Etapa a 9-a a SuperLigii la fotbal este marcată de adevărate jafuri de arbitraj, care au ca beneficiari primele două clasate: FCSB și CFR Cluj. La o zi după ce echipa lui Gigi Becali a învins Farul Constanța în deplasare (1-0) printr-un penalty inventat, CFR Cluj a câștigat cu același scor-limită, acasă, în fața Petrolului Ploiești, dar oaspeților le-a fost refuzată o lovitură de la 11 metri care se vedea și de pe Marte!
Jaful e pe față, grosolan, fără perdea. Când nu exista arbitraj video, puteai să-i crezi pe arbitri: „eroare umană”, „n-au văzut”, „au fost mascați”, „numai cine nu muncește nu greșește” etc. Dar când ai la dispoziție sistemul VAR, un ajutor valoros și decisiv, dar îl ignori, refuzând să-l folosești, nu mai poae fi vorba de greșeală, ci de jaf organizat.
Acesl blestemat 1-0 blindat… de greșeli grave de arbitraj
Duminică: Farul Constanța – FCSB 0-1, gol marcat de Olaru din penalty, în minutul 58. Un penalty inventat de arbitrul Sebastian Colțescu la duelul absolut regulamentar dintre Tudor Băluță și Adrian Șut. În camera VAR a dormit Marcel Bârsan, care, deși ajutat de imaginile video, n-a simțit nevoia să-i transmită lui Colțescu că a greșit grav și, în consecință, să anuleze lovitura de la 11 metri înainte de a fi executată.
Luni: CFR Cluj – Petrolul Ploiești 1-0, prin golul marcat de congolezul Avounou în minutul 12. Dar în minutul 48, arbitrul Zoltan Kovacs le-a refuzat oaspeților un penalty clar, la duelul dintre fundașul albanez Ajeti și fundașul Pedro Justiniano din Guinea-Bissau (ultimul, aflat în atac, la un corner al oaspeților). Intervenția lui Ajeti a fost extrem de dură, cu talpa, ceea ce impunea nu doar acordarea loviturii de la 11 metri, ci și un cartonaș – galben sau chiar roșu – pentru fundașul gazdelor. Dar din camera VAR n-a venit niciun semnal, arbitrul video Horia Mladinovici a amorțit inexplicabil, iar pe teren, Zoltan Kovacs n-a simțit nevoia să meargă la marginea terenului și să revadă faza.
De ce nu e „eroare de arbitraj”, ci „jaf de arbitraj”
Aceste decizii ale arbitrilor le numim „jafuri de arbitraj” și nu „erori de arbitraj” pentru că ele sunt luate cu o rea-credință evidentă.
În ambele situații, arbitrii din camera video (Bîrsan și Mladinovici) n-au intervenit deși reluarea fazelor arăta clar că arbitrii din teren greșise grav.
În ambele situații, arbitrii din teren (Colțescu și Kovacs) n-au vrut să revadă fazele, din proprie inițitivă, deși erau cel puțin neclare, iar decizia în cazul lor influența major și decisiv rezultatul.
Refuzul arbitrilor din camera video (Bîrsan și Mladinovici) este foarte grav, având toate elementele unui furt cu premeditare.
Refuzul arbitrilor din teren (Colțescu și Kovacs) de a apela la video-arbitraj este deosebit de grav, având, de asemenea, toate elementele unui furt cu premeditare.
Tocmai de aceea a fost introdus sistemul VAR: ca să-i ajute pe arnitrii din teren să-și corecteze eventualele erori, să ia în final decizia corectă.
Refuzul de a recurge la sistemul VAR, la faze care chiar impun acest lucru, este furt cu premeditare.
Iar „orbirea” arbitrilor din camera VAR, în cazul unor erori pe care chiar și un orb poate să le vadă, este, de asemenea, furt cu premeditare.
În etapa a 9-a a SuperLigii la fotbal, au fost două jafuri organizate: la Ovidiu și la Cluj-Napoca. Autorii lor: arbitrii din teren (Colțescu, Kovacs) și cei din camera VAR (Bîrsan, Mladinovici). Beneficiarii lor: primele două clasate, FCSB și CFR Cluj.
Clasamentul SuperLigii
„Nu ai voie să nu-l chemi la VAR! Am vrea ca domnul Kovacs să nu ne mai arbitreze”
La Digi Sport, comentatorul partidei, Dan Ștefănescu, a fost ferm în timpul transmisiei, după ce a văzut reluarea: ”E penalty clar, aici nu mai e loc pentru discuții! Istvan Kovacs a făcut semn că jocul poate continua, dar ce se întâmplă în camera VAR este important, acolo unde se află Horia Mladinovici și Ovidiu Robu. Nu se întâmplă nimic, ceea ce e șocant, nu pot să cred. Ajeti s-a dus cu piciorul în față și l-a faultat în mod evident pe Pedro Justiniano”.
Președintele clubului Petrolul Ploiești, Claudiu Tudor (38 de ani), a răbufnit după meci: ”O înfrângere după cinci meciuri. Suntem supărați. Ce ne doare cel mai tare este că suntem, practic, furați. De când am văzut cine arbitrează, am știut că se întâmplă așa ceva. Băieții erau siguri. Nu ai voie să faci așa ceva. Este clar: Ajeti vine cu talpa pe glezna lui Justiniano, care este plin de sânge. Nu se dă nimic, e incredibil! Nu degeaba (Zoltan Kovacs – n. red.) este înjurat mereu la Ploiești. Nu ai voie să nu-l chemi la VAR! Am vrea ca domnul Kovacs să nu ne mai arbitreze. CFR nu avea nevoie de așa ceva. Nu ai voie să nu vezi penalty la Justiniano, care era de galben sau chiar roșu. E o bătaie de joc la adresa unui oraș întreg. Astea clare, așa ceva… unde suntem? E talpa pe glezna lui. Așa ceva… nu ai voie să nu vezi. Te faci că nu vezi. Bătaie de joc. Să ne spună să venim în ziua meciului, că scorul este același”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Meciul Farul Constanța – FCSB 0-1, din etapa a 9-a a SuperLigii la fotbal, a fost decis de o decizie de arbitraj scandaloasă. Sebastian Colțescu a inventat penalty-ul prin care liderul campionatului a punctat decisiv în minutul 58. Arbitrul craiovean a refuzat să consulte sistemul de arbitraj video (VAR)!
Derby-ul Farul Constanța – FCSB, disputată duminică seara la Ovidiu, a fost reeditarea partidei din 21 mai, din penultima etapă a ediției trecute, câștigată de dobrogeni cu 3-2. În urma acelui succes, echipa lui Gică Hagi a devenit campioană.
La aproape patru luni de la acea victorie, campioana Farul a pierdut în fața vicecampioanei FCSB ca urmare a unui penalty scandalos acordat de arbitrul craiovean Sebastian Colțescu (46 de ani) în minutul 55.
Atunci, Adrian Șut a căzut în careul gazdelor, în urma unui duel cu Tudor Băluță – faza poate fi văzută AICI. A fost o simulare jenantă, dar arbitrul Colțescu a arătat punctul de la 11 metri. Eroare gravă, dublată de o rea-credință revoltătoare: „fluierașul” a refuzat să revadă faza pe monitorul video, deși avea această posibilitate!
Nu e clar dacă arbitrul VAR, Marcel Bîrsan, l-a avertizat sau nu pe Colțescu că, pe imaginile video, nu e deloc clar că s-ar impune acordarea unui penalty. Dar un arbitru bine intenționat ar fi revăzut faza, pentru a fi sigur că ia decizia corectă.
Darius Olaru a transformat, în minutul 58, acest penalty inventat, care s-a dovedit a fi decisiv. Nici Farul, nici FCSB n-au reușit să mai marcheze vreun gol.
Porumboiu: „Nu ai cum să dai așa ceva! Greșeala e flagrantă”. Crăciunescu: „Nu e penalty, e «galben» pentru simulare”
În tabăra gazdelor, „furăciunea” lui Colțescu a provocat furie și proteste. Toate părerile personajelor neutre incriminează decizia acestuia.
Unul dintre comentatorii partidei la Digi 24, Ionuț Angheluță, a spus în direct: „Se împiedică Șut de piciorul lui Băluță, mingea rămăsese undeva în spate. Pentru mine, nu e fault. Pentru Colțescu e, era foarte aproape. Șut a vrut să dea în minge, dar mingea era în spate, iar Șut dă în piciorul lui Băluță”.
Foștii fotbaliști Ilie Dumitrescu și Florin Prunea au spus, diplomatic, că penalty-ul a fost „acordat ușor”.
Fostul mare arbitru Adrian Porumboiu a comentat pentru Prosport: „Penalty à la Colțescu. Nu ai cum să dai așa ceva! VAR trebuia să intre, greșeala e flagrantă. Cine e la VAR? Eu știu cine, dar vă întreb așa… Am crezut că s-a schimbat Colțescu. A stat o perioadă departe de alte lucruri, dar acum și-a revenit la starea lui de acum 7-8 ani. E inadmisibil!”.
Și Ion Crăciunescu, un alt reper în arbitrajul românesc, a fost tranșant: „VAR-ul nu a intervenit pentru că a considerat că arbitrul a fost foarte aproape de fază. El era la vreo 3 metri de fază. Un lucru este cert: după părerea mea, nu este lovitură de la 11 metri. Contactul este foarte ușor, contactul nu-i determină în niciun fel căderea. El cade în față fără vreo justificare. Este o atingere și apoi își aduce aminte și cade. Nu este penalty, este «galben» pentru simulare. Uitați-vă cum sare și după rămâne pe picioare! Contactul respectiv nu are niciun efect. Fotbalul este un sport de contact”.
