Candidatul USR-PLUS la Preşedinţia României a primit o lovitură dură, cu doar trei săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale: DNA a anunţat că s-a autosesizat în cazul unor afaceri suspecte cu fonduri UE, care l-ar putea transforma pe Dan Barna în candidat la Preşedinţia României audiat de procurorii anticorupţie!
Aşa ceva sună halucinant pentru susţinătorii USR-PLUS, care cu siguranţă că nu s-au aşteptat la o astfel de situaţie: candidatul formaţiunilor cu cel mai convingător discurs pro-justiţie să ajungă să facă potecă la DNA!
Singurul răspuns al lui Dan Barna faţă de această întorsătură neaşteptată a fost acela că va da curs oricărei investigaţii a procurorilor în cazul său, dar a sugerat că dezvăluirile la adresa sa ar avea în spate interese politice.
Barna a declarat, luni, că procurorii DNA nu l-au informat despre începerea unei eventuale anchete în urma reportajului apărut pe RiseProject. „Dacă mă cheamă la audieri, nu văd nicio problemă”, a adăugat el, în timpul unei întâlniri informale cu jurnaliştii.
„Nu am primit nimic. Dacă au început verificările, e foarte bine. Chiar am solicitat DNA să facă verificări. Dacă mă cheamă la audieri, nu văd nicio problemă”, a declarat Dan Barna, citat de Mediafax, atunci când a fost întrebat dacă a fost citat să se prezinte la DNA.
Care a fost reacţia lui Barna faţă de acuzaţiile aduse
Liderul USR a declarat pe un forum de discuţii al partidului că nu a existat nicio fraudă şi că ancheta de presă Riseproject.ro a fost făcută „la pont”, în plină campanie electorală.
Dan Barna, a cerut ca DLAF să trimită de urgenţă documentele la DNA, pentru că ştie că „asta e comanda politică pe care au primit-o”. El a menţionat că nu sunt nereguli în acele proiecte, că a răspuns deschis tuturor întrebărilor, atât jurnaliştilor de la Rise, cât şi colegilor din USR şi tuturor celor care au solicitat detalii despre acest subiect.
Precizările vin după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora DNA a demarat o anchetă ”in rem” (în care procurorii investighează fapte, nu persoane), după dezvăluirile Rise Project care îl vizează pe Dan Barna.
Ce au dezvăluit jurnaliştii de la Rise Project
Proiectele de incluziune socială cu bani europeni, „SES-am deschide-te”, „Punţi Comunitare” şi „Biblioteca Bunelor Practici. Concept Inovator de Dezvoltare a Mediului Rural”, în care a fost implicată şi firma Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare, a lui Dan Barna, sunt verificate de Departamentul pentru Luptă Anti-Fraudă al Guvernului (DLAF), potrivit unui răspuns al DLAF la o solicitare de presă făcută de reporterii Riseproject.ro.
Beneficiarul proiectelor „SES-am deschide-te” şi „Punţi Comunitare” a fost Consiliul Judeţean Alba, iar beneficiarul proiectului „Biblioteca Bunelor Practici. Concept Inovator de Dezvoltare a Mediului Rural” a fost chiar firma lui Dan Barna. Proiectele au fost implementate în 2015. Un an mai târziu, Barna a devenit secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi a ieşit din firmă.
Riseproject.ro a publicat o anchetă privind modul în care au fost cheltuite fondurile europene din aceste proiecte. Investigaţia de presă arată, pe de-o parte, că firma lui Dan Barna ar fi direcţionat fonduri europene din cadrul acestor proiecte către sora sa şi prieteni, iar, pe de altă parte, faptul că, în calitate de consultant, firma lui Barna a avizat documente de plată, chiar dacă beneficiarii finali ai fondurilor ar fi comis nereguli, iar afacerile nu a fost sustenabile şi nu s-au dezvoltat, notează jurnaliştii de la G4Media.ro.
Ce a spus Barna înainte de a afla vestea cu DNA
Situaţia complicată în care se află liderul USR pune şi mai mult gaz pe foc într-un moment dificil pentru România, ţară aflată în instabilitate politică după ce Guvernul Dăncilă a picat în Parlament prin moţiune de cenzură.
Barna a condiţionat votul pentru un nou guvern condus de liderul PNL Ludovic Orban de adoptarea de către noua majoritate parlamentară care ar vota acest cabinet a proiectelor USR, printre care adoptarea inițiativei „Fără penali în funcţii publice” sau a legii care prevede alegerea primarilor în două tururi și abrogarea recursului compensatoriu.
Președintele USR a menționat că ieșirea din criza politică nu este responsabilitatea USR ci a președintelui Klaus Iohannis și a premierului desemnat.
„Nu ne detașăm în niciun fel. Președintele a dat o șansă PNL-ului să facă o majoritate. Noi suntem consecvenți, dacă există o majoritate, se poate adopta Fără penali în funcții publice. Oricât se încearcă construirea argumentului că învestirea guvernului stă în USR, nu este așa. Dacă nu există majoritate nu o să fie din vina USR. Dacă premierul desemnat nu poate să își constituie o majoritate (care să poată adopta și legile cerute de USR) nu poate fi învestit. Criza politică nu poate fi închisă sau deschisă de USR oricât s-ar încerca asta. Ieșirea din criză nu este mandatul USR, ieșirea din criză este asumarea de către Ludovic Orban că obiectivele noastre sunt obiectivele celui care face majoritate.”, a spus Dan Barna, citat de Digi24.ro.
Orban: „Nu cereţi PNL ce nu poate oferi PNL!”
