Steaua București, echipa de fotbal a Armatei, va avea din nou dreptul să joace în prima ligă după ce Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării, a semnat chiar în ultima sa zi în funcție un ordin de ministru care permite asocierea clubului cu alte persoane juridice, publice sau private, pentru a putea participa la competiții sportive.
Ordinul de ministru emis de Dîncu vizează Regulamentul de Organizare și Funcționare a Clubului Sportiv al Armatei Steaua.
În sezonul trecut, Steaua n-a promoveze deoarece era echipă departamentală, iar regulamentul federației de fotbal interzice ca astfel de cluburi să joace în prima ligă.
Modificarea regulamentului deschide calea unei asocieri a grupării Steaua București, asociație fără scop patrimonial, cu alte entități juridice, după modelul practicat de numeroase alte echipe din SuperLigă care sunt deținute de autoritățile locale, în spatele unui paravan reprezentat de asocierea cu alte firme sau companii (adesea deținute tot de primării).
Pe de altă parte, precedenta pierdere a echipei de fotbal de către clubul Steaua s-a produs în mod similar. În 1998, prin ordin de ministru, s-a constituit Asociația Sportivă condusă de Viorel Păunescu. Acesta a dat – fără să aibă acest drept legal – echipa cu tot cu jucători și cu locul în Liga 1 către Gigi Becali în 2003. Cel din urmă a înființat ilegal atunci o asociație de drept privat, înregistrând-o în mod fraudulos la Registrul Comerțului tot cu numele Steaua – deși acest lucru era interzis expres prin lege. Ministerul Apărării nu și-a apărat drepturile legale la vremea respectivă, iar Becali s-a folosit ilegal de numele și brandul Steaua până în 2016.
Din acel sezon, Becali și-a rebotezat echipa FC FCSB, încercând astfel să paraziteze mai departe brandul Steaua sugerând că FCSB ar însemna acronimul „Fotbal Club Steaua București”. În realitate, FCSB nu înseamnă nimic, fiind înregistrată exact astfel la Registrul Comerțului: FC FCSB SA.
În acest moment, Steaua București este pe locul 1 în Liga 2, după 12 etape, având un punct avans față de următoarea clasată și cel mai bun golaveraj din campionat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sistemul de arbitraj video (VAR), introdus în SuperLiga de fotbal a României începând din acest sezon, a dat primul rateu major. Dar nu din cauza aparaturii, ci a arbitrilor care l-au folosit sau, în anumite situații, au refuzat să apeleze la el. Prima viciere gravă de rezultat a avut loc la derby-ul Rapid – CFR Cluj, câștigat de gazde cu 2-1 prin două penalty-uri acordate greșit. O altă eroare majoră a fost neeliminarea portarului oaspeților în minutul 34.
Tabela de marcaj din Giulești a arătat duminică seara astfel: Rapid – CFR Cluj 2-1, goluri Săpunaru (min. 36 – din penalty), Dugandzici (min. 71 – din penalty), respectiv Muhar (min. 54).
Dar rezultatul meciului a fost influențat decisiv de câteva greșeli de arbitraj, greu de acceptat în condițiile existenței sistemului de video-arbitraj (VAR).
Arbitrii meciului Rapid – CFR Cluj, disputat duminică seara în Giulești, au fost:
Cătălin Popa (40 de ani) la centru, cu Sebastian Gheorghe (46) și Bogdan Gheorghe (45) asistenți;
Ovidiu Hațegan (42 de ani) în camera VAR, cu Bucsi Imre-Laszlo (39) asistent.
Meciul a avut trei faze importante în care, pentru o deplină lămurire, era nevoie de apelarea la sistemul de video-arbitraj.
1. Minutul 11: elvețianul Cephas Malele a înscris în poarta Rapidului, dar golul său a fost anulat după verificarea prin sistemul VAR, care a confirmat că atacantul lui CFR Cluj se afla în poziție de ofsaid când i-a pasat colegul său Petrila. A fost un ofsaid minuscul, de câțiva centimetri, dar tehnica, în aceste situații, nu dă greș: se trag linii și este depistată orice poziție de afară din joc, oricât de mică ar fi.
Verdict: S-a apelat la VAR / decizie corectă.
Ofsaidul minuscul ce a precedat golul lui Malele
2. Minutul 34: duel aerian aspru în careul lui CFR Cluj, la scorul de 0-0. Norvegianul Luckassen, de la gazde, este izbit violent, cu pumnii, de portarul italian Scuffet, și se prăbușește la pământ. Cei doi nu apucă să lovească mingea, care e respinsă de fundașul brazilian Yuri printr-o foarfecă spectaculoasă. Atenționat din camera VAR, arbitrul Cătălin Popa merge la monitor și revede faza, apoi își schimbă decizia și dictează penalty. El comite însă o gravă eroare: nu vede faultul evident comis de Luckassen asupra lui Yuri, înainte ca Scuffet să-l izbească pe Luckassen. De aici rezultă două decizii greșite, ambele de importanță majoră. Prima: dictează penalty pentru Rapid (transformat de Săpunaru în minutul 36), deși trebuia să fluiere fault în atac. A doua: nu-l elimină pe portarul Scuffet, autorul unei agresiuni care impune cartonașul roșu.
Verdict: S-a apelat la VAR / două decizii greșite.
Faza de la primul penalty, cu Luckassen, Yuri și Scuffet
3. Minutul 70: duel între atacantul croat Dugandzici (Rapid) și fundașul Burcă (CFR Cluj), la 6-7 metri de poarta ardelenilor, la scorul de 1-1. Croatul cade, arbitrul Cătălin Popa dictează penalty. Reluările TV arată că Dugandzici și Burcă se țin reciproc, nici vorbă să se impună penalty. Dar Popa refuză să meargă la monitorul de pe marginea terenului, să vadă reluările fazei din mai multe unghiuri! Nu se știe ce i-a spus Hațegan în cască, dar decizia corectă a lui Popa era să vizioneze faza, iar reluările l-ar fi convins pe orice om de bună-credință că nu trebuia dictată lovitură de la 11 metri. Arogant și suficient, Cătălin Popa a greșit grav, dându-i ocazia lui Dugandzici să transforme penalty-ul (min. 71), iar Rapidului să câștige cu 2-1.
Verdict: Nu s-a apelat (integral) la VAR / decizie greșită.
Duelul Dugandzizi – Burcă: ținere reciprocă
În concluzie, arbitrul Cătălin Popa a comis trei greșeli majore:
a inventat penalty-ul din care Rapid a deschis scorul (1-0);
a inventat penalty-ul din care Rapid a închis scorul (2-1);
nu l-a eliminat pe portarul lui CFR Cluj, Scuffet, în minutul 34.
Când ai la dispoziție sistemul VAR, aceste greșeli sunt impardonabile.
Precizare: Rapid a jucat bine, și-a creat multe ocazii de gol, a ratat enorm. După aspectul jocului, giuleștenii meritau să câștige, dar nu trebuia să intervină arbitrul în această ecuație! Nu e vina Rapidului că a greșit Cătălin Popa, dar e vina lui Cătălin Popa că n-a fost în stare să judece corect două faze pe care sistemul VAR l-ar fi ajutat să le vadă extrem de calr (chiar dacă ele, în derulare liberă, au fost complicate, mai ales cea de la primul penalty). Iar cea mai mare vină a lui Popa este că a refuzat să revadă faza de la cel de-al doilea penalty.
Arbitrul Cătălin Popa
Concluzie: erorile de arbitraj sunt omenești, dar să persiști în greșeală ignorând tehnologia VAR sau interpretând aiurea reluările video înseamnă că ori ești de rea-credință, ori nu ai valoare pentru a arbitra în prima ligă! Vicierile grave de rezultat ar fi trebuit să dispară odată cu introducerea sistemului de video-arbitraj. Meciul Rapid – CFR Cluj e primul care ne contrazice.
Trei foști arbitri FIFA au tot atâtea păreri diferite. Ion Crăciunescu (la Digi Sport 1) a spus că ambele penalty-uri au fost acordate greșit Rapidului, dar și că portarul lui CFR Cluj, Scuffet, trebuia eliminat în prima repriză. Adrian Porumboiu (la Orange Sport) e de părere că, dimpotrivă, ambele penalty-uri au fost acordate corect. La mijloc se situează Marius Avram, care a declarat pentru Prosport că primul penalty a fost acordat corect, dar la al doilea a fost o greșeală majoră.