În urma aestei înfrângeri, ca urmare a vicierii de rezultat, Farul a rămas cu doar 9 puncte și ocupă locul 11 (din 16), la doar un punct de primul loc de baraj (Dinamo). E drept că nici distanța până la ultimele două locuri de play-off (Petrolul – 13 puncte, Sepsi – 12) nu e mare, deci Farul are timp să revină în Top 6.
Clasament SuperLiga
„Elementul Bîrsan”, decisiv și în derby-ul FCSB – CFR Cluj 1-0: penalty acordat ușor gazdelor, penalty clar refuzat oaspeților
Marcel Bîrsan
Marcel Bîrsan (41 de ani), arbitrul VAR de la Farul – FCSB 0-1, a fost decisiv într-un alt derby al acestui sezon: FCSB – CFR Cluj 1-0, pe 6 august, în etapa a 4-a, pe stadionul Steaua.
Atunci, în minutul 67, tot la 0-0, italianul Compagno a transformat penalty-ul acordat cu ușurință de arbitrul Bîrsan la duelul dintre același Compagno și croatul Cvek. Bîrsan a arătat punctul de la 11 metri, a fost chemat din camra VAR să revadă faza, a revăzut-o, dar și-a menținut decizia.
Cu câteva minute înainte, Marcel Bîrsan le refuzase clujenilor un penalty la un henț clar, grosolan, vizibil și de pe lună, făcut de camerunezul Dawa în propriul careu, la o centrare venită de la mare distanță, de pe stânga.
Gafa lui Gică Popescu: „Se răsucește Igna în mormânt!”. L-a confundat cu Rainea
Gică Popescu, președintele clubului Farul Constanța, a comis o gafă de proporții în momentul în care părăsea stadionul din Ovidiu, după meciul cu FCSB.
Fostul internațional s-a declarat revoltat de ușurința cu care a fost acordată lovitură de la 11 metri în favoarea oaspeților. „Se răsucește Igna în mormânt!”, a declarat Gică Popescu, comițând o gafă macabră. În realitate, fostul arbitru Ioan Igna (83 de ani), fost ecuson FIFA, este în viață!
Ulterior, Gică Popescu a intervenit telefonic la Digi Sport 1 și a prezentat scuze pentru greșeala sa. El a explicat că, în momentul în care a făcut acea declarație, s-a gândit la fostul arbitru Nicolae Rainea, decedat în 2015, la vârsta de 81 de ani.
„Când am ieșit din stadion, am făcut o declarație și l-am încurcat pe domnul Igna cu domnul Rainea, vreau să îmi cer scuze. M-am referit la domnul Rainea când am spus că se răsucește în mormânt”, a spus Gică Popescu.
Acesta a comentat și faza penalty-ului acordat echipei lui Gigi Becali.
„Ceea ce mă surprinde este faptul că nu a fost la VAR. Dacă asta nu e fază de VAR, care e fază de VAR? Analizați voi dacă ăsta este penalty! Astfel de situații se întâmplă în careu. Nu poți să nu atingi adversarul – una este contact, alta este fault, alta este o atingere. Se întâmplă sute de astfel de atingeri. (…) Era un meci care se scurgea spre un rezultat de egalitate. Dacă nu ar fi existat acest moment, s-ar fi terminat la egalitate. (…) Când rezultatele nu sunt cele mai bune, e normal să ne gândim că am făcut și greșeli. Eu cred, totuși, că avem un joc foarte bun, care ne va duce în play-off”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis (ITIA) a publicat joi documentul integral al tribunalului independent Sport Resolutions, prin care s-a decis suspendarea Simonei Halep pe o perioadă de 4 ani (pedeapsa maximă pevăzută pentru dopaj). Raportul ITIA are 126 de pagini.
În document apare și numele persoanei care i-a administrat tenismenei române suplimentul care conținea substanța interzisă Roxadustat: fizioterapeuta Candice Gohier. Aceasta fusese adusă în staff-ul Simonei Halep de antrenorul româncei, Patrick Mouratoglu, francez cu origini grecești.
Conform declarației făcute de Simona Halep în anchetă, Candice Gohier i-a admnistrat suplimentul la recomandarea lui Frédéric Lefebvre, directorul cu pregătirea fizică la Academia Mouratoglou.
Halep s-a consultat şi cu antrenorul ei, Patrick Mouratoglou (cel care anterior o pregătise 10 ani pe legendara Serena Williams). Acesta i-a spus că suplimentul poate fi folosite în siguranţă, deoarece pe etichetă nu figurau substanţe interzise.
Așadar, cei trei care au contribuit la doparea Simonei Halep sunt trei francezi: antrenorul ei, Patrick Mouratoglou, și doi colaboratori ai acestuia, Candice Gohier (fizioterapeută) și Frédéric Lefebvre (directorul cu pregătirea fizică la Academia Mouratoglou).
Raportul ITIA a explicat întregul proces al Simonei Halep, cu detaliile audierii care a avut loc pe 28 şi 29 iunie 2023. Documentul a fost redactat, acolo unde a fost necesar, pentru a proteja informaţiile personale de sănătate.
Raportul descrie explicit momentul nefast al recurgerii la suplimentul care conținea substanța dopantă.
August 2022: decizia catastrofală a lui Candice Gohier, după turneul de la Cincinnati
”Pe 17 august (2022 – n. red.), Simona Halep s-a retras de la turneul din Cincinnati (statul Ohio, SUA – n. red.) cu o accidentare la coapsa dreaptă, dar avea în continuare speranțe mari pentru US Open. În acel moment, fizioterapeuta ei, Candice Gohier, i-a recomandat să adauge un supliment de colagen în nutriția ei, având în vedere că nu lua unul.
Pe baza unei recomandări a lui Frederic Lefebvre (care era directorul departamentului de pregătire fizică de la Academia Mouratoglou), doamna Gohier i-a recomandat Simonei trei produse de la un furnizor, pentru a-i înlocui băutura cu electroliți, băutura de recuperare și Keto MCT. Halep nu auzise înainte de acele suplimente. A întrebat dacă Gohier le-a verificat și i s-a răspuns că da.
De asemenea, Halep și Gohier au verificat împreună recipientul și au observat că nu există nicio substanță interzistă pe lista de ingrediente. Halep a verificat și cu antrenorul Mouratoglou, care i-a spus că toate cele 3 produse sunt sigure de folosit, din moment ce pe etichetă nu era listată nicio substanță interzisă și nu păreau să fie riscante.
Halep a fost conștientă de posibilitatea ca suplimentele să fie contaminate și s-a asigurat că produsele au fost verificate și recomandate de specialiști în domeniu.
Toate cele trei suplimente au fost comandate de Gohier pe 16 august 2022 și trimise direct de către distribuitor către Gohier în New York. Jucătoarea a început apoi să folosească cele trei suplimente la mijlocul lunii august 2022.
Halep a luat Keto MCT timp de cinci zile, între marți (23 august) și duminică (28 august), lipsind doar miercuri (24 august) deoarece era o zi liberă de la antrenament și, în mod normal, nu a luat suplimente într-o zi în care nu se antrena. Duminică (28 august) a fost ultima zi în care a luat Keto MCT. Aceasta a fost ziua dinaintea primului său joc de la US Open, pe care l-a pierdut în mod neașteptat (2-6, 6-0, 4-6 cu ucraineanca Daria Snigur, 20 de ani, debutantă la un turneu de Grand Slam – n. red.).”
Patrick Mouratoglou – Simona Halep – Candice Gohier
Cine e Candice Gohier
Fostă jucătoare de tenis de masă, Candice Gohier lucrează la Academia lui Patrick Mouratoglou din mai 2020.
Timp de 2 ani și 4 luni, ea a fost angajată a Federației Franceze de Baschet.
S-a specializat la L’Institut de Formation en Masso-Kinésithérapie de Berck-sur-Mer (Franța).
Candice Gohier a intrat în staff-ul Simonei în aprilie 2022, luna în care românca a început colaborarea cu antrenorul Patrick Mouratoglou.
A fost primul fizioterapeut străin cu care a lucrat Simona Halep. Până în aprilie 2022, când avea 30 de ani și 7 luni, tenismena a avut doar fizioterapeuți români.
Cine e Frederic Lefebvre
Frederic Lefebvre
Frederic Lefebvre este directorul departamentului de pregătire fizică de la Academia Mouratoglou.
Din această calitate, specialistul francez a colaborat cu Serena Williams, în intervalul noiembrie 2015-2017. Relația dintre cei doi s-a terminat în ianuarie 2017, când jucătoarea americană a luat o pauză pentru nașterea primei sale fetițe, Olympia.
În acest moment, Lefebvre se ocupă de pregătirea fizică a grecului Stefanos Tsitsipas (nr. 5 ATP).
De-a lungul carierei, Lefebvre a mai lucrat alături de australianca Daria Gavrilova, kazaha Iulia Putințeva (ambele, de origine rusă), francezul Jeremy Chardy și italianul Renzo Olivo.
Concluziile tribunalului
Decizia finală a tribunalului independent include mai multe concluzii.
* O concluzie conform căreia încălcarea regulilor antidoping de către jucătoare în ceea ce priveşte roxadustat a fost intenţionată.
* O concluzie conform căreia tribunalul a fost „convins” că jucătoarea a comis o încălcare a regulilor antidoping, ca urmare a datelor din paşaportul biologic al sportivei.
