„1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cuextinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”
Românii au votat masiv cu „DA” la cele două întrebări de mai sus aflate pe buletinele de vot de la referendumul pentru justiţie, organizat pe 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare.
La referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 au votat cu DA la întrebarea referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.
Joi însă, CCR a decis că nu contează răspunsul la prima întrebare, la care românii au cerut masiv ca autorii faptelor de corupţie să nu poată fi graţiaţi sau amnistiaţi.
Curtea Constituțională a respins joi ambele inițiative legislative de revizuire a Constituției depuse de putere și de opoziție în urma referendumului din 26 mai.
”Nu poți separa un grup de infracțiuni prin Constituție. O poți face prin lege, dar nu prin Constituție pentru că se încalcă limitele revizuirii, se încalcă principiul egalității în drepturi”, au declarat surse participante la dezbateri pentru G4Media.ro.
Celelalte prevederi ale inițiativelor de revizuire – interzicerea ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și oferirea posibilității și altor instituții de a ataca OUG-urile la CCR – au primit undă verde de la Curte.
Odată respinse, cele două inițiative de revizuire a Constituției vor trebui redepuse la Parlament, fără prevederile declarate neconstituționale.
Proiectul comun PNL-USR de revizuire a Constituției vizează implementarea în legea fundamentală a rezultatelor referendumului din 26 mai și prevede concret introducerea interdicției pentru persoanele condamnate definitiv să mai ocupe funcții publice, interzicerea amnistiei sau grațierii faptelor de corupție, interdicția adoptării de OUG-uri în domeniul Justiției și spargerea monopolului deținut de Avocatul Poporului de a ataca la CCR ordonanțele de urgență prin conferirea acestui drept și președintelui României, parlamentarilor și Înaltei Curți de Casație și Justiție.