Ion Crăciunescu (72 de ani):„La primul penalty, există într-adevăr o împingere între Luckassen și jucătorul în alb (Yuri – n. red.). Se duce direct în el și-l împinge. Sancțiunea se dă împotriva primului jucător care comite greșeala. Primul este jucătorul în vișiniu (Luckassen – n. red.), care se duce cu brațele în spatele adversarului! Sancțiunea lui Scuffet, după părerea mea… mi se pare o intrare brutală asupra unui adversar fără să joace mingea. Poate să fie și cartonaș roșu. Cât despre duelul dintre Burcă și Dugandzici… n-aș fi dat penalty niciodată pentru așa ceva! Sunt doi jucători într-un contact, dar nu mi se par niște lucruri evidente. La penalty trebuie să fie lucruri clare. Nu dădeam niciodată!”
Adrian Porumboiu (72 de ani):„La primul penalty, e fault fără niciun dubiu. E penalty. Cei care invocă un fault al lui Luckassen la Yuri trebuie să aibă în vedere un lucru: dacă-l faulta înainte Luckassen, Yuri nu mai reușea să facă «foarfeca». Eu zic că oamenii din camera VAR au văzut ce trebuiau să vadă. Al doilea penalty, după părerea mea, este penalty. E o ținere reciprocă, dar în partea finală de ce a căzut atacantul rapidist? A avut vreo cădere de calciu? Burcă a folosit o forță disproporționată. În camera VAR era un arbitru cu experiență, care nu putea să nu-i spună centralului «Vino şi uită-te la monitor!»”.
Marius Avram (43 de ani): „Faza de la primul penalty a fost judecată bine, dar la faza din minutul 68 s-a dictat penalty în mod greșit. Dugandzici se ține reciproc cu Burcă, după care se aruncă la pământ. Nu este împins sau ținut astfel încât sa se justifice o lovitură de la 11 metri. Nu înțeleg de ce nu a fost chemat Cătălin Popa să revadă faza, deoarece este o greșeală evidentă. Decizia corectă ar fi fost să lase jocul să continue”.
Dragomir: „I-a executat”
Dumitru Dragomir (76 de ani), fost președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF): „I-a executat. Eu mă iau după ce am văzut eu. Nu a fost nici unul, nici celălalt. La primul a fost fault în atac. Luckassen face fault, se urcă pe el, îi dă un brânci. E fault clar. La celălalt, premergător, a fost tot fault în atac, Dugandzici îl trage mai tare de tricou pe Burcă decât invers. Dar au dreptul să greșească și arbitrii, că sunt oameni. E presiune pe Giulești, galeria te scuipă, aruncă cu semințe, te influențează puțin ca arbitru”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Valentin Popescu este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști din marketingul sportiv românesc. Creator al Galei Trofeelor Alexandrion, unde sunt premiați cei mai buni sportivi români, dar și al altor sute de evenimente de marketing pe an, Valentin vorbește în interviul ce urmează despre imaginea FCSB, a lui Nicolae Dică și a antrenorilor români, în general.
– Cum se mai spală imaginea FCSB după 0-10 cu Silkeborg?
– Eu aș întreba „Cum se spală imaginea fotbalului românesc?”, pentru că nu doar numele FCSB apare în discuție în această dublă manșă. Este vorba de onoarea fotbalului românesc. Trist nu este că au pierdut, ci modul în care au făcut-o. În tur au părut dezinteresați total, iar în retur au jucat până la primirea primelor două goluri. Adică vreo 10 minute. Spălarea imaginii nu se face de azi pe mâine. Chiar dacă noi spunem mereu că la fotbal ultimul rezultat contează, această zicală nu prea mai este adevărată de ceva vreme. Contează modul în care tratezi „afacerea”, dacă îți respecți clienții (fanii). Iar aici sunt carențe foarte mari.
– Dică s-a compromis prin aceste rezultate. În general vorbind, antrenorii români sunt atenți la imaginea lor? Fac ceva concret ca s-o îmbunătățească?
– Aș îndrăzni să spun că Dică s-a compromis când a acceptat postul la FCSB. Cred că avea doar de pierdut sau are doar de pierdut. În caz că lucrurile merg bine, altcineva își arogă meritele, iar când merg rău, este vina antrenorului. Fiind un antrenor la început de drum, cred că trebuia să-și consolideze poziția într-un mediu ceva mai „sănătos”. Legat de imaginea antrenorilor români, evident că unii sunt atenți și foarte atenți cu imaginea lor. Doar că aceștia antrenează de ani buni în alte țări. Cei care au rămas aici se întrec de multe ori în compromisuri. Din păcate, este un cerc vicios în care ei își încalcă anumite principii doar pentru a antrena. Încălcarea acestor principii de multe ori îi aduce în situația de a nu avea rezultate și de a fi din nou șomeri.
Becali îi disprețuiește pe fanii FCSB
– Becali și-a pus suporterii în cap. Cum îi poate împăca rapid, și nu doar prin rezultate?
– Nu știu dacă fanii FCSB-ului sau ai Stelei – pentru că destui, să nu spun majoritatrea fanilor, consideră că FCSB este Steaua – mai au vreo pretenție de la Gigi Becali. Patronul și-a exprimat în dese rânduri disprețul pentu fani. Probabil din această cauză s-a și ajuns la această scindare (Steaua și FCSB). Comportamentul patronului de la FCSB nu pare să se schimbe în privința fanilor. Nu cred că se fac eforturi ca suporterii să fie atrași la stadion. Și aici nu vorbim doar de rezultate. Sunt cluburi mari care au suporterii aproape și când nu sunt rezultate și joacă cu stadionul plin. Ca să-i ai la stadion, trebuie să le arăți că-ți pasă de ei, că ai un cuvânt de spus în clubul lor, că te bazezi pe ei. Trebuie, într-un cuvânt, să-i respecți. Rezultatele de multe ori sunt generate de emulația pe care suporterii o generează în jurul echipei.
– Există respect pentru fani în România? Vezi Becali, vezi Tamaș, care și-a jignit de curând fanii, etc.
– Respectul pentru fani se vede în tribună. Sunt regiuni și cluburi care își respectă fanii. Din păcate, sunt și multe care nu pun mare preț pe așa ceva. Când trăiești doar din drepturi TV, îți pasă mai mult de un punct scos cu autobaza băgată în poartă, decât să aduci 1.000 de oameni la stadion în plus la fiecare meci. Pierderea pe termen lung este însă mult mai mare. Și pentru cluburi, și pentru fotbalul românesc, și pentru societatea noastră.
– Vei fi din nou lector la Sports Business Academy. Despre ce le vei vorbi cursanților?
– Le voi vorbi despre cum se cultivă conceptul de „branding personal” pentru un sportiv. Este foarte important să ai grijă și de imaginea ta, dar cu siguranță am să le vorbesc și despre sutele de acțiuni de marketing sportiv realizate în acest an.
Legendarul fotbalist portughez Cristiano Ronaldo, devenit rezervă la Manchester United, a ajuns o ruină din punct de vedere sportiv și l-au lăsat nervii. Joi seară, el a refuzat să intre pe teren în minutul 87 al derby-ului cu Tottenham Londra, când echipa sa conducea cu 2-0. Va fi amendat cu peste 1,3 milioane de euro.
Relația dintre fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo (37 de ani și 8 luni) și antrenorul olandez Erik ten Hag (52 de ani) este din ce în ce mai tensionată, la Manchester United, în campionatul Angliei. Situația s-a înrăutățit joi seară, în meciul câștigat cu 2-0 în fața lui Tottenham, prin golurile marcate de brazilianul Fred (min. 47) şi de un alt portughez, Bruno Fernandes (min. 69).
Revolta nesăbuită a lui Ronaldo a avut loc spre sfârșitul meciului, într-un interval de patru minute: 87-90.