* O concluzie conform căreia informaţiile standard au fost împărtăşite cu experţii care fac parte din Unitatea independentă de paşapoarte biologice ale sportivilor a WADA, iar cunoaşterea de către experţi a identităţii jucătoarei nu a avut niciun impact asupra opiniei lor cu privire la datele din paşaportul biologic al sportivei.
* O declaraţie din partea comisiei potrivit căreia „doamna Halep nu este cu siguranţă responsabilă pentru nicio întârziere în audierea şi determinarea acestui caz. Cu toate acestea, în ciuda protestelor repetate ale jucătoarei care susţin contrariul, nici ITIA şi nici altcineva implicat nu este”.
Cei 4 martori ai Simonei Halep
Juriul a stabilit că „circumstanţele agravante” nu s-au aplicat în acest caz, iar decizia sa a fost de a o sancţiona pe jucătoare pentru 4 ani, cu începere de la începutul suspendării lor provizorii (7 octombrie 2022).
În decizie se menţionează că nu s-a constatat nicio încălcare a drepturilor Simonei Halep în ceea ce priveşte „audierea accelerată”: „Articolul 7.12.7 din TADP prevede: «Un sportiv care face obiectul unei suspendări provizorii are dreptul, dacă doreşte, la o audiere accelerată împotriva sa, în conformitate cu articolul 8». Cu toate acestea, nu există nicio definiţie a termenului «audiere accelerată» în TADP sau în Regulamentul de procedură. Punctul clar al articolului 7.12.7 este un principiu pe care un tribunal independent ar trebui să-l aplice oricum, şi anume că, în cazul în care un sportiv se află sub incidenţa unei suspendări provizorii, cazul ar trebui să fie soluţionat definitiv cât mai curând posibil, în concordanţă cu asigurarea unei audieri echitabile pentru toate părţile; şi că, atâta timp cât nu este pusă în pericol echitatea faţă de toate părţile, ar putea fi necesare termene foarte scurte pentru a atinge acest obiectiv. Aceasta a fost abordarea acestui Tribunal pe tot parcursul procesului. În consecinţă, o suspendare pe termen nelimitat nu ar încălca dreptul doamnei Halep la o audiere rapidă, cu condiţia ca suspendarea să fie încheiată şi cauza să fie soluţionată cât mai curând posibil, în conformitate cu principiul echităţii faţă de ambele părţi”.
Audierea principală din cadrul procedurii consolidate („audierea din iunie”) a avut loc la Londra, pe parcursul a două zile întregi, 28 şi 29 iunie 2023. A fost o audiere privată. Pentru Halep au depus mărturie Candice Gohier, Patrick Mouratoglou, Frédéric Lefebvre şi Darren Cahill.
Versiunea Simonei Halep. Declarații în dosar
„Am avut declaraţii semnate de martori ale doamnei Halep, în data de 1 decembrie 2022 şi 15 iunie 2023, precum şi o transcriere a interviului său cu ITIA din 26 octombrie 2022. Doamna Halep a prezentat probe suplimentare în calitate de martor principal – proba directă în prima zi a audierii din iunie, începând cu confirmarea sa că tot ceea ce se afla în cele două declaraţii ale martorilor săi şi tot ceea ce a spus în acel interviu din 2022 era adevărat. Declaraţiile sale de martor, acel interviu şi declaraţia sa verbală au fost toate în limba engleză, pe care o vorbeşte şi o înţelege fără dificultăţi notabile.
Recunoscând importanţa acestui caz pentru doamna Halep, i-am oferit posibilitatea deplină de a ne povesti cum a început să joace tenis şi cum a evoluat până la cariera sa incontestabil de impresionantă.
Rezumând principalele puncte ale mărturiei sale în scopul deciziei noastre:
1. D-na Halep a fost categorică în sensul că a fost întotdeauna o susţinătoare fermă a unui sport curat şi fără droguri, că nu a luat niciodată nicio substanţă interzisă, că nici măcar nu auzise de Roxadustat până când acesta a fost găsit în proba sa din 29 august şi că nu a donat sau primit sânge nici măcar în cele două ocazii în care a suferit o intervenţie chirurgicală.
2. Ea începuse să lucreze cu noul său antrenor, domnul Patrick Mouratoglou, în martie 2021 şi se mutase la Academia Mouratoglou a acestuia din Franţa mai târziu în acel an.
3. D-na Halep şi-a descris sezonul 2022. Ea s-a confruntat cu căldura, umiditatea şi problemele nazale la Citi Open din Washington DC, între 1 şi 7 august, şi nu a reuşit să termine meciul din «optimi». Dar a primit apoi o autorizaţie pentru medicamente care să o ajute cu problemele sale de respiraţie nazală şi a câştigat titlul la simplu la National Bank Open din Toronto, care a avut loc între 8 şi 14 august 2022. La 17 august, ea s-a retras de la Western & Southern Open de la Cincinnati din cauza unei accidentări la coapsa dreaptă, înainte de meciul din turul al doilea, dar avea încă mari speranţe pentru US Open.
4. În acel moment, fizioterapeuta doamnei Halep, doamna Candice Gohier, i-a recomandat să adauge un supliment cu colagen la alimentaţia sa, deoarece nu lua unul.
5. Ea a descris cum a ajuns să folosească trei suplimente de la acelaşi furnizor. La recomandarea făcută doamnei Gohier de Frédéric Lefebvre (care era directorul pregătirii fizice la Academia Mouratoglou), doamna Gohier i-a recomandat trei produse de la un furnizor – unul pentru a înlocui băutura ei cu electroliţi, unul pentru a înlocui băutura de recuperare şi Keto MCT.
6. Doamna Halep nu auzise niciodată anterior de aceste suplimente. Ea a întrebat-o pe doamna Gohier dacă le-a verificat, iar aceasta i-a răspuns că da. De asemenea, doamna Halep şi doamna Gohier au verificat împreună recipientul şi nu era menţionată nicio substanţă interzisă. De asemenea, d-na Halep s-a consultat cu antrenorul ei, dl Mouratoglou, care a spus că toate cele trei produse pot fi folosite în siguranţă, deoarece pe etichetă nu figurau substanţe interzise şi nu păreau a fi riscante. Doamna Halep era conştientă de posibilitatea contaminării suplimentelor, aşa că a avut întotdeauna grijă să se asigure că produsele sunt verificate şi recomandate de specialişti în domeniu.
7. Toate cele trei suplimente au fost comandate de doamna Gohier la 16 august 2022 şi trimise direct de către furnizor doamnei Gohier la New York. Jucătoarea a început apoi să utilizeze cele trei suplimente la mijlocul lunii august 2022. (Tribunalul observă că numai suplimentul Keto MCT este cel care necesită o analiză suplimentară, întrucât celelalte două produse erau aparent inofensive).
8. Doamna Halep a luat Keto MCT în cinci zile între marţi 23 august şi duminică 28 august 2022, lipsind doar miercuri 24 august 2022, deoarece era o zi liberă de la antrenament şi, în mod normal, nu lua suplimente într-o zi fără antrenament. Duminică, 28 august 2022, a fost ultima zi în care a luat Keto MCT. Aceasta a fost ziua dinaintea primului său meci de la US Open, pe care l-a pierdut neaşteptat.
9. Ea nu a fost îngrijorată atunci când a fost selectată pentru prelevarea de probe în competiţie la 29 august, deoarece zecile de teste anterioare (inclusiv cel din 26 august 2022) au fost toate negative.
10. Doamna Halep a încetat apoi să mai joace şi să se antreneze, deoarece a decis să se supună operaţiei pe care o avea în vedere de ceva timp. Ea ştia că acest lucru va necesita trei luni de pauză de tenis.
11-12. Doamna Halep nu s-a mai antrenat deloc din 28 septembrie şi nu a mai făcut exerciţii fizice, cu excepţia mersului pe jos, până când a început să alerge încet la începutul lunii noiembrie 2022. Ea hotărâse că, după operaţie, nu va mai concura în 2022.
13. Ea a fost şocată când a fost anunţată la 7 octombrie 2022 că proba din 29 august fusese testată pozitiv pentru Roxadustat.
14. La 21 octombrie 2022, doamna Halep a primit confirmarea că proba B fusese, de asemenea, testată pozitiv pentru Roxadustat. Până la acel moment, ea dispusese deja ca d-na Gohier să furnizeze mostre din suplimentele sale, inclusiv Keto MCT, profesorului Jean-Claude Alvarez pentru a fi testate; iar la 19 octombrie 2022 a mers la laboratorul profesorului Alvarez şi a furnizat o mostră de păr pentru a fi testată pentru Roxadustat.
Doamna Halep a fost categorică pe tot parcursul mărturiei sale că nu a luat şi nu va lua niciodată vreo substanţă interzisă. Ea a adăugat alte două motive pentru care nu ar fi folosit Roxadustat: a înţeles că Roxadustat ar fi interferat cu eficacitatea tratamentului respectiv; în al doilea rând, avea o intervenţie chirurgicală programată şi a înţeles că folosirea Roxadustat în apropierea acestei intervenţii chirurgicale ar fi reprezentat un risc grav pentru sănătate. (Tribunalul ia act de faptul că, potrivit propriilor sale mărturii, doamna Halep nu ar fi ştiut nimic despre niciunul dintre aceste două aspecte înainte de a auzi pentru prima dată de Roxadustat la 7 octombrie 2022, dar şi de faptul că punctul ei principal a fost că oricum nu a folosit şi nu ar fi folosit niciodată vreo substanţă interzisă).
