Alianţa 2020 USR-PLUS s-a plasat pe locul 3 la alegerile europarlamentare din 26 mai. Dar dacă votul din Diaspora n-ar fi fost sabotat de miniştri ca Teodor Meleşcanu, Carmen Dan sau Natalia Intotero (culmea, repusă ministru al Diasporei în Guvernul Dăncilă, deşi a fost parte în sabotarea votului), USR-PLUS s-ar fi clasat înaintea PSD, pe locul 2, după PNL.
PSD a înregistrat 22,08% din voturi (locul 2), iar USR 22,01% (locul 3). Câştigătorul alegerilor a fost PNL, cu 26,92% din voturile românilor.
Acest rezultat spectaculos şi neprofeţit de niciun institut de sondare a opiniei publice (cele aflate în solda PSD dădeau USR-PLUS undeva între 10% şi 15%) a dat aripi noii alianţe politice formate din două partide tinere pe scena politică.
Poziţionare rapidă în Europa
Imediat, USR şi PLUS s-au afiliat grupului politic Renew din Parlamentul UE, şi el o tânără familie politică apărută la iniţiativa lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei. Sâmbătă, USR a anunţat intrarea oficială în ALDE Europa, parte din noul grup Renew, iar lovitura dată de USR şi PLUS a fost alegerea lui Dacian Cioloş lider al acestei familii politice europene.
La acest moment, spre deosebire de PNL unde tensiunile interne au explodat brusc după alegeri în ciuda victoriei istorice a liberalilor, USR şi PLUS stau cel mai bine în bloc-start-uri pentru alegerile viitoare. Primele pe listă – prezidenţialele din noiembrie acest an.
Deşi iniţial părea drept sigură varianta cu Dacian Cioloş candidat al alianţei pentru Palatul Cotroceni, alegerea sa ca lider al Renew şi legăturile vechi cu Bruxelles-ul ar putea să schimbe planurile liderului PLUS.
O declaraţie care spune multe
Cine ar putea, în acest caz, să-i ia locul în bătălia prezidenţială? Simplu: Dan Barna, liderul USR şi partenerul său în Alianţa 2020 USR-PLUS.
Într-un interviu pentru Digi 24, Barna a lăsat de înţeles că nu respinge varianta candidaturii sale:
„Eu sunt gata să îmi asum orice rol pe care, convenindu-l cu colegii mei din USR și PLUS, considerăm că ne ajută. Scopul este de a câștiga toate alegerile la care participăm. Nu îmi propun să particip de amorul artei la vreo competiție electorală.
În toată Europa se schimbă cumva energia în politică. În România – și 26 mai exact asta arată – componenta activă a societăţii, antreprenorii, oamenii care și-au construit o viață confortabilă au înţeles că trebuie să se implice şi politic. Și, practic, eu sau Dacian Cioloş, USR-PLUS reprezintă această nouă componentă activă a societăţii”, a spus Dan Barna.
În emisiunea „În Fața Ta”, de la Digi24, liderul USR a evitat să critice mandatul lui Klaus Iohannis la Cotroceni, dar s-a arătat entuzismat de ideea unui tur doi la prezidenţiale între Klaus Iohannis şi candidatul USR-PLUS.
Declaraţia sa de mai sus coroborată cu ascensiunea lui Cioloş la Bruxelles lasă tot mai mult de înţeles că Dan Barna va fi candidatul alianţei care s-a plasat pe locul 3 la alegerile europarlamentare, dar care are cel mai bun vânt în pânze dintre toate formaţiunile aflate acum în arena politică românească.
Ce devine tot mai probabil e o finală prezidenţială Iohannis-Barna/Cioloş. Adică, o bătălie între PNL şi USR&PLUS. Între locul 1 şi locul 2 (fără hoţia din Diaspora) la alegerile din 26 mai. Celelalte partide sunt fie în degringoladă (PSD), fie pe moarte (ALDE), fie prea fragile încă (Pro România). Iar altele n-au de unde să mai apară.
O finală Iohannis-candidatul USR&PLUS este cea mai bună veste. Indiferent cine va câştiga, un lucru va fi sigur: România nu va încăpea pe mâna clanurilor care o guvernează încă azi.