Cu trei minute înainte de final, Ten Hag a vrut să-l trimită pe teren pe starul portughez, dar acesta a refuzat. Potrivit tabloidului „Daily Mail”, Ronaldo a considerat că este sub demnitatea sa să-și facă apariția pe teren așa de târziu, într-un meci în care echipa sa conducea deja cu 2-0. Pus într-o situație penibilă, olandezul a făcut doar celelalte două schimbări, introducându-i în joc pe danezul Eriksen și suedezul Elanga.
În minutul 90, Ronaldo a plecat la vestiar, refuzând să mai stea pe banca de rezerve alături de antrenorul olandez, pentru minutele adiționale.
Starul portughez va fi primi mai multe sancțiuni din partea clubului Manchester United, care a anunţat deja că Ronaldo nu va face parte din lot pentru meciul cu Chelsea, din acest weekend.
„Cristiano nu va face parte din echipa lui Manchester United pentru meciul de sâmbătă împotriva lui Chelsea. Restul lotului este pe deplin concentrat pe pregătirea acelui meci”, a anunțat clubul din Manchester, într-un comunicat de presă.
Jurnaliștii britanici adaugă că Ronaldo va fi amendat cu 1,15 milioane de lire sterline (1,32 milioane de euro) și va trebui să-și ceară scuze în fața coechipierilor pentru comportamentul său inadecvat.
Deciziile îi aparțin lui Erik ten Hag și sunt sprijinite de conducerea clubului. Olandezul beneficiază de mai multă încredere, dat fiind că a reușit să redreseze echipa și s-o apropie de „zona Champions League” (locurile 1-4), deși după două etape ocupa ultimul loc, cu zero puncte.
Manchester United a urcat pe locul 5 în Premier League, cu 19 puncte, dar are de jucat și o restanță. Echipa lui Ten Hag a câștigat deja trei derby-uri, 3-1 cu Arsenal, 2-1 cu Liverpool și 2-0 cu Tottenham (toate pe teren propriu), pierzându-l doar pe cel cu Manchester City, 3-6 în deplasare. De altfel, sunt singurele puncte pierdute de liderul Arsenal, care are 27 de puncte din 30 posibile (9 victorii și o înfrângere).
Clasament Anglia – Premier League
Cei doi inamici din acest scandal sunt din zodia Vărsător: Cristiano Ronaldo e născut pe 5 februarie 1985 (la exact 20 de ani după Gică Hagi!), iar Erik ten Hag pe 2 februarie 1970.
Olandezul a semnat cu Manchester United în vara acestui an, fiind adus de la Ajax Amsterdam, din care făcuse o forță a fotbalului european.
În schimb, Cristiano Ronaldo a eșuat cu Manchester United în campionatul trecut, încheind pe locul 6 și ratând prezența în Liga Campionilor. Portughezul a fost golgheterul echipei, cu 18 reușite, fiind depășit doar de egipteanul Salah (Liverpool) și de sud-coreeanul Son (Tottenham), ambii cu câte 23 de goluri.
În actuala ediție din Premier League, Ronaldo a jucat 8 meciuri (din 10) și a înscris un singur gol. E drept, a fost titular doar de două ori, iar de 6 ori a intrat pe teren în repriza a doua.
Cristiano Ronaldo deține două recorduri istorice în Liga Campionilor: cele mai multe meciuri jucate (183) și cele mai multe goluri marcate (140).
La numărul de meciuri jucate, Ronaldo (183) e urmat de spaniolul Iker Casillas (177), argentinianul Lionel Messi (158) și spaniolul Xavi (151). Dintre aceștia, doar Messi mai e în activitate, la PSG, cu care joacă și în acest sezon în Champions League.
La capitolul goluri marcate, Ronaldo (140) este urmat de același Lionel Messi (126), de polonezul Robert Lewandowski (89), francezul Karim Benzema (86) și spaniolul Raul (71).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Champions League este competiția care reunește la start cele mai bune cluburi din Europa. Din faza grupelor, 32 de echipe de top luptă pentru supremație și pentru premiile impresionante puse în joc de UEFA. Competiția a debutat în sezonul 1992-1993 și de atunci interesul a crescut de la an la an.
În primul sezon al Champions League, competiția era organizată sub forma unui turneu ce conținea două grupe de câte patru echipe. Câștigătoarea competiției a fost stabilită după o finală în care s-au întâlnit echipele clasate pe primul loc în cele două grupe. În calificările pentru faza grupelor au luat parte cele 36 de echipe care au câștigat campionatele naționale.
Apoi, din sezonul 1994-1995, în competiție numărul participantelor a crescut la 16, echipele fiind stabilite în patru grupe. Champions League mai includea și trei etape knock-out după încheierea grupelor, potrivit unui material apărut pe blogulNetBet.
Din sezonul 1997-1998, UEFA a mărit numărul echipelor la 24, în 6 grupe, care continuau cu trei etape eliminatorii.
La 32 de echipe, atâtea cât sunt și în prezent, s-a trecut din 1999. Pentru a ajunge la fazele eliminatorii, echipele erau nevoite să treacă de două grupe.
În formatul actual al Champions League s-a trecut din sezonul 2014-2015, când s-a renunțat la faza a doua a grupelor și s-au inclus direct meciurile din optimile de finală.
O altă schimbare importantă făcută de UEFA față de formatul inițial a fost aceea de a accepta și echipe care nu au statut de campioane. Astfel, principalele campionate trimit câte patru echipe sau, în cazuri excepționale, chiar cinci, în Champions League.
Champions League, urmașa Cupei Campionilor Europeni
Champions League este urmașa Cupei Campionilor Europeni, o competiție ce a debutat în 1955. Inspirați de succesul de care a avut parte Campionatul Sud-American al Campionilor, europenii au hotărât să-și creeze propria competiție continentală.
Prima ediție a avut loc în sezonul 1955-1956 și au luat startul 16 echipe. AC Milan, Aarhus, Anderlecht, Djurgarden, Gwardia Varșovia, Hibernian, Partizan Belgrad, PSV Eindhoven, Rapid Viena, Real Madrid, Rot-Weiss Essen, Saarbrücken, Servette Geneva, Sporting Lisabona, Stade de Reims și Voros Lobogo au fost echipele participante.
Primul meci din competiție a fost un 3-3 între Sporting Lisabona și Partizan Belgrad, ce a avut loc pe 4 septembrie 1955, iar Real Madrid a fost prima câștigătoare a competiției.
Românii au și ei amintiri plăcute din această competiție, după ce Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986, în urma succesului de la loviturile de departajare cu FC Barcelona, de la Sevilla. Este cel mai important succes din istoria fotbalului românesc, un meci care l-a transformat pe portarul Helmuth Duckadam într-un adevărat erou național.
Borne din istoria Champions League
Real Madrid este echipa care a câștigat Champions League de cele mai multe ori. A reușit această performanță de 14 ori, ultima dată în 2022. AC Milan are 7 trofee în palmares, în timp ce Bayern München și Liverpool au câte 6.
Spania este țara ale cărei echipe au câștigat Champions League de cele mai multe ori, în total de 19. Ibericii mai au și 11 finale pierdute. Englezii au 14 trofee câștigate și 11 finale pierdute, în timp ce italienii au 12 victorii și 16 finale pierdute.
Portughezul Cristiano Ronaldo este jucătorul cu cele mai multe meciuri disputate în istoria Champions League: 183. El este urmat de Iker Casillas (177), Lionel Messi (158) și Xavi (151).
Același Cristiano Ronaldo este și jucătorul cu cele mai multe goluri marcate (140), fiind urmat de Lionel Messi (126), Robert Lewandowski (89), Karim Benzema (86) și Raul (71).
Fotbalul românesc a fost marcat joi seară de două momente incredibile, diametral opuse: campioana CFR Cluj a învins pentru a doua oară într-o săptămână puternica echipă cehă Slavia Praga, fără să fi primit vreun gol în dubla manșă, iar vicecampioana FCSB a bifat încă un 0-5 cu danezii de la Silkeborg! Formația păstorită în stil feudal de Gigi Becali („antrenorul” de facto) are cea mai slabă linie de clasament dintre cele 32 de echipe din Conference League, a treia (și cea mai slabă) competiție europeană intercluburi.