Cea de-a doua declaraţie de martor a doamnei Halep a prezentat programul ei de competiţii din martie până în septembrie 2022. În timpul declaraţiei sale verbale, avocatul său, dl Jacobs, a ghidat-o pe d-na Halep prin programul său de tenis în jurul unor date din 2014 şi 2017 referitoare la probele de sânge ABP 2 şi 19 (menţionate mai târziu în prezenta decizie), şi apoi prin programul său din 2022, inclusiv datele referitoare la probele ABP 44 şi 46. Cu toate acestea, nu este necesar să intrăm în detalii în acest moment.
Observăm că d-na Halep nu a dezvăluit suplimentul Keto MCT în formularul de control doping («DCF») pentru testul său de urină din 29 august 2022. De asemenea, ea nu l-a menţionat nici în interviul său din 26 octombrie 2022 cu ITIA. În cadrul audierii, ea a declarat că probabil a uitat pur şi simplu. Aceasta a fost o neglijenţă distinctă din partea ei, în special la interviu, când nevoia de deschidere completă ar fi fost şi mai evidentă.
În rest, în afară de una sau două mici discrepanţe fără importanţă, totul în declaraţiile sale de martor şi în probele orale a fost în concordanţă cu ceea ce a spus în interviul din 26 octombrie 2022 cu ITIA. Ea a confirmat în acel interviu că nu a suferit niciodată de anemie.”
Declarațiile martorului Patrick Mouratoglou
„Cele două declaraţii de martor ale domnului Mouratoglou au confirmat implicarea sa în recomandarea de a înlocui suplimentele luate de doamna Halep, aşa cum s-a descris deja mai sus. De la deschiderea Academiei sale în 1996, acesta a lucrat cu mulţi jucători de tenis de elită (iar numele pe care le-a dat includeau cu siguranţă jucători aflaţi în vârful sportului). El nu a avut niciodată niciun motiv să creadă că d-na Halep ar fi utilizat substanţe interzise sau metode de dopaj, inclusiv dopaj sanguin. El nu a ezitat să spună că era o jucătoare onestă, care nu ar fi luat niciodată vreo substanţă care i-ar fi pus în pericol cariera şi reputaţia.
A fost foarte conştient de responsabilităţile antidoping ale sportivilor şi antrenorilor şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a se asigura că sportivii săi respectă Codul WADA.
El a confirmat cu doamna Gohier că a verificat acele trei suplimente de la (…). A discutat cu doamna Halep şi i-a spus că pot fi folosite în siguranţă. De asemenea, el ştia că a sponsorizat o serie de sportivi, dintre care unii erau antrenori de tenis şi sportivi retraşi.”
Declarația martorului Darren Cahill
„Domnul Cahill a fost antrenorul principal de tenis al d-nei Halep din martie 2015 până în septembrie 2021. În afară de doamna Halep, el a antrenat câteva jucătoare de vârf.
El nu a avut nicio implicare în evenimentele din 2022, la care se referă acest caz. Declaraţia sa este, în esenţă, o referinţă de caracter pentru d-na Halep. Aceasta nu este o critică. Domnul Cahill povesteşte cum a devenit antrenorul doamnei Halep şi oferă o descriere elogioasă a doamnei Halep ca fiind o jucătoare de tenis profesionistă, curată, dedicată, integră şi cu un caracter impecabil. Cu toate acestea, el nu este în măsură să arunce mai multă lumină asupra problemelor pe care trebuie să le rezolvăm.”
Concluzia tribunalului cu privire la contaminarea suplimentului Keto MCT
„Concluzia noastră este că doamna Halep a dovedit că, conform balanţei probabilităţilor, suplimentul Keto MCT a fost contaminat cu Roxadustat.
Cu toate acestea, din concluzia noastră privind chestiunea concentraţiei rezultă că a existat o altă sursă de Roxadustat, fie în totalitate, fie în cea mai mare parte, în proba din 29 august a jucătoarei. În consecinţă, pentru a evita sancţiunea implicită de 4 ani de suspendare, doamna Halep trebuie, de asemenea, să demonstreze că, în funcţie de probabilitate, utilizarea Roxadustatului din acea altă sursă nu a fost intenţionată (a se vedea punctul 25 de mai sus).”
Concluzia tribunalului cu privire la acuzațiile privind Roxadustat
„Întrucât doamna Halep nu a reuşit să demonstreze că încălcările admise ale regulilor antidoping imputate de ITIA la 31 octombrie 2022 şi bazate pe proba sa din 29 august nu au fost intenţionate, ea va fi sancţionată pentru aceste ADRV intenţionate. Tratăm chestiunea sancţiunilor după ce ne expunem decizia şi motivele cu privire la acuzaţiile ABP.
Recunoaştem că concluziile noastre implică o constatare a unui lucru care în sine pare extrem de improbabil: faptul că, în jurul aceleiaşi perioade în 2022, d-na Halep a ingerat Roxadustat din două surse complet separate, Keto MCT şi o altă sursă niciodată identificată. Este de bun simţ şi logic ca, având în vedere că deciziile noastre anterioare au condus la o concluzie atât de discutabilă, să ne întrebăm dacă nu cumva una sau alta dintre aceste concluzii anterioare este eronată. Dar noi am făcut acest lucru. Acţionând, aşa cum trebuie, pe baza dovezilor pe care le avem în faţă, inclusiv în special a dovezilor ştiinţifice extinse, suntem convinşi că acestea ne conduc la concluzia că:
1. după toate probabilităţile, Keto MCT a fost contaminat cu Roxadustat,
dar şi că:
2. doamna Halep trebuie să fi ingerat în mod clar Roxadustat dintr-o altă sursă.
Nu ar trebui să speculăm, şi nici nu o facem, asupra modului în care s-a ajuns la coincidenţa aparent foarte puţin probabilă a celor două surse separate de Roxadustat. Dovezile pur şi simplu nu ne spun. Tot ce putem adăuga aici este că, dacă ar trebui să eliminăm una sau alta dintre concluziile (1) şi (2) pentru a elimina această coincidenţă, ar fi concluzia (1). Dovezile în sprijinul concluziei (2) sunt prea convingătoare pentru ca aceasta să fie cea pe care să o dăm.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A existat multă supărare după 1-1 cu Israel (rezultat acceptabil, joc execrabil), dar atmosfera s-a reechilibrat după 2-0 cu Kosovo. Jocul n-a strălucit nici de această dată, dar rezultatele se leagă cu destulă coerență. Trei victorii și trei remize reprezintă un bilanț nesperat de bun după 6 etape (din 10), la fel și locul 2 (calificabil).
Dacă ultimele 4 meciuri vor continua pe aceeași linie, iar România va rămâne neînvinsă chiar și cu un joc modest, campania pentru Euro 2024 va fi un mare succes pentru selecționerul Edward Iordănescu (45 de ani).
Meciul cu Kosovo era unul periculos, în condițiile în care pe 16 iunie, la Priștina, ex-iugoslavii ne dominaseră, iar golgheterul lor, Vedat Muriqi (29 de ani) – titular în prima ligă spaniolă, ceea ce noi nu avem –, tocmai marcase de două ori în poarta Elveției.
Idioții „uniți sub tricolor”
Vizita kosovarilor se putea încheia rău pentru noi. Iresponsabilitatea unor suporteri idioți, reuniți în gruparea „Uniți sub tricolor”, a făcut ca meciul să fie întrerupt în minutul 18. „Ultrașii” au afișat două bannere cu mesaj politic – „Basarabia e România” și „Kosovo e Serbia” –, promovând și prin scandări aceleași lozinci interzise pe stadioanele de fotbal.
Decerebrații (vestiții „patrioți” antinaționali, care provoacă doar pagube) n-au renunțat la bannere și la strigături nici după apelurile la rațiune făcute de diverși oficiali și de jucători precum Ianis Hagi, nici după ce peste 25.000 de spectatori i-au huiduit pe huligani, nici măcar după ce tânărul arbitru francez Willy Delajod (30 de ani) a decis întreruperea meciului, iar echipele s-au retras la vestiare.
Jocul s-a reluat după 45 de minute, cu o mare încărcătură emoțională negativă. Iar asta s-a văzut 11 minute mai târziu (minutul 29 al partidei), când Burcă a greșit grav o pasă spre portarul Horațiu Moldovan, Muriqi a interceptat și a trimis spre poarta goală. Golul a fost evitat miraculos de Drăgușin, care a respins de pe linia porții.
Același Muriqi ne-a dat o mare mână de ajutor spre finalul primei reprize – de fapt, un cot. Cotul aplicat lui Screciu, în minutul 42, care i-a adus golgheterului kosovar cel de-al doilea cartonaș galben și, automat, eliminarea.
Abia din acel moment, în formula „11 contra 10”, România a devenit cu adevărat favorită. Dar mai avea să pătimească mult până la obținerea celor 3 puncte.
În minutul 61, România putea debloca tabela, dar Stanciu a ratat penalty-ul.
Același Stanciu a punctat târziu, în minutul 83: bară-gol. Iar Mihăilă, autorul „dublei” fabuloase de la Lucerna, a închis tabela la 2-0.
Echipa României în meciul cu Kosovo (2-0): H. Moldovan – Rațiu, Drăgușin, Burcă (63 R. Marin), Bancu – I. Hagi (71 Moruțan), N. Stanciu, Screciu, Cicâldău (77 Olaru), Fl. Coman (71 Mihăilă) – Pușcaș (46 Alibec).
Elveția și Israel au jucători mai bine cotați, Kosovo îl are pe golgheterul Muriqi
Acest 2-0 de marți seară, de pe Arena Națională, întregește tabloul unor rezultate bune, pe fondul unui joc mediocru, cu momente de mare suferință.
