Actorul american de origine roămână Sebastian Stan a câștigat Globul de Aur. Bravo lui! În discursul său le-a mulțumit, printre alții, mamei și tatălui vitreg, americanul Tony, pentru contribuția la succes. Bravo, a doua oară! Iar în final, după ce și-a declarat dragostea pentru SUA, a spus și „România, te iubesc!”. România fiind țara sa de baștină, în care a trăit până la absolvirea școlii primare. Bravo, a treia oară!
Atât le-a trebuit românilor pentru a-și revendica Globul de Aur ca pe o distincție a fascinantei lor Românii. Câteva portaluri de știri au și dat: „Actorul român Sebastian Stan a luat Globul de Aur”. Altele, mai moderate, au dat doar „românul Sebastian Stan a luat…”
Așteptăm știrea în care să ni se spună că Președintele și Premierul îl așteaptă să-l decoreze pentru merite deosebite, așa cum Firea a încercat să se agațe de succesul Simonei Halep.
Ce legătură are Sebastian Stan cu România? Când avea 12 ani, adică în 1994, mama sa a emigrat în SUA, via Austria, unde a avut șansa să-l întâlnească pe Tony, omul care i-a devenit soț și care l-a sprijinit pe copilul Sebastian de a ajuns unde a ajuns. Lucru pentru care, plin de recunoștință, Sebastian îl menționează în discursul său: „Acest premiu este pentru mama mea, care a plecat din România în căutarea unei vieți mai bune și mi-a dat totul. Și pentru tatăl meu vitreg, Tony, care a luat o mamă singură, cu un copil deja mare. Mulțumesc că ai fost un bărbat adevărat!… România, te iubesc!”
– Advertisement –
Ce a însemnat România pentru Sebastian? Copilăria și locul de unde mama sa a plecat în căutarea unei vieți mai bune. Nicidecum țara care l-a dus spre Globul de Aur. Doar dacă am fi răutăcioși și, în manieră hegeliană, am valoriza munca negativului spunând că România l-a făcut mare izgonindu-l din ea! Dar nu suntem răutăcioși.
O campanie similară s-a mai petrecut și în cazul pictoriței Alexandra Nechita, plecată cu părinții în SUA la vârsta de 2 ani. A fost și atunci un moment în care românii descopereau că se nasc valori și la Vaslui. Numai că acel copil a ajuns o valoare pentru că a plecat din România. Dar… „e a noastră!”
Nici Alexandrei, nici lui Sebastian, România nu le-a dat mare lucru. Faptul că te-ai născut într-o țară anume nu este meritul țării respective și nici pentru tine, ca individ, vreun motiv de mândrie. „Mândru că sunt român!” – ce prostie! Mândria vine doar din ceea ce faci tu, din munca ta, nu din faptul de a te fi născut undeva. Și nu aparții unui popor prin naștere, ci prin formarea ta și prin acordul cotidian pe care ți-l dai rămânând să trăiești în mijlocul lui.
– Advertisement –
Nu te naști român, ci devii, dacă vrei sau dacă nu ai puterea să pleci în altă parte. Sebastian s-a născut în România, s-a format până la nivelul de gimnaziu aici, apoi a plecat în SUA. Când a plecat din România, la cei 12 ani ai săi, nu era actor. Asta a devenit acolo, în țara în care s-a format, în SUA. Este actor american, nu român. Iar americanii au de ce să fie mândri că unul de-al lor a luat Globul de Aur.
Faptul că e originar din România poate să ne provoace duioșie, dar nu ne dă dreptul să-l revendicăm. Nu putem spune că e „primul român care”, fiindcă în competiție nu a fost evaluat în această calitate, de român, iar România nu a pus umărul la succesul lui. Nu sub steagul României a câștigat el Globul de Aur.
În act este excepționalismul românesc. De aici la a susține că românii au dat Europei limba latină, că Bucegii sunt centrul lumii ș.a.m.d., pasul nu e mare.
Aviz românilor mândri că sunt români, atât de mândri că se împăunează cu meritele altora: actorul american Sebastian Stan a câștigat Globul de Aur; voi, cei ce-l revendicați ca fiind al națiunii, al poporului român, vă calificați pentru trofeul Balonul de Săpun. Fiți mândri de asta, pentru că România stă foarte prost la consumul de săpun, excepționalilor!