Două rezultate pentru istorie, joi, în etapa a 4-a (antepenultima) din Conference League:
CFR Cluj – Slavia Praga 2-0, goluri Deac (min. 11 – din penalty) și Yuri (84).
Comparația dintre cele două echipe românești ajunse în grupele europa League este umilitoare pentru bucureșteni.
După 4 etape, CFR Cluj are 7 puncte, FCSB doar unul.
CFR Cluj are golaveraj +2 (4-2), FCSB are -12 (1-13).
CFR Cluj nu a primit niciun gol în „dubla” cu Slavia Praga (vicecampioana Cehiei), FCSB a încasat 10 în „dubla” cu Silkeborg (locul 3, în campionatul trecut, în Danemarca).
CFR Cluj a revenit la nivelul admirabil din urmă cu trei ani, când, tot cu Dan Petrescu la cârmă, se califica din grupele Europa League și era eliminată fără înfrângere de FC Sevilla, 1-1 și 0-0, în „16-imi”.
FCSB și-a doborât recordul istoric de umilință europeană. Niciodată, echipa lui Becali sau precursoarea sa, Steaua, n-a pierdut o „dublă”, în competițiile continentale, la o diferență atât de mare.
Și să nu uităm: CFR Cluj a câștigat ultimele 5 ediții de campionat, instituind o dominație totală, timp în care FCSB s-a obișnuit cu locul 2, iar în 2020 a încheiat chiar pe locul 5.
CFR Cluj: croați, brazilieni, ghanezi și „tunarul” din Antilele Olandeze
După un punct scos in extremis în Kosovo, 1-1 cu Ballkani (egalare reușită în minutul 90+1), și o înfrângere mizeră pe teren propriu, cu turcii de la Sivasspor (0-1), CFR Cluj a reușit două victorii colosale cu Slavia Praga, echipa care domină fotbalul ceh de câțiva ani. Trupa lui Dan Petrescu a revenit brusc la viață, răsturnând toate calculele și punând lacăt pe propria poartă: 1-0 la Praga, 2-0 la Cluj.
Dan Petrescu a reușit să reclădească un mecanism în formatul atât de drag lui: echipa capabilă să câștige fără să primească gol. Elocvent este faptul că ardelenii au încasat doar două goluri în 4 partide, mai exact în primele două, cu adversari mai modești.
E drept, CFR Cluj nici n-a marcat prea mult: 4 goluri în 4 meciuri, cu 3 autori: brazilianul Yuri Matias (adus de la defuncta Gaz Metan Mediaș) a marcat de două ori, iar Janga (din Antilele Olandeze) și Deac câte unul.
Noutatea o reprezintă Rangelo Maria Janga (30 de ani), născut la Rotterdam, dar care și-a păstrat cetățenia Antilelor Olandeze. Înainte de a juca în România, Janga a mai evoluat la echipe din alte 6 țări: Olanda, Cehia, Belgia, Kazahstan, Elveția și Cipru.
Janga a marcat prețiosul gol prin care CFR Cluj a învins săptămâna trecută la Praga.
CFR Cluj în meciul de joi (2-0 cu Slavia Praga): Scuffet – Manea, Yuri, Kolinger, Camora – Deac (46 Cvek), Boateng (89 Hoban), Muhar, Roger (89 Petrila) – Yeboah (78 Malele), Janga (65 Braun). Antrenor:Dan Petrescu.
Aproape toată repriza a doua, din minutul 46 până în minutul 89, pe teren s-au aflat doar doi jucători români – ambii fundași laterali: Manea (25 de ani) și Camora (35 de ani). Numele complet al celui din urmă: Mário Jorge Malico Paulino, născut la Samora Correia, în Portugalia, și devenit cetățean român în urmă cu câțiva ani. Camora se află la al 12-lea sezon în România și are în palmares 6 titluri de campion: în 2012, 2018, 2019, 2020, 2021 și 2022.
La un moment dat, în returul cu Slavia Praga, pe teren se aflau trei croați: Kolinger, Muhar, Cvek. Au mai jucat doi brazilieni (Yuri, Roger), doi ghanezi (Boateng, Yeboah), un italian (Scuffet), un antilez-olandez (Janga), un german (Braun) și un elvețian (Malele).
În total, au jucat 5 români: trei titulari (Manea, Camora, Deac) și doi intrați în minutul 89 (Petrila, Hoban).
Pe banca de rezerve se mai aflau un croat (Brucici), un camerunez (Billong) și 5 români (Bălgrădean, Burcă, Bordeianu, Buș, Gal).
În tabăra adversă, Slavia Praga a avut 5 titulari africani: trei nigerieni (Olayinka, Sor, Usor) și doi ivorieni (Tieni, Traoré). Plus: un suedez (Ousou), un ucrainean (Kacharaba), un american (Dorley) și trei cehi (Kolar, Jurasek, Tecl).
FCSB: falimentul „antrenorului” Gigi Becali
La o săptămână după 0-5 în Danemarca, era de așteptat ca FCSB să încerce o minimă reabilitare. Se vorbea despre o victorie sau măcar un egal. Unii se mulțumeau și cu o înfrângere la limită, deși Silkeborg nu era vreo forță a fotbalului danez. Dar s-a repetat scorul din meciul-tur: 0-5!
FCSB în meciul de joi (0-5 cu Silkeborg): Târnovanu – V. Crețu, Haruț, Bouhenna, Pantea – Oaidă (46 Radaslavescu), Edjouma (73 Dulca), Olaru – Cordea (73 Muși), Compagno (67 I. Stoica), O. Popescu (46 Miculescu). Antrenor: Nicolae Dică.
FCSB plătește tribut anomaliei care domnește de mai mulți ani în acest club: patronul Gigi Becali ține morțiș să facă și pe antrenorul, implicându-se brutal în alcătuirea primului „11” și în schimbările de jucători din timpul meciurilor! În ultimii ani, latifundiarul din pipera a angajat doar antrenori docili, care au acceptat acest concubinaj profesional cu angajatorul lor. Autoritatea antrenorilor a fost grav afectată, iar performanța serioasă a devenit imposibilă.
Urmarea se vede în Conference League: după 4 etape, FCSB este cea mai slabă echipă dintre cele 32 ale competiției (8 grupe a 4 formații)! Iată cum ar arăta o ierarhie a neputinței, un fel de clasament pe dos.
Pe întreg tabloul cupelor europene, care cuprinde 96 de echipe (câte 32 în Champions League, Europa League și Conference League), golaveraj mai slab decât FCSB au doar două formații, ambele din Liga Campionilor, unde adversarii sunt mult mai puternici. Așadar: Glasgow Rangers are 1-16, iar Viktoria Plzen are 3-16. Dar scoțienii au fost „ciuruiți” de Napoli, Liverpool și Ajax Amsterdam, iar cehii de Bayern München, Barcelona și Inter Milano! Parcă sună altfel decât Silkeborg, Anderlecht și West Ham…
Top 10 golaveraje umilitoare în cupele europene, ediția 2022-2023
Glasgow Rangers (Scoția): –15 (1-16) / Champions League
Viktoria Plzen (Cehia): –13 (3-16) / Champions League
FCSB (România): –12 (1-13) / Conference League
FC Zürich (Elveția): –11 (3-14) / Europa League
Austria Viena (Austria): –9 (1-10) / Conference League
Shamrock Rovers (Irlanda): –8 (0-8) / Conference League
FC Copenhaga (Danemarca): –8 (0-8) / Champions League
HJK Helsinki (Finlanda): –7 (1-8) / Europa League
Olympiakos Pireu (Grecia): –7 (1-8) / Europa League
Celtic Glasgow (Scoția): –7 (2-9) / Champions League
Silkeborg – 1,3 goluri/meci în 10 meciuri, 5,00 goluri/meci contra FCSB!