Jocul slab e dat de valoarea modestă a fotbaliștilor români. Niciunul dintre ei nu e titular la vreo echipă importantă din Europa! Sub acest aspect, nu ne putem compara cu Elveția, dar suntem și sub Israel.
În plus, nu avem un golgheter de talia kosovarului Muriqi – 15 goluri pentru Mallorca în sezonul trecut, locul 5 în topul marcatorilor din prima ligă spaniolă, la egalitate cu francezul Griezmann de la Atletico Madrid, dar peste Morata (14), Vinicius (10), Rodrygo (9), En-Nesyri (8), Raphinha (7), Valverde (7), Pedri (6), Cavani (5), Depay (5) sau Dembélé (5).
Nici performanțele echipelor de club nu ne ajută: Elveția are trei formații în grupe (Young Boys Berna în Champions League, Servette Geneva în Europa League, Lugano în Conference League), Israel are două (Maccabi Haifa în Europa League, Maccabi Tel Aviv în Conference League), noi nu avem niciuna!
Să amintim, în acest context, că România are 19 milioane de locuitori, Elveția – 8,7 milioane, Israel – 9,2 milioane, iar Kosovo – 1,9 milioane.
Joc slab, rezultate bune
Așa stând lucrurile, putem spun că naționala României a scos maximum posibil din cele 6 meciuri jucate în actuala campanie de calificare.
În „dubla” cu Kosovo, am obținut un punct la Priștina (unde am fost dominați) și am câștigat acasă. În plus, n-am primit niciun gol de la temutul Muriqi sau de la colegii săi. Nici măcar Elveția n-a câștigat la Priștina.
Egalul din Elveția a fost o mare surpriză, contrar cursului jocului.
Remiza cu Israel a fost de asemenea norocoasă, oaspeții au jucat un fotbal mult mai bun, au avut și o bară.
Cu Belarus și în Andorra am câștigat.
Așadar, cele 12 puncte obținute de România până acum sunt o zestre foarte bună în raport cu jocul prestat. Asta înseamnă că selecționerul Edi Iordănescu a aplicat tactica potrivită, realistă, pragmatică punând pe primul plan rezultatele, în condițiile în care ultimele campanii de calificare – cu diverși selecționeri – au arătat că România nu poate produce și jocuri de calitate, și rezultate bune.
Elveția a pierdut 4 puncte în prelungiri, Israel a câștigat 5 puncte spre final
După etapa a 6-a, Grupa I s-a lămurit sub un aspect: în lupta pentru calificare au mai rămas doar trei echipe – Elveția, România și Israel. Mai sperau Kosovo și Belarus, dar înfrângerile de marți le-a scos din orice calcule. Clasamentul grupei s-a rupt între cele trei fruntașe și cele trei codașe.
Acestea din urmă n-au cedat însă ușor. Belarus a pierdut în Israel printr-un gol încasat în minutul 90+3 (scor 0-1), Kosovo a cedat la București tot spre final (goluri încasate în minutele 83 și 90+3), chiar și Andorra a rezistat o repriză în Elveția (goluri primite în minutele 49, 84 și 90+3).
Surprinzător este faptul că Elveția nu s-a desprins decisiv după 6 etape, având doar două puncte peste România și 3 peste Israel. Așdar, teoretic se joacă și primul loc.
Dar această situație strânsă este înșelătoare. În ambele remize ale elvețienilor (scor 2-2), aceștia au fost egalați în prelungiri: minutul 90+2 (românul Mihăilă), respectiv 90+3 (kosovarul Muriqi). Mai mult: în partida cu România, Elveția conducea cu 2-0 în minutul 89, iar în Kosovo a condus de două ori după pauză.
La polul opus se află Israelul, care a smuls 6 puncte Belarusului prin goluri înscrise pe final: în deplasare (la Budapesta) a întors de la 0-1 la 2-1 în minutele 85 și 90+1, acasă a reușit unicul gol în minutul 90+3.
Fără aceste lovituri primite (de Elveția) sau date (de Israel) spre final, clasamentul ar fi arătat acum astfel: 1. Elveția – 18 puncte; 2. România – 11 p; 3. Belarus – 8 p; 4. Israel – 6 p; 5. Kosovo – 3 p; 6. Andorra – 2 p. Așadar, deși cu un punct în minus, ne-am fi aflat mai aproape de calificare, iar principalul nostru adversar ar fi fost Belarus!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Simona Halep a publicat marți seara o reacție oficială pe contul său de Instagram, la câteva ore după ce un tribunal al Agenției Internaționale pentru Integritate în Tenis (ITIA) a suspendat-o 4 ani pentru dopaj. Tenismena română afirmă că sunt acuzații false, anunță că va face recurs la Tribunalul de Arbitraj Sportiv și sugerează că la mijloc este cel puțin rea-intenție, dacă nu chiar o conspirație.
Sportiva suspendată de ITIA afirmă că doi dintre cei trei experți care compuneau comisia pentru evaluarea parametrilor biologici și-au schimbat brusc părerea, în privința cazului ei, după ce i-au aflat identitatea. Halep nu aduce nicio probă și niciun martor în sprijinul acestei afirmații.
Acuzată că și-a modificat Pașaportul Biologic, Halep răspunde că parametrii acestuia au fost neschimbați timp de 10 ani, dar experții din comisie au ignorat acest lucru, fiind evident că substanța interzisă roxadustat, găsită în sânge la un nivel foarte scăzut, fusese ingerată accidental, mai ales că făcuse cu 3 zile înainte un test similar care ieșise negativ.
La acest capitol, ITIA comunicase cu fermitate: „Tribunalul a acceptat argumentul lui Halep potrivit căruia ar fi luat un supliment contaminat, dar a stabilit că volumul ingerat de jucătoare nu ar fi putut duce la concentraţia de roxadustat găsită în proba pozitivă„. Așadar, stabilise că ingerarea substanței interzise nu a fost accidentală.
Halep anunță și o acțiune în instanță împotriva companiei producătoare a suplimentelor nutritive ingerate în august 2022. Tenismena a fost depistată pozitiv la un control de rutină făcut pe 29 august 2022, înaintea US Open. De atunci, ea a stat pe tușă în baza unei suspendări provizorii care a durat enorm de mult – peste un an.
Comunicatul Simonei Halep: „Am refuzat să accept decizia de suspendare pentru patru ani si am contestat-o potrivit prevederilor legale”
„Astăzi, un tribunal din cadrul Agenției Internaționale pentru Integritate în Tenis (ITIA) a anunțat o decizie provizorie în cazul meu. Ultimul an a fost cel mai greu meci din viața mea și, din păcate, lupta mea continuă. Mi-am dedicat viața tenisului. lau foarte în serios regulile care guvernează sportul nostru şi mă mândresc cu faptul că nu am folosit niciodată, în mod conştient sau intenţionat, vreo substanță interzisă. Am refuzat să accept decizia de suspendare pentru patru ani si am contestat-o potrivit prevederilor legale.
Într-o decizie de 126 de pagini, tribunalul a admis ambele acuzații aduse de ITIA – un test de urină pozitiv pentru o substanță interzisă și o încălcare a Programului de Paşaport Biologic (ABP). Reprezentanții mei și cu mine am prezentat ITIA și tribunalului dovezi convingătoare în sprijinul apărării mele și am formulat mai multe întrebări legitime cu privire la concluziile la care s-a ajuns în legătură cu dosarul ABP. Deși sunt recunoscătoare să am în sfârşit un deznodământ în fața unui tribunal, după numeroase întârzieri nefondate și cu sentimentul de a trăi în purgatoriu timp de peste un an, sunt șocată și extrem de dezamăgită de decizia acestui tribunal.
Cred într-un sport curat și, în aproape două decenii ca jucător profesionist de tenis, de-a lungul a sute de turnee și două titluri de Grand Slam, am fost supusă la peste 200 de teste de sânge și urină pentru a verifica dacă există substanțe interzise – toate au fost negative, până la 29 august 2022. Înaintea sezonului pe hard din 2022, la recomandarea echipei mele de încredere și a fizioterapeutului, am revizuit suplimentele nutritive. Niciunul dintre ingredientele enumerate pe aceste noi suplimente nu includea substanțe interzise, însă acum știm – şi tribunalul a fost de acord – că unul dintre ele era contaminat cu roxadustat. Am fost testată aproape săptămânal după testul meu inițial pozitiv până in prima parte a anului 2023, toate rezultatele fiind negative.
În ciuda acestor dovezi, ITIA a adus o acuzație ABP numai după ce grupul său de experți a aflat identitatea mea, ceea ce a făcut ca doi din trei experti să își schimbe brusc opinia în favoarea acuzațiilor ITIA. ITIA s-a bazat exclusiv pe opiniile acestor experți care au analizat doar parametrii mei sanguini – care s-au menținut timp de peste 10 ani în acelaşi interval. Acest grup de experti a ignorat faptul că nicio substanță interzisă nu a fost găsită vreodată în probele mele de sânge sau de urină, cu singura excepție a unui test pozitiv din 29 august pentru roxadustat, care era prezent la un nivel extrem de scăzut și care, dacă luăm în considerare testul meu negativ facut cu trei zile înainte de testul pozitiv, ar fi putut fi cauzat doar de o expunere accidentală la roxadustat.
