei nu mai vor ca România să repete experimentele polonez şi ungar şi vor fi mult mai drastici cu Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu decât au fost cu liderii celorlalte două state est-europene.
Declaraţia preşedintelui în exerciţiu al Comisiei Europene exact asta demonstrează. Iar avertismentele lui Manfred Weber, posibilul său succesor după alegerile europarlamentare din 26 mai, merg în aceeaşi direcţie: UE nu va mai tolera să fie folosită de unii politicieni când vine vorba de avantaje (fonduri UE, comerţ liber, circulaţia cetăţenilor fără îngrădiri), dar să fie sabotată când în joc e interesul personal al unor politicieni.
România, pe urmele Poloniei şi Ungariei
În cursul acestei luni, Comisia Europeană a lansat o nouă procedură de infringement contra Poloniei în legătură cu reformele din justiţie iniţiate în 2017, autorităţile de la Varşovia având la dispoziţie două luni pentru a răspunde temerilor executivului UE.
În 2018, Parlamentul European a solicitat activarea articolului 7 al Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei, unde premierul Viktor Orban vizează transformarea ţării sale într-o ”democraţie iliberală”. Totuşi, procedura a avansat foarte lent până în prezent.
O procedură juridică a UE a făcut de asemenea obiectul mai multor dezbateri consacrate situaţiei din România.
Bruxellesul a emis un avertisment către această ţară, precizând că ar putea adopta măsuri punitive dacă nu se va da curs recomandărilor Comisiei Europene, în special în privinţa combaterii corupţiei.