Echipa care i-a „descălțat” pe vicecampionii României nici măcar nu se află într-o formă deosebită. Ultimele 10 meciuri ale lui Silkeborg (6 în campionat, 3 în cupele europene, 1 în Cupa Danemarcei), în afara celor cu FCSB, au fost:
1-1 (a) cu HJK Helsinki
1-2 (a) cu Odense
0-1 (d) cu FC Copenhaga
0-1 (d) cu Anderlecht Bruxelles
1-0 (a) cu Aarhus
2-3 (a) cu West Ham United
2-3 (d) cu Randers
3-0 (d) cu Naestved
2-1 (a) cu Horsens
1-1 (d) cu Odense
Așadar, 3 victorii, 2 egaluri și 5 înfrângeri, golaveraj 13-13. Doar cu FCSB, în două meciuri, golaveraj 10-0!
Mai mult, Silkeborg a avut un parcurs catastrofal în cupele europene, înaintea meciurilor cu FCSB:
0-1 (d) cu HJK Helsinki (Europa League / play-off)
1-1 (a) cu HJK Helsinki (Europa League / play-off)
0-1 (d) cu Anderlecht Bruxelles (Conference League / grupă)
2-3 (a) cu West Ham United (Conference League / grupă)
Așadar, danezii au fost eliminați de finlandezi în play-off-ul Ligii Europa, apoi aveau zero puncte după două meciuri în grupa din Conference! Bilanțul pe frontul european, înainte de a întâlni „miorița FCSB”: zero victorii, un egal și trei înfrângeri!
Iar Silkeborg nici măcar nu este o echipă multinațională: primul „11” a fost format din 10 danezi și un islandez, iar pe parcurs au mai intrat 4 danezi și un suedez.
FCSB – locul 2 all time în istoria neagră a României în cupele europene
Acest 0-10 cu Silkeborg este a doua cea mai mare umilință îndurată de o echipă românească într-o „dublă” din cupele europene, după SC Bacău – Werder Bremen 0-11 (Cupa Cupelor, sezonul 1991-1992) și la egalitate cu Electroputere Craiova – Panathinaikos Atena 0-10 (Cupa UefA, 1992-1993).
Cele mai mari umilințe ale echipelor românești în cupele europene
Pentru a doua oară consecutiv, naționala de fotbal a României are noroc la tragerea la sorți. S-a întâmplat în Liga Națiunilor 2022-2023 (când, totuși, am ocupat ultimul loc în grupă, din cauza dublei înfrângeri cu Muntenegru!), se întâmplă și în preliminariile Euro 2024.
Pentru a se califica la Euro 2024, turneu găzduit de Germania, naționala de fotbal a României va trebui să ocupe unul dintre primele două locuri în Grupa I, din care mai fac parte Elveția, Israel, Kosovo, Belarus și Andorra.
Varianta de a ne califica prin intermediul Ligii Națiunilor nu mai există, fiind compromisă prin clasarea pe ultimul loc în grupa cu Bosnia, Finlanda și Muntenegru.
Marile ghinioniste: Irlanda și Ucraina
A fost o tragere la sorți extrem de norocoasă. Dintre marile puteri ale fotbalului european, n-am nimerit cu vreuna nici din prima urnă valorică (Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Belgia), nici din cea de-a doua urnă valorică (Franța, Anglia).
Ghinionistele urnei a treia valorice (în care s-a aflat și România) sunt Irlanda (care a picat în Grupa B, alături de Olanda și Franța) și Ucraina (repartizată în Grupa C, alături de Italia și Anglia).
Este a doua tragere la sorți consecutivă în care România are noroc. Precedenta ne-a adus ca adversare Bosnia, Finlanda și Muntenegru, în Liga B a Ligii Națiunilor. Norocul nu ne-a fpst însă suficient: naționala lui Edi Iordănescu s-a clasat pe ultimul loc în grupă, retrogradând în Liga C.
Componența celor 10 grupe
Grupa A: Spania, Scoția, Norvegia, Georgia, Gibraltar
Grupa B: Olanda, Franța, Irlanda, Grecia, Cipru
Grupa C: Italia, Anglia, Ucraina, Macedonia de Nord, Malta
Grupa D: Croația, Țara Galilor, Armenia, Turcia, Letonia
Grupa E: Polonia, Cehia, Albania, Insulele Feroe, Republica Moldova
Grupa F: Belgia, Austria, Suedia, Azerbaijan, Estonia
Grupa G: Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Lituania
Grupa H: Danemarca, Finlanda, Slovenia, Kazahstan, Irlanda de Nord, San Marino
Grupa I: Elveția, Israel, România, Kosovo, Belarus, Andorra
Grupa J: Portugalia, Bosnia-Herțegovina, Islanda, Luxemburg, Slovacia, Liechtenstein.
România s-a aflat în urna a 3-a valorică, din cele 6. Norocul a venit din trei direcții, cele mai importante: urnele valorice 1, 2 și 4.
Ce adversare ne puteau veni din celelalte 5 urne valorice
Norocul României a venit din trei direcții, cele mai importante: urnele valorice 1, 2 și 4.
Din urna 1, adversară ne putea fi una dintre marile puteri ale fotbalului european (Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Belgia) sau o altă echipă de talia Elveției (Croația, Danemarca, Polonia, Ungaria).
Din urna a 2-a, mult mai periculoase decât Israel erau Franța și Anglia, dar dificultăți majore ne-ar fi putut produce și Serbia, Cehia, Austria, Scoția și Țara Galilor. Doar cu Bosnia și Finlanda ne-am fi putut bate de la egal la egal, dovadă și recentele confruntări din Liga Națiunilor.
Din urna a 4-a, mai periculoase decât Kosovo erau Turcia, Grecia, Georgia și chiar Macedonia de Nord, dar incomode au devenit în ultima vreme și Luxemburg (cu „legiunea” sa de nativi portughezi) și Kazahstan (care și-a câștigat lejer grupa din Liga Națiunilor). Celelalte variante: Bulgaria, Azerbaidjan și Feroe.
Din urna a 5-a, mai periculoase decât Belarus erau Slovacia și Irlanda de Nord. Comparabile: Cipru și Republica Moldova. Mai slab cotate: Lituania, Letonia, Estonia, Malta și Gibraltar.
Urna a 6-a: am picat cu Andorra, am evitat Liechtenstein și San Marino. Aici am fost ghinioniști: doar 3 din cele 10 grupe au primit și o a 6-a echipă, restul grupelor au doar câte 5. Așadar, vom juca 10 meciuri, în timp ce majoritatea echipelor europene vor juca doar câte 8.
Ocupantele locurilor 1 și 2 se califică direct
La tragerea la sorţi, desfășurată duminică la Frankfurt, în cele 6 urne valorice s-au aflat 53 de echipe, din cele 55 de membre ale UEFA. Au lipsit Germania (calificată din oficiu, ca țară organizatoare) şi Rusia (exclusă din competiţii ca urmare a războiului declanșat în Ucraina).
Meciurile din preliminariile Euro 2024 se vor disputa în perioada martie – noiembrie 2023, în 5 acțiuni distincte.
Primele două clasate în fiecare grupă se vor califica la turneul final. Celor 20 de echipe și germaniei (calificată din oficiu) li se vor adăuga 3 formații venite din Liga Națiunilor (în urma play-off-urilor ce se vor disputa în martie 2024, între 12 naționale ce vor juca 6 semifinale + 3 finale).
Calendarul preliminariilor Euro 2024
Etapa I: 23 – 25 martie 2023
Etapa a II-a: 26 – 28 martie 2023
Etapa a III-a: 16 – 17 iunie 2023
Etapa a IV-a: 19 – 20 iunie 2023
Etapa a V-a: 7 – 9 septembrie 2023
Etapa a VI-a: 10 – 12 septembrie 2023
Etapa a VII-a: 12 – 14 octombrie 2023
Etapa a VIII-a: 15 – 17 octombrie 2023
Etapa a IX-a: 16 – 18 octombrie 2023
Etapa a X-a: 19 – 21 noiembrie 2023.
Turneul final Euro 2024 (ediția a 17-a a competiției) va avea loc în perioada 14 iunie – 14 iulie 2024, pe 10 stadioane din tot atâtea orașe germane: Berlin, München, Stuttgart, Frankfurt, Dortmund, Köln, Düsseldorf, Gelsenkirchen și Leipzig.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Naționala de fotbal a României a plecat la drum, în Liga Națiunilor, cu gândul de a promova în Liga A (primele 16 din Europa), dar nu a reușit să se mențină nici în Liga B (locurile 17-32), ci a retrogradat în Liga C (locurile 33-48), având mai jos doar cele 7 echipe din Liga D (locurile 49-55).