Sunt profund recunoscătoare pentru sprijinul pe care l-am primit din partea familiei mele, a prietenilor şi a fanilor tenisului din întreaga lume. Continui să mă antrenez și să fac tot ce-mi stă în putință pentru a-mi reabilita numele in fata acestor acuzații false şi pentru a mă întoarce pe teren. Intenționez să apelez această decizie la Tribunalul de Arbitraj Sportiv şi să urmez toate căile legale de atac împotriva companiei producatoare a suplimentelor în cauză.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Simona Halep a fost suspendată marți pe 4 ani din tenisul de performanță, pedeapsă primită pentru dopaj. Decizia a fost anunțată oficial de Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis (ITIA) și ar putea însemna finalul carierei pentru românca în vârstă acum de 31 de ani.
Halep mai are o singură cale extraordinară de a contesta decizia la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, dar șansele de a avea câștig de cauză sunt mici.
Dacă nu reușește să întoarcă sentința ori măcar să o reducă la jumătate, Halep va putea reveni în competiții pe 6 octombrie 2026, când va avea deja 35 de ani. Această vârstă nu este neapărat una la care să nu mai poți face mare performanță în tenis, dar Halep va avea de depășit în plus handicapul a 4 ani în care nu va juca meciuri oficiale.
Dincolo de aceste calcule, rămân câteva lucruri care, pe bună dreptate, pot fi invocate de Halep ca fiind discriminatorii. Ea a jucat ultimul meci în circuitul WTA acum mai bine de un an, pe 29 august 2022, la US Open, când a și fost descoperită dopată. A fost suspendată provizoriu, dar această situație s-a prelungit aberant de mult, vreme de aproape 13 luni! În acest timp, Halep a cerut insistent, de nenumărate ori, ca procesul să se judece mai repede și să i se dea un verdict definitiv. În final, din cauza acestei situații, pedeapsa primită de Halep este de 5 ani, nu de 4, deoarece trebuie socotit și anul în care a stat pe tușă cu titlu provizoriu. ITIA i-a dat oricum pedeapsa maximă.
Simona a susținut, în tot acest timp, că este nevinovată și că nu s-a dopat niciodată.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Grupa I din preliminariil Euro 2024 a ajuns la jumătate: s-au jucat 5 etape din 10. Iar etapa a 5-a, disputat sâmbătă seara, a „înghețat” clasamentul așa cum era, aducând trei rezultate de egalitate. România a rămas pe locul 2, la numai două puncte de liderul Elveția, dar Israelul (care e pe locul 3) ne-a dat o strașnică lecție de fotbal. Doar norocul ne-a salvat de la o înfrângere meritată după cum s-a jucat pe Arena Națională!
Rezultatele de sâmbătă, din Grupa I:
România – Israel 1-1. Goluri: Alibec (27) / Gloukh (53).
Kosovo – Elveția 2-2. Goluri: Muriqi (65, 90+4) / Freuler (14), Amir Rrahmani (79 – autogol).
Andorra – Belarus 0-0.
Clasamentul după 5 etape:
Primele două clasate se vor califica la turneul final Euro 2024, care va fi găzduit de Germania.
Israelul ne-a dominat, a avut și o bară la 1-1, plus o mare ocazie în minutul 89. România a scos un punct la fel ca la Lucerna: cu noroc și multă suferință
Naționala României a scos a doua remiză consecutivă după un meci al suferinței, în care a fost dominată categoric, de data asta chiar pe Arena Națională din București.
Pe 19 iunie, la Lucerna, Elveția ne-a condus cu 2-0 încă din minutul 41, a avut ocazii mari de a mări diferența, dar le-a ratat, iar spre final (minutele 89 și 90+2) a fost pedepsită de nou-intratul Mihăilă, care a macat de două ori din pasele oferite de nou-intratul Moruțan. A fost un 2-2 ieșit din logica fotbalului, un 2-2 care ne-a menținut la numa două puncte în urma Elveției.
Pe 9 septembrie, la București, România a condus cu 1-0 (după o greșeală a portarului israelian: șut Stanciu, Glazer respinge în față, Alibec marchează din careu), dar apoi a fost domintă autoritar, nefiind în stare să mai lege trei pase.
Israelienii au egalat printr-un șut grozav din afara careului, au trimis o dată în bara din dreapta lui Horațiu Moldovan (x, min. x) și au ratat o ocazie uriașă în minutul 89 (portarul Rapidului a blocat cu piciorul șutul din apropiere al lui x). Dar, mai ales, au „arestat” mingea și au venit peste noi permanent, construind, căutând golul victoriei și lăsându-ne pe noi cu sentimentul amar al neputinței. Ei au jucat fotbal, noi am făcut anti-fotbal.
VIDEO: Rezumatul meciului România – Israel 1-1
Nu selecționerul e problema!
Ca și în Elveția, am ciugulit un punct, îi ținem pe israelieni deocamdată în spatele nostru, dar ne-a fost imposbil să pretindem victoria, care ne-ar fi distanțat la 4 puncte de ei în clasament (să nu uităm că va fi și returul, la Tel Aviv sau Ierusalim).
Mai mult: Elveția s-a încurcat în Kosovo (a condus de două ori, a încasat golul de 2-2 în minutul 90+4, după ce Mihăilă al nostru făcuse 2-2 în minutul 90+2!), rămânând la doar două puncte în fața României.
Așadar, la jumătatea calificărilor, suntem în cărți – teoretic – inclusiv pentru locul 1, dar de fapt nu jucăm aproape nimic. Am fost dominați autoritar, până la sentimentul acut de umilință, atât la Lucerna, cât și aseară la București. Problema e că vine Elveția pe arena Națională și mergem noi în Israel. Pe unde scoatem cămașa cu jocul ăsta?!
Și mai e o problemă: marți vine Kosovo la București. Acel Kosovo pe care, la Priștina, nu l-am bătut nici noi, nici elvețienii. Va fi testul care nu mai poate păcăli pe nimeni: de data asta, trebuie să învingem, nu să ciupim un egal. Dacă nu suntem în stare să batem naționala unui stat de 1,9 milioane de locuitori, cu o suprafață cât a unui județ mai mare din România, pe unde vom scoate cămașa la meciurile cu Elveția și Israel? Vom mai reuși măcar două remize, cu jocul nostru modest, sărăcăcios, neputincios?
Nici măcar nu trebuie să punem tunurile pe selecționerul Edward Iordănescu. „Tactica umilinței”, pe care și-a asumat-o acesta, s-ar putea să fie cea care ne-a adus remiza din Elveția și cea cu israel. Venim, totuși, după câteva campanii de calificare în care eram pe undeva pe locul 4, după ce ne băteau armenii și muntenegrenii.
Acum, măcar, suntem în cărțile calificării după 5 etape, ba chiar pe un loc care ne-ar duce la turneul final. Poate că ăsta e potențialul nostru fotbalistic maxim în acest moment, confirmat și reconfirmat în ultimii ani.
Nu avem materie primă nici cât Israel sau Kosovo. Elveția e la ani-lumină
Nu avem un titular/golgheter în prima ligă spaniolă (cum îl au kosovarii pe Muriqi), nu avem un jucător la Tottenham, în Premier League (cum îl au israelienii pe Solomon), nu avem două echipe în grupele cupelor europene (cum are Israel – una în Europa League, alta în Conference League), de fapt noi nu avem niciuna. Ca să nu mai facem comparația cu Elveția, care are titulari la Manchester City, Newcastle, Inter Milano, AC Milan, Sevilla, Bayer Leverkusen, Monaco etc., plus echipă în grupele Champions League.
Așteptăm Kosovo, să vedem dacă ne mai facem iluzii sau nu. Oricum, prezența la un turneu final, cu jocul nostru actual, ar putea fi un nou prilej de umilință, cu o expunere mult mai mare.
Naționala României la meciul cu Israel: H. Moldovan – Manea, Drăgușin, Burcă, Bancu – Răzvan Marin, Marius Marin (65 Olaru) – Sorescu (57 Moruțan), Stanciu (88 Cicâldău), Fl. Coman (57 Mihăilă) – Alibec (65 Pușcaș).
Echipele la care sunt legitimați jucătorii români din meciul cu Israel:
FCSB (Fl. Coman, Olaru)
CFR Cluj (Manea)
Rapid (Horațiu Moldovan)
Univ. Craiova (Bancu)
Genoa / Italia (Drăgușin, Pușcaș)
Empoli / Italia (Răzvan Marin)
Pisa / Italia – Serie B (Marius Marin)
Parma / Italia – Serie B (Mihăilă)
Rakow Czestochowa / Polonia (Sorescu)
Ankaragücü / Turcia (Moruțan)
Konyaspor / Turcia (Cicâldău)
Al Akhdoud / Arabia Saudită (Burcă)
Damak / Arabia Saudită (Stanciu)
Muaither / Qatar (Alibec)
Pe bancă se mai aflau jucători de la Alaves / Spania (Ianis Hagi), Rayo Vallecano / Spania (Rațiu), Pafos / Cipru (Rus), FCSB (Târnovanu), CFR Cluj (Camora), Univ. Craiova (Screciu) și Farul (Aioani), dar cei din străinătate fără meciuri în picioare.
Viorel Moldovan: „Nu vreau să mergem la Euro! Nu merităm! Ne mințim!” / „Israelul ne-a călcat în picioare. Ne-au omorât!” / „Să se desființeze fotbalul!”
După finalul meciului, fostul atacant Viorel Moldovan (51 de ani), care a jucat 70 de meciuri pentru echipa națională și a marcat 25 de goluri, a izbucnit în studioul amenajat la Arena Națională de Prima TV, televiziunea care a transmis meciul.
* „Am arătat încă o dată că suntem incapabili să jucăm fotbal. Nu știu ce se întâmplă. Să fii dominat acasă și să vezi această diferență de tactică și tehnică în favoarea Israelului… Mai ales când ești susținut de 50.000 de fani. Mi-am dat seama că suntem modești.”
