Terapia cu celule T e folosită deja pe scară largă. Această celulă este agentul sistemului imunitar uman trimis să lupte cu tumorile. Organismul cedează atunci când cancerul învinge aceste tumori, adică numărul celulelor afectate este mult mai mare decât cel al celulelor T generate de sistemul imunitar să lupte cu tumoarea.
Terapia cu celule T constă în extragerea lor din organism, multiplicarea lor în laborator și injectarea în pacientul bolnav astfel încât să facă față atacului celulelor modificate de tumoare și s-o elimine.
Această formă de terapie se folosește în cancerele care nu pot fi tratate prin intervenție chirurgicală asociată cu chimioterapie. Tratamentul a dat rezultate promițătoare în stoparea evoluției cancerelor de plămâni.
Noutatea fundamentală adusă de echipa de cercetători de la Universitatea Cardiff constă în descoperirea celebrei Celule T în sânge care în reacție cu molecula MR1, moleculă aflată în toate celulele organismului, stopează evoluția bolii.
Medicii și cercetătorii universității au dezvoltat un tratatment bazat pe reacția dintre celule T și MR1 mult mai eficient și cu posibilitatea de a anihila rapid cancerele de prostată, plămâni și sân.
Descoperirea lor, publicată în Nature Immunology, nu a fost încă testată pe pacienţi, însă cercetătorii spun că are „un potenţial uriaş”.
Cercetătorii au găsit o celulă T în sânge care interacționează cu o moleculă MR1 aflată în fiecare celulă din corp. Interacțiunea crează un anticorp. Cea din sânge, spre deosebire de cea aflată în țesuturi, are capacitatea de a scana întregul corp și reacționează la toate formele de cancer.
„Există, astfel, şansa de a trata orice pacient”, a declarat profesorul Andrew Sewell pentru BBC.
„Înainte, nimeni nu credea că asta poate fi posibil. Sporeşte şansele pentru un tratament împotriva tuturor cancerelor. Un singur tip de celulă T care poate fi capabilă să distrugă multe tipuri de cancere”, anunță BBC, citat de News.ro.
Celulele T au „receptori” care le permit „să vadă” la nivel chimic. Este foarte important că ele lasă ţesuturile normale neatinse.
Receptorul acestei celule T interacţionează cu molecula MR1, care se află pe suprafaţa fiecărei celule din corpul uman.
„Suntem primii care descriu o celulă T care găseşte MR1 în celulele canceroase. Asta nu a mai fost făcut până acum”, a spus cercetătorul Garry Dolton.
Tratamente pentru cancer cu celule T există deja, iar dezvoltarea imunoterapiei a cunoscut una dintre cele mai importante avansări în domeniu.
Cercetătorii spun că receptorul acestei celule T ar putea duce la un tratament universal al cancerului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dietele vegană şi vegetariană scad riscul bolilor cardiace, dar îl cresc pe cel al accidentelor vasculare cerebrale, AVC. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în Jurnalul Medical Britanic.
Timp de 18 ani, aproximativ 48.000 de oameni au fost ţinuţi sub observaţia cercetătorilor britanici, interesaţi de relaţia dintre alimentaţie şi diferitele boli asociate cu aceasta.
În urma studiului, s-a observat că persoanele care au adoptat stilul de alimentaţie vegan şi vegetarian au înregistrat cu 10 cazuri de boli cardiace mai puţin, la un eşantion de 1.000 de oameni, comparat cu cei care au păstrat carnea în alimentaţia zilnică.
Totuşi, veganii şi vegetarienii sunt expuşi unui risc mai mare de accident vascular cerebral decât cei care consumă carne, cu trei mai multe la acelaşi eşantion de persoane.
Concluzia majoră a studiului, spun experţii britanici, este că oricare ar fi opţiunea alimentară a oamenilor, ea trebuie să conţină o gamă cât mai variată de alimente pentru a păstra o sănătate ridicată. În caz contrar, pericolul este cel al dezvoltării unor boli grave, ce pun în pericol viaţa.
Cine au fost cei ţinuţi sub observaţie
Cei 48.000 de subiecţi ai cercetării au fost recrutaţi în intervalul de timp dintre anii 1993 şi 2011. Jumătate dintre participanţii la studiu au carnea ca principal aliment zilnic. 16.000 dintre cei ţinuţi sub observaţie sunt vegetarieni şi vegani, ce îşi construiesc dieta exclusiv cu hrană vegetală.
O categorie aparte este cea a persoanelor care mănâncă peşte, iar alţii lactate, pe lângă alimentele vegetale, şi care constituie un număr de 7.500 din totalul celor cuprinşi în studiu.
Factorii de care cercetătorii au ţinut cont, în afară de alimentaţie, au fost istoricul medical al fiecăruia, consumul de ţigări sau alcool şi activitatea fizică zilnică.
Participanţii au completat un chestionar la începutul studiului, în anul 1993, apoi din nou, în anul 2010, pentru a face cât mai relevant acest demers ştiinţific.
Constatările studiului
În total, au fost înregistrate 2.820 de cazuri de boli cardiace şi 1.072 de cazuri de accident vascular cerebral. Printre acestea, au existat 300 de situaţii când accidentul vascular cerebral a fost însoţit de hemoragie, în urma spargerii unui vas de sânge, care sângerează în creier.
Vegetarienii care consumă peşte şi lactate au dezvoltat un risc de boli ale inimii cu 13% mai mic decât cei care consumă carne. Vegetarienii şi veganii, cu dietă exclusiv vegetală, au cu 22% mai puţine şanse de a suferi de boli ale sistemului cardiac.