Luni seară, România a jucat spectaculos cu Bosnia-Herțegovina și a câștigat clar, cu 4-1, în fața echipei care își asigurase deja locul 1 în Grupa 3 și a venit în excursie la București, fiind calificatămatematic în Liga A, alături de marile puteri ale continentului.
Speranțele noastre erau ca Finlanda să nu câștige în Muntenegru. Dar au învins cu 2-0 și aua juns ei pe locul 2, iar noi am rămas pe 4.
Victoria din Giulești, la acest scor, a fost posibilă și pentru că bosniacii au trimis pe teren un prim „11” din care lipseau marile vedete Dzeko și Pjanici. Când Dzeko a fost aruncat în luptă, în minutul 71, n-a avut nevoie decât de 6 minute pentru a înscrie în poarta lui Ionuț Radu.
Statistica va reține următoarele:
România – Bosnia 4-1. Goluri: Man (38), Pușcaș (73, 86), Rațiu (79) / Dzeko (77).
ROMÂNIA: I. Radu – Rațiu, Rus (83 Nedelcearu), Burcă, Bancu – R. Marin (65 T. Băluță), Stanciu, Olaru – Man (64 Cordea), Alibec (65 Pușcaș), Sorescu (56 Camora). Antrenor: Edward Iordănescu.
Omul meciului a fost craioveanul Nicușor Bancu (30 de ani), care a pasat decisiv la primele trei goluri. Tot el îl servise și pe Tănase la Helsinki, în urmă cu patru zile, pentru golul egalării, după ce – e drept – tot el respinsese greșitt și la faza din care Pukki a deschis scorul pentru nordici. Per total, Bancu a fost extraordinar în această „dublă” a echipei naționale, pasând decisiv la 4 din cele 5 goluri reușite de „tricolori”.
George Pușcaș (26 de ani) și-a regăsit eficiența, marcând de două ori în 25 de minute – a fost mai eficient chiar și decât Dzeko! Dar Pușcaș are pe conștiință, într-un fel, această retrogradare: a avut o „pană de luciditate” la Helsinki, la scorul de 1-1, în situație de „2 contra 1”, refuzând să-i paseze spre dreapta lui Cordea și irosind un contraatac care putea însemna o victorie egală cu locul 3.
La fel a făcut și Denis Alibec luni seară, la scorul de 1-0: a refuzat să-i paseze lui Man, care era liber pe dreapta, alegând să dribleze portarul pe stânga, să intre în unghi închis și să amâne verdictul până după pauză.
Dacă Pușcaș ar fi judecat corect faza de la Helsinki, iar România ar fi câștigat acel meci, atunci meciul de luni, Muntenegru – Finlanda, ar fi fost „care pe care”, disputându-și ordinea locurilor 3-4, iar România, la final, ar fi sărit pe locul 2.
O constatare tristă: România a ieșit în avantaj atât în „dubla” cu echipa de pe locul 1, Bosnia (4-1 și 0-1), cât și în cea cu echipa de pe locul 2, Finlanda (1-0 și 1-1), dar a fost zdrobită 0-3 și 0-2) de Bosnia, echipa care a încheiat pe locul 3, la egalitate de puncte cu noi (7).
Și încă o observație: România este singura echipă din grupă care a încheiat cu golaveraj negativ (6-8). Bosnia (8-8) și Muntenegru (6-6) sunt pe zero, iar Finlanda are golaveraj pozitiv (8-6).
Dintre cele 6 goluri marcate de Muntenegru, 5 au fost în poarta României! Muntenegrenii au mai înscris un gol Bosniei și niciunul Finlandei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liga Națiunilor la fotbal e bulversată de noul fenomen maghiar, al treilea din istorie. În vreme ce România s-a chinuit să scoată o remiză în Finlanda (1-1) și ocupă ultimul loc într-o grupă din care mai fac parte Bosnia și Muntenegru, Ungaria a învins Germania la Leipzig (1-0) și e lider într-o grupă din care mai fac parte Italia și Anglia!
Rezultatul meciului de la Helsinki, de care ne-am agățat speranțele vineri seară:
Meciul s-a disputat în etapa a 5-a (prnultima) din Grupa 3 a Ligii B.
În aceeași zi, la aceeași oră și tot în penultima etapă, și tot în Grupa 3, dar a Ligii A, la Leipzig a explodat bomba:
Germania – Ungaria 0-1, gol Adam Szalai (min. 17).
Comparația merge mai departe.
Cu o etapă înainte de final, România ocupă ultimul loc, 4, într-o grupă din care mai fac parte Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Finlanda. Echipa lui Edi Iordănescu are doar 4 puncte, cele obținute în „dubla” cu Finlanda (1-0 și 1-1). De altfel, nordicii sunt singurii cărora am reușit să le dăm gol. În confruntările cu balcanicii am fost falimentari: 0-2 (în deplasare) și 0-3 (acasă) cu Muntenegru, 0-1 cu Bosnia (în deplasare).
Clasamentul Grupei 3, Liga B
Ungaria nu mai e o surpriză: a luat Angliei 6 puncte din 6 (1-0 acasă, 4-0 în deplasare), iar Germaniei 4 puncte din 6 (1-1 acasă, 1-0 în deplasare). Maghiarii au pierdut doar în Italia, la limită (1-2).
Toate adversarele Ungariei din Grupa 3 sunt campioane mondiale, iar împreună au 9 titluri supreme (din cele 21 acordate): Germania – 4, Italia – 4, Anglia – 1.
De asemenea, Germania (de 3 ori) și Italia (de 2 ori) sunt campioane europene, câștigând împreună 5 din cele 16 ediții disputate.
Italia și Anglia sunt campioana, respectiv vicecampioana europeană la zi, după finala jucată anul trecut pe „Wembley”-ul londonez.
Clasamentul Grupei 3, Liga B
În actuala campanie din Liga Națiunilor, România a câștigat un singur meci din 5, Ungaria a pierdut un singur meci din 5.
România are golaveraj 0-5 în „dubla” cu Muntenegru (țară de 622.000 de locuitori), Ungaria a făcut golaveraj 5-0 în „dubla” cu Anglia (țară de 56 de milioane de locuitori).
Neînvinsă de Germania în ultimele trei confruntări
Forța naționalei maghiare, antrenată de peste 4 ani (din iunie 2018) de italianul Marco Rossi (58 de ani), este demonstrată și de ultimele 3 meciuri jucate cu Germania, toate în 2021-2022:
Germania – Ungaria 2-2 (după 0-1 și 1-2), la Euro 2020 – la München;
Ungaria – Germania 1-1 (după 1-0), în Liga Națiunilor – la Budapesta;
Germania – Ungaria 0-1, în Liga Națiunilor – la Leipzig.
Ungaria a fost prezentă la Euro 2020, unde a avut o prestație onorabilă (1-3 cu Portugalia, 1-1 cu Franța, 2-2 cu Germania), dar a ratat calificarea la Campionatul Mondial din acest an, ce sva fi găzduit de Qatar (a încheiat pe locul 4 în Grupa I, cu 17 puncte în 10 meciuri, după Anglia, Polonia și Albania, depășind doar Andorra și San Marino.
Acum, Ungariei i-ar fi suficient un rezultat de egalitate în ultimul meci din grupă, cel cu Italia, luni, la Budapesta, pentru a câștiga Grupa 3 din Liga A și a se califica astfel în semifinalele Ligii Națiunilor, fază în care ar urma să se confrunte cu Croația sau Danemarca (Grupa 1), Spania sau Portugalia (Grupa 2) și Olanda (cvasi-câștigătoare în Grupa 4, Belgia mai are doar șanse teoretice).