* „Când văd atâta neputință, îmi vine să înnebunesc! Mi-aș dori să se desființeze fotbalul când văd naționala. Israelul vine și te calcă efectiv în picioare la tine acasă. Ne-au omorât! Ne-au distrus în repriza a doua!”
* „Trebuie să vorbesc la superlativ despre naționala Israelului. Puteam să câștigăm și să revenim la același discurs, cu «rezultatul», cu «clasamentul», cu «grupul». Dar fotbalul?! Unde e fotbalul?! Unde sunt mijlocașii?! Unde e personalitatea?! Propagandă multă, mult bla-bla-bla în această săptămână.”
* „Ne mințim! Lumea vine la stadion datorită acestei propagande mincinoase. Nu vreau să mergem la Euro! Nu merităm! Ne păcălim, ne merităm soarta!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Continuă parcursul de excepție al Soranei Cîrstea la US Open, al patrulea turneu de Grand Slam al anului (și ultimul): o nouă victorie în fața unei favorite și calificare în sferturi de finală (Top 8 al turneului)! Sorana mai ajunsese în această fază a unui turneu de Mare Șlem în 2009, la Roland Garros. Atunci avea 19 ani, acum are 33.
Ultimele două victorii ale Soranei Cîrstea la US Open au fost în fața unor adversare mult mai bine clasate și care erau clar favorite. După ce în turul 3 a eliminat-o pe kazaha de origine rusă Elena Rybakina, jucătoarea nr. 4 a lumii și câștigătoarea Wimbledon 2022, românca a învins-o și pe elvețianca de origine cehoslovacă Belinda Bencic, campioana olimpică de la Tokyo (2021).
Confruntarea din „optimi” a fost controlată permanent de tenismena română, care a început fiecare set în forță, conducând cu 5-0, respectiv 2-0. Rezultat final:
Astfel, la 33 de ani, Sorana Cîrstea își egalează performanța maximă atinsă la turneele de Grand Slam: „sfertul” de la Roland Garros, din 2009, când avea 19 ani!
În urmă cu 14 ani, drumul Soranei spre semifinale, după 4 victorii consecutive, a fost blocat de australianca Samantha Stosur. Acum, adversară îi va fi Karolina Muchova (Cehia, 27 de ani, nr. 10 WTA). Meciul se va disputa marți, 5 septembrie, de la ora 19.00, și va fi transmis în direct de Eurosport.
Prin calificarea între primele 8 jucătoare de la US Open, Sorana Cîrstea și-a asigurat un premiu de 455.000 de dolari și 430 de puncte WTA.
Zestrea sa financiară, din premii obținute în turneele de tenis, a ajuns la 8 milioane de dolari.
Punctele obținute la US Open au propulsat-o pe locul 26 în clasamentul WTA Live. O nouă victorie ar urca-o pe 22 sau 23, foarte aproape de „vârful” carierei sale – locul 21 în anul 2014, când avea 24 de ani.
În următoarele faze, premiile vor fi de: 775.000 $ (semifinale), 1.500.000 $ (finalista), 3.000.000 $ (campioana). Iar punctele: 780 (semifinale), 1.300 (finalista), 2.000 (campioana).
Parcursul Soranei Cîrstea (nr. 30 WTA) la US Open 2023:
Turul 1: 6-2, 6-3 cu Kayla Day (SUA, 91)
Turul 2: 6-3, 6-4 cu Anna Kalinskaya (Rusia, 89)
Turul 3: 6-3, 6-7, 6-4 cu Elena Rîbakina (Kazahstan, 4)
Optimi: 6-3, 6-3 cu Belinda Bencic (Elveția, 13)
Sferturi: o va întâlni pe Karolina Muchova (Cehia, 10)
Povestea frumoasă de la Roland Garros 2009: victorii la Wozniacki și Jankovici
Până la US Open 2023, Sorana Cîrstea a mai ajuns o singură dată în „sferturile” unui turneu de Grand Slam: la Roland Garros 2009, adică în urmă cu 14 ani și 3 luni. Pe atunci, abia împlinise 19 ani (e născută pe 7 aprilie 1990).
Și atunci, Sorana a învins două jucătoare de superclasă, Wozniacki și Jankovici (care aveau să ajungă pe locul 1 în clasamentul mondial), înainte de a fi eliminată de australianca Stosur (al cărei „vârf” în carieră a fost locul 4 WTA).
Dintre adversarele de atunci, doar două mai sunt în activitate: Wozniacki (revenită recent, după trei ani de pauză) și Cornet. Celelalte trei – Gullickson, Jankovici și Stosur – s-au retras de mai mulți ani.
Parcursul Soranei Cîrstea la Roland Garros 2009:
Turul 1: 6-4, 6-2 cu Carly Gullickson (SUA)
Turul 2: 6-3, 6-2 cu Alize Cornet (Franța)
Turul 3: 7-6, 7-5 cu Caroline Wozniacki (Danemarca)
Optimi: 3-6, 6-0, 9-7 cu Jelena Jankovici (Serbia)
Sferturi: 1-6, 3-6 cu Samantha Stosur (Australia)
Premiile câștigate de tenismenele române la US Open 2023
Sorana Cîrstea (nr. 30 WTA) – turul 5 / 455.000 $
Patricia Țig (700) – turul 2 / 123.000 $
Irina Begu (43) – turul 1 / 81.500 $
Ana Bogdan (60) – turul 1 / 81.500 $
Gabriela Ruse (167) – turul 1 / 81.500 $
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La 33 de ani, Sorana Cîrstea realizează cea mai bună performanță personală la US Open, unul dintre cele patru turnee de Grand Slam ale tenisului mondial: calificarea în turul 4 („optimi”), adică în Top 16 al competiției, după ce la start au fost 128 de jucătoare.
Sorana Cîrstea (33 de ani, nr. 30 WTA) a furnizat marea surpriză a turului 3, eliminând-o pe una dintre favoritele la câștigarea trofeului: 6-3, 6-7, 6-4 cu kazaha de origine rusă Elena Rîbakina (24 de ani, locul 4 WTA).
Prezența în turul 4 („optimi”) îi aduce Soranei un premiu de 284.000 de dolari și 240 de puncte. Astfel, în clasamentul WTA Live, românca a făcut deja un salt de trei locuri, de pe 30 pe 27 în topul mondial!
Sorana se apropie de „vârful” de carierei sale, care a fost consemnat în 2014: locul 21 în lume. Pe atunci avea 24 de ani.
Premiile câștigate de tenismenele române la US Open 2023:
Sorana Cîrstea (nr. 30 WTA) – turul 4 / 284.000 $
Patricia Țig (nr. 700 WTA) – turul 2 / 123.000 $
Irina Begu (nr. 43 WTA) – turul 1 / 81.500 $
Ana Bogdan (nr. 60 WTA) – turul 1 / 81.500 $
Gabriela Ruse (nr. 167 WTA) – turul 1 / 81.500 $
Sorana Cîrstea își poate îmbunătăți zestrea, în caz că avansează spre „sferturi” sau chiar mai departe. În următoarele faze, premiile vor fi de: 455.000 $ (sferturi), 775.000 $ (semifinale), 1.500.000 $ (finalista), 3.000.000 $ (campioana). Iar punctele: 430 (sferturi), 780 (semifinale), 1.300 (finalista), 2.000 (campioana).
Până în prezent, Sorana Cîrstea a câștigat din premii, în tenis, peste 7,5 milioane de dolari.
Parcursul Soranei Cîrstea la US Open:
Turul 1: 6-2, 6-3 cu Kayla Day (SUA, 91)
Turul 2: 6-3, 6-4 cu Anna Kalinskaya (Rusia, 89)
Turul 3: 6-3, 6-7, 6-4 cu Elena Rîbakina (Kazahstan, 4)
Urmează confruntarea cu campioana olimpică!
În „optimi”, Sorana Cîrstea o va întâlni, duminică, pe elvețianca Belinda Bencic (26 de ani, nr. 13 WTA), campioana olimpică de la Tokyo (2021).
Dacă se va califica în „sferturi”, românca va mai urca un loc în clasamentul mondial, ajungând pe 26. Prezența în semifinale ar propulsa-o în zona locurilor 22-23 (în funcție și de rezultatele celorlalte jucătoare rămase în comperiție), calificarea în finală ar duce-o în premieră în Top 20 (până în zona locurilor 11-13), iar câștigarea turneului ar face-o să pătrundă în Top 10 (pe locurile 9-10).
Dar acestea sunt doar calcule teoretice, șansele Soranei la câștigarea trofeului sa u la calificarea în finală sunt infime.
Adversara ei din „optimi”, Belinda Bencic, a avut următorul parcurs la US Open:
Turul 1: 6-2, 6-4 cu Kamilla Rahimova (Rusia, 72)
Turul 2: 6-3, 6-3 cu Yuriko Miyazaki (Marea Britanie, 198)
Turul 3: 7-6, 2-6, 6-3 cu Lin Zhu (China, 44)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Turul 3 preliminar din Conference League (C3, a treia – și ultima – competiție europeană intercluburi) a adus calificarea a două din cele trei echipe românești: Farul Constanța și Sepsi Sfântu Gheorghe. În schimb, FCSB a fost eliminată, alăturându-se lui CFR Cluj, care a părăsit scena europeană în turul precedent.
Confruntările din play-off care vor decide cine va juca în grupele Conference League: Farul – HJK Helsinki (Finlanda); Sepsi – Bodo/Glimt (Norvegia). Așadar, ne mutăm atenția dinspre spațiul ex-sovietic (Rep. Moldova, Armenia, Estonia, Kazahstan) sau balcanic (Bulgaria, Turcia) spre nordul Europei (Finlanda, Norvegia).