Prin declaraţiile de mai sus, Dan Barna a ridicat şi mai mult tensiunea în relaţia cu PNL, partidul care ar urma să fie coloana vertebrală a noului guvern ne-PSD. Nu întâmplător, Ludovic Orban i-a transmis în replică un mesaj de avertizare liderului USR.
”Orice formațiune politică nu votează învestirea Guvernului pe care îl voi prezenta Parlamentului, de fapt, menține PSD la putere și pe Viorica Dăncilă la Palatul Victoria și în loc să susțină un Guvern legitim, un Guvern competent, un Guvern, care vine cu măsuri fundamentale pentru România, nu face altceva decât să asigure perpetuarea total nelegitimă, la putere, a unui Guvern al PSD, eșuat, demis, care nu mai are niciun fel de legitimitate de a exercita puterea în România. Mă îndoiesc că partenerii noștri, care au contribuit la demiterea Guvernului Dăncilă, ar putea în vreun fel să mențină și să participe la decizia de perpetuare la putere a Guvernului Dăncilă”, a declarat Orban, întrebat ce se va întâmpla dacă USR nu votează guvernul.
Premierul desemnat a mai adăugat, tot referitor la solicitările USR, că şi liberalii își doresc adoptarea respectivelor proiecte legislative, subliniind că PNL a depus în Parlament propriile inițiative în acest sens.
”Și vă mai spun că nu poate să i se ceară Partidului Național Liberal ce nu poate da Partidul Național Liberal. Noi putem să susținem, noi Partidul Național Liberal cu parlamentarii noștri, proiecte legislative, pe care, de altfel, le susținem, dar nu poți să spui că nu învestești Guvernul PNL din cauza faptului că PSD sau altă formațiune politică nu votează un proiect de lege. Așa ceva n-am mai întâlnit, vă spun sincer, ca să ni se pună niște condiții care nu depind de noi ”, a completat candidatul liberal pentru funcţia de prim-ministru.
Şi mai multă confruntare?
Ce se poate înţelege din declaraţiile lui Orban subliniate mai sus, în special din cea marcată cu roşu? Că USR va fi considerat responsabil de menţinerea PSD la putere, de către liberali, în cazul în care Cabinetul Orban nu va trece prin votul Parlamentului.
Acesta va fi discursul pe care îl vor folosi liberalii, în campania electorală, împotriva USR. La care însă, după anunţul DNA privind anchetarea afacerilor în care a fost implicat Dan Barna, s-ar putea adăuga şi acest nou front de atac.
Acesta din urmă va fi cu atât mai sensibil cu cât USR a fost formaţiunea-locomotivă a campaniei de succes „Fără penali în funcţii publice”. De aceea, dacă Barna va continua să atace PNL şi pe Iohannis, liberalii îi vor cere probabil demisia tocmai pentru a demonstra că a fost sincer atunci când a susţinut campania „Fără penali”.
„Dacă Dan Barna crede cu adevărat în nevoia de a face un pas în spate în cazul acelor politicieni cu probleme penale, atunci el însuşi ar trebui să facă acest gest pentru a demonstra că acea campanie n-a fost de ochii lumii, pentru voturi. În plus, Ludovic Orban a fost în aceeaşi situaţie şi a demisionat: era candidatul PNL la Primăria Capitalei, a fost acuzat de DNA şi a renunţat imediat la candidatură, punând interesul justiţiei deasupra celui de partid, chiar dacă asta l-a afectat profund, mai ales că a fost declarat nevinovat, la final. Dar ca gest a fost unul de politician responsabil. N-ar trebui să facă şi Barna la fel, mai ales că şi el este acum penal?”
Socoteala finală a lui Dan Barna
Declaraţia de mai sus îi aparţine unei surse din PNL citate de ZIARISTII.COM, dar nu este şi poziţia conducerii partidului. Ea vorbeşte însă despre direcţia în care ar putea evolua disputa dintre PNL şi USR, în cazul în care poziţiile celor două partide legate de soarta viitoarei puteri rămân rigide, ca până acum.
Toţi ochii sunt aţintiţi acum spre Dan Barna. Ce va face el? Va continua să ia distanţă de Ludovic Orban şi Klaus Iohannis, riscând ca partenerii de Opoziţie să-i ceară demisia, printr-o campanie virulentă de imagine, în care ar fi acuzat că e „penal”?
Sau va pune mai puţine condiţii şi va ajuta la instalarea noului guvern Orban, îngropând astfel securea războiului în tabăra anti-PSD şi lăsând acuzaţiile politice pe seama cazului său la DNA doar la mâna PSD?
În ambele cazuri însă, nu-l ajută deloc faptul că numele său este acum vehiculat alături de cei împotriva cărora USR a luptat pe viaţă şi pe moarte, inclusiv prin iniţiativa „Fără penali”.
Şi cu atât mai puţin îi serveşte faptul că un astfel de dosar cu acuzaţii de fraudă de fonduri europene ar putea ajunge pe masa Laurei Codruţa Kovesi, foarte simpatizată de votanţii USR, viitoarea şefă a Parchetului European, o instituţie creată special pentru anchetarea cauzelor privind deturnări de fonduri UE.
Aşadar, cum va aborda Barna toate aceste calcule? Este pură matematică electorală, una la care liderul USR a demonstrat că se pricepe foarte bine, dovadă succesul în alegerile europarlamentare şi ascensiunea rapidă a alianţei cu PLUS. Dar pentru omul politic Dan Barna, ecuaţia n-a fost niciodată mai complicată ca acum.