Pentru fotbalul maghiar ar fi o calificare istorică în semifinalele unei competiții majore. Ungaria a avut două momente de grație, însă cu multe decenii în urmă, în 1938 și 1954, când a jucat finala Campionatului Mondial, pierzând în fața Italiei (2-4), respectiv a Germaniei de Vest (2-3, după 2-0 în minutul 8 și după ce zdrobise aceeași echipă a RFG în grupă, scor 8-3!).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Adrian Iacobini (37 de ani), directorul Clubului Sportiv Universitar din ASE, crede că esports va depăși ca popularitate fotbalul în următorii ani. El își argumentează afirmația în interviul de mai jos, în care mai puteți afla, printre altele, și cum poate fi crescută forța unui sportiv, într-un timp foarte scurt, doar datorită eficientizării modului prin care informația pleacă de la creier spre mușchi. Iacobini s-a specializat la cursurile Sports Business Academy și este pasionat de cercetare în sport, pe care o folosește cu succes la clubul pe care-l conduce.
Reporter: Ești directorul Clubului Sportiv Universitar ASE. Ce face un club universitar și ce faci tu, ca director?
Adrian Iacobini: Da, sunt la CSU ASE de doi ani, anterior am mai fost trei ani directorul Clubului Sportiv Școlar nr. 4, iar ca antrenor am activat 14 ani. De vreo trei ani, cluburile sportive universitare au fost trecute în subordinea universităților, mai puțin 5 cluburi, ce își împart orașele pentru mai multe universități: Universitatea Cluj-Napoca, Universitatea Craiova, Poli Iași… Celelalte, de lângă universități, își desfășoară activitatea conform prevederilor legale, dar și conform regulamentelor de organizare și funcționare proprii, aprobate de Senatul Universității respective.
Reporter: Și participați la competiții?
Adrian Iacobini: Da, la campionatele organizate de Federațiile sportive de profil.
Reporter: Voi unde participați? Cu ce echipe?
Adrian Iacobini: Suntem cel mai tânăr club universitar din țară, clubul cu numărul 30. Avem secție de șah, participăm la toate competițiile naționale și la unele internaționale. Am reușit cu o echipă foarte dinamică să urcăm repede pe primul loc în țară, atât la masculin, cât și la femnin. Datorită partenerilor comerciali pe care-i avem, am adus cei mai buni sportivi din țară și chiar unii dintre cei mai buni jucători din străinătate, urmând să participăm în Cupa Cluburilor Europene.
Un indian care a uimit lumea joacă șah pentru clubul sportiv al ASE
Reporter: Sportivii sunt studenți?
Adrian Iacobini: Da. Când am preluat eu clubul, m-am gândit să creăm în primul rând o imagine care să fie demnă de mediul universitar. Neavând bani, dar având resurse umane, am mers pe șah. Spre norocul nostru, aveam destul de mulți studenți practicanți de șah, foști campioni naționali, și am mai avut norocul ca printre cadrele didactice din ASE să fie și un mare maestru internațional și, totodată, un manager înnăscut la această disciplină, anume Tiberiu Georgescu. El a organizat totul aici. Prin el a fost adus de curând în țară ungurul Richard Rapport, al 5-lea cel mai bine cotat șahist din lume în mai 2022. El și un indian de 16 ani, Gukesh D, care se vehiculează că va fi cel mai bun din lume, urmează să fie legitimați și să joace pentru noi în competițiile europene. În competiția internă, avem românii noștri, consacrați. La șah avem tot ce trebuie – sponsori, management, susținere, practicanți.
Reporter: Alt sport unde participați la competiții?
Adrian Iacobini: Fotbal-tenis. Tot din conjuctura pe care o avem cu personalul din ASE. Unul din profesori era practicant al acestui sport și, așa cum se proedează în România, din cunoștință în cunoștință, am ajuns să-l transferăm în pe Adrian Cristea, campion mondial în 2016 cu echipa României de tenis cu piciorul. Au făcut o echipă competitivă, cu care participăm în campionatul organizat de Federația Română de Fotbal-Tenis.
Reporter: Și pe dom’ pofesor cum îl cheamă?
Adrian Iacobini: Victor Dulceață.
Salarii de subzistență din partea Ministeruluii Educației
Reporter: O dulceață de Fotbal-Tenis…
Adrian Iacobini: Chiar da. Au făcut surpriză anul trecut, au câștigat Cupa României și s-au clasat pe locul 3 în campionat. Avem o atmosferă destul de bună, toți oamenii pe care i-am adus în jurul nostru, în comunitatea ASE-ului, sunt foarte ok și fac sport din pasiune, că partea financiară, tot ce ține de Minister, sunt niște salarii de subzistență. Când oferi cuiva 2000 de lei pe lună să fie sportiv la un club și un bonus de 500 de lei, nu poți să te aștepți la mari performanțe.
Reporter: Păi, îi mai premiați prin sponsori, nu?
Adrian Iacobini: Cu excepția secției de Fotbal-Tenis, toate celelalte secții se finanțează prin partenerii pe care îi avem. Ăsta e marele noroc pe care îl avem în comunitatea ASE-ului, sponsorii. Am lucrat într-un club școlar trei ani, aveam rezultate, dar nu aveam sponsori. Aici, în ASE, deși suntem cei mai tineri, deși nu aveam un bagaj de cupe și medalii în spate, totuși sponsorii au venit alături de noi, pentru că văd ceva solid în ASE.
Clubul are cercetător sportiv!
Reporter: Au venit ei sau i-ați atras voi? Cum se întâmplă?
Adrian Iacobini: I-am atras, dar se deschid altfel ușile când vii la partenerii ASE-ului. Înainte să fie partenerii noștri, ei sunt parteneri ai instituției. ASE-ul este un mamut care produce mii sau chiar zeci de mii de absolvenți în fiecare an, care sunt la mare căutare în companii, de multinaționale, bănci, firme din IT. Uite, de exemplu la baschet, avem un proiect foarte frumos, cu mulți parteneri, care ne oferă posibilitatea să oferim toate condițiile necesare performanței. Performanța se face cu mulți bani, mai ales la sporturile de echipă. Datorită lor putem să asigurăm, pe lângă antrenor, preparator fizic, nutriționist, psiholog, cercetător sportiv…
Reporter: Aveți cercetător sportiv?
Adrian Iacobini: Așa se întâmplă când ai un director pasionat de știință și de cercetare sportivă. Este una dintre pasiunile mele secundare. În timpul liber, studiez știința sportivă. Lucrăm îndeaproape cu domnul profesor Pierre Joseph de Hillerin.
Reporter: Și ce face cercetătorul sportiv? Ce descoperă, ce cercetează?
Adrian Iacobini: Avem niște metode inedite. De exemplu, lucrăm pe recalibrarea psiho-neuro-musculară a sportivilor. Sunt metode noi în sport, unice și mai puțin populare sau mai puțin înțelese de sportivi până în prezent.
Turneu final cu echipa U18 feminin
„Eficientizăm modul prin care informația pleacă de la creier spre mușchi”
Reporter: Hai, că m-ai dat pe spate…
Adrian Iacobini: Uite, dacă vrei să-ți spun pe scurt ce facem, ca să le zici tuturor…
Reporter: Spune-mi!
Adrian Iacobini: Uite, în cinci zile, îi putem mări forța unui sportiv cu până la 30 la sută pe mișcare sau pe o grupă musculară, fără să facă hipertrofie. Doar eficientizăm modul prin care informația pleacă de la creier spre mușchi. E atât de simplu.
Reporter: Bănuiesc că se face asta la cluburi mari din străinătate, nu?
Adrian Iacobini: Da, cluburi mari din străinătate fac, dar nu ne oprește nimic să facem și noi. Tehnologia este accesibilă, doar trebuie să o folosești.
Reporter: În România cine mai face?
Adrian Iacobini: Domnul Pierre de Hillerin are o firmă care se ocupă cu așa ceva. Știu că lurează cu mai multe cluburi și cu sportivi de înaltă performanță, printre care Robert Glință. Domnul Piere de Hillerin nu este doar angajatul nostru, îl avem și partener.
Reporter: Primește bani de la voi?
Adrian Iacobini: Bineînțeles. Este plătit, dar din sponsorizări. Asta este o piedică pentru cluburile sportive universitare, nu cred că pot plăti din buget așa ceva. Legislația este o problemă în România.
Volei pe zăpadă: România, la JO 2026
Reporter: Da, dintotdeauna. Să trecem la alt sport. Ce mai aveți?