Joi seara, vicecampioana României, FCSB, nu și-a acordat nicio șansă în confruntarea decisivă cu vicecampioana Danemarcei, Nordsjaelland. După 0-0 la București, nordicii au câștigat cu 2-0 la Farum, ambele goluri fiind marcate de Ingvartsen (min. 43 și 85, primul din penalty).
Un moment-cheie a fost eliminarea stupidă a fundașului Chiricheș, în minutul 62, când a încasat cel de-al doiea cartonaș galben, pentru un fault inutil. Pe primul îl primise spre finalul reprizei 1, pentru proteste prostești la adresa unei decizii de arbitraj corecte.
Confruntările cu echipele din Danemarca au fost coșmarul FCSB-ului atât în toamna anului trecut (0-5 și 0-5 cu Silkeborg, în grupă), cât și în vara acestui an (0-0 și 0-2 cu Nordsjaelland). Așadar, niciun gol marcat de FCSB în patru meciuri cu danezii, golaveraj 0-12!
Echipa cu 4+1 antrenori
FCSB este echipa cu antrenor incert – o anomalie care subminează orice construcție fotbalistică. În mod real și onest, nimeni nu poate răspunde fără ezitare la întrebarea: „Cine este antrenorul FCSB?”. Nici cei de la site-ul de specialitate Soccerway.com n-au știut, dovadă că iată cum au trecut antrenorii de la Nordsjaelland – FCSB:
La FCSB au fost trecuți nu unul, nu doi, nu trei, ci patru antrenori!
Primul (Pintilii) pregătește echipa, dar nu are licență Pro, deci muncește cam clandestin.
Altul (Strizu) are licență Pro și e prieten cu patronul, se înțeleg bine și la imobiliare.
Al treilea (Filip) are și el licență Pro, e mai tânăr, îl ajută pe primul la antrenamente și-l suplinește pe cel de-al doilea ca oficial în acte, când acesta cade în dizgrația patronului.
Al patrulea (Charalambous) stă pe bancă oficial, are licență Pro, e și cipriot, adică ortodox verificat, a fost și pe Muntele Athos, se califică să joace rolul de antrenor în relațiile cu presa.
Patru antrenori! Și a fost omis cel mai important dintre ei, cel care stabilește primul „11” și face schimbările: Gigi Becali, patronul clubului cu organizare medievală.
Danezii au avut un singur antrenor și au dat două goluri. FCSB a avut 4+1 antrenori și n-a punctat nici măcar o singură dată în două partide.
4+1 – parcă suntem la canotaj! Becali și-a înființat echipajul de 4 cu cârmaci.
Sepsi a dat lovitura în Kazahstan
Sepsi Sfântu Gheorghe, echipă cu un singur antrenor, dar bun (Liviu Ciobotariu), a câștigat din nou în deplasare fără să primească gol și s-a calificat în play-off-ul Conference League. Motiv pentru patronul Laszlo Dioszegi, care nu are pretenții că ar fi priceput și la antrenorat, să-și exprime bucuria în cifre exacte: „Pentru cele două calificări (cu ȚSKA sofia și cu Aktobe – n. red.) vom primi de la UEFA 1.050.000 de euro”.
Unicul gol al meciului de la Aktobe, din Kazahstan, a fost marcat de Nicolae Păun în minutul 66 – „cap” imparabil la un corner executat perfect de Ștefănescu.
Cum în tur, la Sfântu Gheorghe, a fost 1-1, Sepsi s-a calificat cu scorul general de 2-1.
Echipa lui Ciobotariu a urmat-o în play-off-ul Conference League pe cea a lui Gică Hagi, Farul Constanța, care își atinsese obiectivul cu o zi înainte (2-0 cu Flora Tallinn, în deplasare, după 3-0 acasă).
În competiție s-a mai aflat și CFR Cluj, care afost eliminată însă în turul 2 preliminar.
Așadar, merg mai departe campioana (Farul) și câștigătoarea Cupei României (Sepsi) – prima și ultima clasată din play-off-ul SuperLigii române. Au fost eliminat echipele care au încheiat campionatul pe locurile 2 (FCSB) și 3 (CFR Cluj).
Un sezon bogat în puncte
Farul și Sepsi au mers aproape numai din victorie în victorie, de aceea punctajul României în aceste preliminarii e bun. A mai contribuit și FCSB cu dublul succes din turul 2.
Farul a reușit 5 victorii în 6 meciuri, iar Sepsi e neînvinsă – 3 victorii și o remiză.
Rezultatele celor 4 echipe românești în cupele europene
Farul Constanța
1-0 și 0-3 (după prelungiri) cu Sheriff Tiraspol (Rep. Moldova) / Liga Campionilor, turul 1 preliminar
3-2 (a) și 3-2 (d) cu Urartu (Armenia) / Conference League, turul 2 preliminar
3-0 (a) și 2-0 (d) cu Flora Tallinn (Estonia) / Conference League, turul 3 preliminar
Sepsi Sfântu Gheorghe
2-0 (d) și 4-0 (a) cu ȚSKA Sofia / Conference League, turul 2 preliminar
1-1 (a) și 1-0 (d) cu Aktobe (Kazahstan) / Conference League, turul 3 preliminar
FCSB
1-0 (d) și 3-2 (a) cu ȚSKA Sofia 1948 (Bulgaria) / Conference League, turul 2 preliminar
0-0 (a) și 0-2 (d) cu Nordsjaelland (Danemarca) / Conference League, turul 3 preliminar
CFR Cluj
1-1 (a) și 1-2 (d) cu Adana Demirspor (Turcia) / Conference League, turul 2 preliminar
În play-off-ul Conference League, „barajul” decisiv pentru calificarea în grupe, cele două echipe românești rămase în cursă vor avea următorul program:
Farul – HJK Helsinki (Finlanda) / pe 24 august (acasă) și 31 august (în deplasare)
Sepsi – Bodo/Glimt (Norvegia) / pe 24 august (acasă) și 31 august (în deplasare)
Așadar, pentru a patra oară consecutiv, Farul joacă mai întâi acasă, apoi – decisiv – pe terenul adversarei.
Cum s-a calificat HJK Helsinki
locul 1 în campionatul Finlandei (ediția 2022)
1-0 (a) și 2-2 (d) cu Larne (Irlanda de Nord) / Champions League, turul 1 preliminar
1-0 (a) și 0-2 (d) cu Molde (Norvegia) / Champions League, turul 2 preliminar
1-2 (d) și 1-2 (a) cu Qarabag (Azerbaidjan) / Europa League, turul 3 preliminar
Marcatorii golurilor în campania europeană: Keskinen, Ollila, Olusanya, Hostikka, Radulovici.
În prezent: locul 2 în campionatul Finlandei (ediția 2023), după 19 etape, cu 37 de puncte (unul mai puțin decât liderul KuPS).
Cum s-a calificat Bodo/Glimt
Locul 2 în campionatul Norvegiei (ediția 2022), după Molde.
3-0 (a) și 4-2 (d) cu Bohemians Praga (Cehia) / Conference League, turul 2 preliminar
3-0 (a) și 3-0 (d) cu Pyunik Erevan (Armenia) / Conference League, turul 3 preliminar
În prezent: locul 1 în campionatul Norvegiei (ediția 2023), după 18 etape.
HJK Helsinki – aproape numai finlandezi, Bodo/Glimt – aproape numai norvegieni
HJK Helsinki este o echipă formată aproape numai din finlandezi (9 din 11 titulari, plus 4 din 5 rezerve utilizate, în meciul decisiv de aseară), iar Bodo/Glimt este formată aproape numai din norvegieni (8 din 11 titulari, plus toate cele 5 rezerve utilizate).
Străinii folosiți aseară de viitoarele noastre adversare:
HJK Helsinki: un grec (Kanellopoulos / mijlocaș) și un sârb (Radulovici / atacant) – titluari; un burkinabez (Bandé / atacant) – rezervă utilizată.
Bodo/Glimt: un rus (Haikin / portar), un danez (Gronbaek / mijlocaș) și un camerunez (Moumbagna / atacant) – titulari.
Așadar, ambele viitoare noastre adversare au trimis în teren 81,25% jucători autohtoni (13 din 16), având de asemenea antrenori autohtoni (finlanez, respectiv norvegian).
Sunt două cazuri atipice, în condițiile în care fotbalul european, de la Atlantic până spre Asia Centrală și din Cipru până în Scandinavia, a devenit extraordinar de cosmopolit, iar jucătorii autohtoni își fac loc tot mai greu printre numeroșii străini aduși mai ales din Africa, din America de Sud, din Peninsula Balcanică și din cea Iberică.
Prin comparație, Farul a folosit 68,75% jucători români (9 titulari, plus 2 rezerve utilizate din 5), iar Sepsi – 50% (7 titulari, plus o rezervă utilizată din 5).
Străinii folosiți de echipele românești calificate, în deplasările de miercuri/joi:
Farul: un brazilian (Rivaldinho) și un beninez (Kiki) – titulari; un ivorian (Boli) și doi portughezi (Fabio Vianna, Diogo Queiros) – rezerve utilizate.
Sepsi: doi slovaci (Ninaj, Șafranko), un albanez (Alimi) și un argentinian (Jonathan Rodriguez) – titulari; un croat (Aganovici), un ungur (Varga), un venezuelean (Rondon) și un jucător din Guinea-Bissau (Francisco Junior) – rezerve utilizate.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