Adrian Iacobini: Volei pe plajă. Aici îl avem pe Răzvan Ifrim, care este și antrenorul lotului național de volei pe plajă și volei pe zăpadă, singurul certificat FIVB (Federația Internațională de Volei). Avem un lot de sportive foarte talentate. Planul este să prindem cu el Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026, unde sperăm ca voleiul pe zăpadă să fie introdus ca sport demonstrativ. Fetele au ieșit campioane balcanice, sunt campioanele României la diferite categorii de vârstă.
Reporter: Fetele de la voi?
Adrian Iacobini: Da. E mult mai ușor din punct de vedere al finanțelor și al managementului resurselor să susținem un număr mic de sportivi. Dacă ar fi la volei, ne-ar fi mai dificil. Așa, cu câțiva sportivi, un antrenor și un teren de câțiva metri pătrați, ne facem treaba foarte bine.
Reporter: Și niște zăpadă…
Adrian Iacobini: Zăpadă iarna, da. Se duc la munte. E o comunitate frumoasă. Pentru moment, țările mari, cu putere în sport, nu s-au axat pe disciplinele astea. Voleiul pe zăpadă a fost inventat în Austria și are puțini ani de activitate, dar înepe să se dezvolte destul de bine, fiecare vrea să muște o medalie la Jocurile Olimpice.
Reporter: Cu ce vă mai lăudați?
Adrian Iacobini: Mai avem o secție de esports, jocuri electronice. Chiar daă nu este recunosută oficial ca disciplină sportivă în România, știu că s-au făcut demersurile în acest sens, eu sunt de părere că va fi disiplina care va depăși ca popularitate, în următorii doi ani, popularitatea multor sporturilor. Cred că în 20 de ani va depăși popularitatea voleiului, handbalului și chiar a fotbalului.
Reporter: Am citit că și Emmanuel Macron a spus că Franța trebuie să devină o țară a esports…
Adrian Iacobini: Sunt foarte mulți bani acolo, este o chestiune de timp până când publicul lor va crește. Momentan, publicul esports este format din oameni care nu sunt încă în câmpul muncii, din puștani, dar în 20 de ani acești puștani vor crește și vor fi cei care consumă, cei care decid, cei care au capital, așa că e o chestiune de timp.
75.000 de oameni în tribune la un eveniment esports!
Reporter: Zici că va depăși fotbalul?
Adrian Iacobini: În Asia deja a făcut-o. În Coreea sunt evenimente de gen cu 75.000 de oameni în tribune, iar câteva milioane se uită online. E foarte dinamic, asta consumă tinerii în ziua de azi. Noi mergeam pe maidan și jucam, apoi ne uitam la meciuri la televizor sau pe stadion. Acum, copiii se joacă pe play station și apoi se uită la alți oameni pe youtube care se joacă. Au o pasiune, se uită la unii mai buni. Lumea se schimbă. În 1900, era popular trasul cu sfoara, apoi au apărut nebunii care au inventat voleiul, baschetul. Și uite unde sunt acum aceste sporturi.
Reporter: Mai aveți vreo secție?
Adrian Iacobini: Da, încă una. Fitess-Culturism. Am mers pe nișa asta deoarece încerc să fac un balans în managementul meu, să mă lipesc și de legile în vigoare, dar și să fac performanță. Noi, ca și club sportiv universitar, ne primim finanțarea de la Ministerul Educației, prin Federația Sportului Școlar și Universitar, în funcție de numărul de medalii pe care le obținem într-un an competițional la diverse discipline sportive. Fiind clubul cel mai mic și cel mai tânăr, am avut și cel mai mic buget. Bugetele sunt de subzistență. Anul trecut, am reușit să ne multiplicăm bugetul primit cu 150%, prin sponsorizări. Și anul acesta am avut același noroc. Este un noroc pentru că nu avem o lege a sponsorizării clară. Suntem la „mila” sponsorilor.
Echipa de volei pe plajă, premiată de rectorul ASE
„Ne descurcăm pe bază de prietenii și relații”
Reporter: Eu aud de treaba asta cu Legea sponsorizării de când am intrat în presă, de peste 25 de ani. Mai speri să vezi o lege clară a sponsorizării în România?
Adrian Iacobini: Nu. Trăim într-un mediu balcanic și trebuie să ne adaptăm la el. Tot timpul am fost așa, și pe vremea comuniștilor, și în perioada interbelică. În zona asta a Europei, ne descurcăm pe bază de prietenii și relații. Ăsta este adevărul și cred că trebuie să acceptăm situația.
Reporter: Să revenim la secția de Fitness-Culturism…
Adrian Iacobini: Am făcut această secție pentru că am văzut o nișă care nu era exploatată de nici un alt club universitar, la fel ca șahul, unde putem să excelăm. Am luat doi antenori emeriți în vârstă, dar foarte buni pe ceea ce fac, am transferat 25 de sportivi seniori la noi în club, care au luat zeci de medalii la prima participare la Campionatele Naționale. Fitness-Culturism e noul atletism. Ai câțiva sportivi talentați, care participă la mai multe discipline sportive. La ultimele Naționale, am avut 27 de campioni naționali, 10 vicecampioni și 13 medalii de bronz, cu 25 de sportivi.
Reporter: Și cum îi plătiți?
Adrian Iacobini: Ei nu au salarii, îi premiem de fiecare dată când obțin performanțe.
Reporter: De la sponsori?
Adrian Iacobini: Pe ei îi premiem din bugetul clubului. Încă nu avem prea mulți pateneri aduși de noi pentru această secție. Acești sportivi erau deja sponsorizați de niște firme, unii dintre ei aveau o echipă în spate. Noi am devenit entitatea care le-a permis să participe în competiții.
1.000 de lei o medalie de aur
Reporter: Deci, nu aveți un contract cu ei?
Adrian Iacobini: Sunt doar legitimați la noi. Contracte nu avem, pentru că le oferim doar o premiere în urma rezultatelor. Pe măsură ce vom găsi și aici niște parteneri cum am găsit la celelalte secții, o să le și putem oferi câte ceva.
Reporter: Cât e premierea pentru medaliați?
Adrian Iacobini: 1.000 de lei pentru un campion național, 800 pentu locul 2 și 600 pentru locul 3.
Reporter: A, nu e mare lucru…
Adrian Iacobini: Față de munca pe care o depun ei, nu. Își pun sănătatea în joc.
Reporter: Ai fost la cursurile Sports Business Academy. Spune-mi cu ce ai rămas de acolo și dacă ai mai merge?
Adrian Iacobini: Nu dacă aș mai merge, sigur voi mai merge și anul acesta. Am fost anul trecut și acum vreo patru ani. Sunt plăcut impresionat. E locul în care se adună mulți dintre cei care lucrează în industria sportivă, ori practicanți, ori manageri. Am avut de fiecare dată câte ceva de învățat. Am văzut că anul acesta sunt invitați noi, tocmai de aceea mă voi înscrie iar. Mereu ai ceva de învățat. O poveste de acolo îți poate schimba perspectiva. O recomand oricui.
Adrian Iacobini:
Merge să mai „fure” ceva de la SBA
Reporter: Ai aplicat în activitatea ta ce ai învățat acolo?
Adrian Iacobini: O, da! Anul trecut l-am așteptat pe Alexandru Ioan, un tip foarte mișto de la Nexus. Vreau să ridic cât mai mult partea de esports la noi. Suntem primul club universitar din țară care și-a făcut secție de esports. Mai sunt câteva cluburi care vor să-și facă, dar sunt blocați în legislațire. Eu recunosc că am făcut-o într-un fel neoficial, adică doar pe bază de voluntariat. Nu pot să aloc niciun buget acestei secții, însă pot să atrag sponsorizări, materiale și o pot susține cu studenții voluntari. În 2020, când am dat drumul la secție, am trimis mesaje pe câteva grupuri de la facultăți și în 24 de ore s-au înscris 500 de studenți. De asta cred mai mult în esports decât în volei. Când am făcut selecție la volei, au venit 20. Într-un final, e vorba și de cifre. Deci sunt lucruri multe de învățat de la SBA și abia aștept anul ăsta să văd ce mai am de „furat”.