Totuşi, vegetarienii şi veganii sunt supuşi unui risc cu 20% mai ridicat de a avea un accident vascular cerebral. Explicaţia ştiinţifică este aceea că dieta formată exclusiv din alimente de origine vegetală produce mari carenţe de vitamina B12, prezentă, în cantitate mare, în carne.
Cercetătorii britanici recunosc că este posibil ca nu doar alimentaţia să joace un rol fundamental în concluziile pe care studiul lor le-a scos la lumină. Un factor esenţial este şi acela al stilului de viaţă a celor care au fost monitorizaţi pe parcursul celor 18 ani.
Sunt dietele vegană şi vegetariană nesănătoase?
Studiul în cauză nu dă verdicte. Aşadar, dieta vegană şi cea vegetariană nu devin, brusc, duşmanii de serviciu, la fel cum nici carnea nu este ridicată la rang de zeu atotputernic al alimentelor.
Vegetarian sau carnivor? (sursa foto: Google)
Oricât de complex şi complet ar fi un studiu, el rămâne ceea ce este: un demers observaţional, ce nu poate determina cu exactitate relaţia cauză-efect.
Totuşi, acest studiu constituie o premisă, adică un punct de plecare în viitoarele cercetări medicale, care au ca scop prevenirea şi chiar vindecarea bolilor ce sunt în strânsă relaţie cu alimentaţia zilnică.
Meritul cercetătorilor britanici este acela de a ne furniza repere despre legătura dintre alimentaţie şi bolile de care suferim, astfel ajutându-ne să conştientizăm cât de important este să nu transformăm hrana în otravă pentru propriile noastre corpuri.
Ce ar trebui să mâncăm
Cum şi ce trebuie să mâncăm ne spune Frankie Phillips, medic şi membru al Asociaţiei Dieteticienilor Britanici: „Mesajul, pentru toată lumea, este acela că trebuie să avem o alimentaţie foarte bine planificată. Ideal ar fi să consumăm o gamă cît mai largă şi variată de alimente.”
Piramida alimentelor, pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată (sursa foto: Google)
Conform NHS, site britanic de nutriţie şi sănătate, ghidul unei alimentaţii zilnice sănătoase ar putea fi schiţat aşa:
1. Cel puţin, cinci porţii de fructe şi legume
2. Fibre, din alimente precum cartofi, pâine, orez sau paste
3. Proteine, din carne, lactate, nuci sau brânză tofu
4. Alimentele bogate în grăsimi, zahăr şi sare trebuie consumate rar şi în cantităţi mici.
Concluzii
Oamenii, vegani, vegetarieni sau consumatori de carne, sunt supuşi particularităţilor de ordin personal, pe care ştiinţa medicală şi nutriţioniştii nu le pot ignora.
Persoanele care consumă carne, lactate şi peşte au un aport suficient de vitamina B12, necesară sănătăţii sângelui şi sistemului nervos. Veganii pot deveni deficitari la acest capitol, chiar dacă vitamina B12 e prezentă în alimente precum cereale integrale şi seminţe.
Fierul prezent în alimentaţia vegetală este absorbit mai greu de organismul uman. Cei care nu consumă carne trebuie să se asigure că au în dieta zilnică pâine din făină integrală şi fructe uscate.
În ciuda oricăror studii sau opinii, mai mult sau mai puţin fondate, un lucru este sigur: Cea mai bună metodă de prevenţie a bolilor înrudite cu alimentaţia, dar şi întreţinerea stării de sănătate, rămâne discernământul alimentar.
Organismul uman este o maşinărie complexă şi fascinantă, ce are nevoie de o alimentaţie echilibrată, bogată în vitamine şi resurse de energie. Ne vom putea bucura de sănătate şi viaţă atât timp cât nu vom uita că propriul corp nu este un coş de gunoi, în care aruncăm tot ce ne vine la gură!
Paul Palencsar este teolog, jurnalist şi realizator de film documentar
O echipă internațională ce cercetători, condusă de specialişti de la Harvard Medical School, a făcut o descoperire importantă, studiind muștele de fructe („musca bețivă”).
Cercetătorii au anunțat că au descoperit una dintre rădăcinile moleculare ale cașexiei, o stare generală a organismului care se manifestă prin slăbirea musculaturii și anemie extremă. În prezent, cașexia este afecțiune incurabilă și incomplet înțeleasă, fiind responsabilă pentru o treime din decesele cauzate de cancer.
Rezultatele studiului, publicate online pe 10 ianuarie 2019 în Developmental Cell, sugerează că medicamentele existente în tratamentul cancerului, numite inhibitori MEK, ar putea oferi o modalitate de a aborda cașexia independent de cancerul în sine.Cercetarea „muștei bețive” a sugerat un nou mod de a înțelege și de a combate starea de boală a oamenilor.FOTO: o „muscă bețivă” normală (stânga),comparativ cu o „muscă bețivă” cu caracteristici asemănătoare ale cașexiei de cancer(dreapta).(Sursa: hms.harvard.edu (Harvard Medical School)
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, a declarat situaţia drept „foarte gravă”. Spune că suntem în pragul unei epidemii de gripă. Au apărut deja primele 16 decese, printre care şi un bebeluş de 11 luni.
Partea proastă e situaţia din spitalele româneşti, posibilitatea infectării intraspitaliceşti, plus alte probleme vechi legate de dotare, criza personalului, haosul din sistem. De aceea, ideal ar fi să nu ajungeţi la spital şi să vă imunizaţi copilul cu metode confirmate până acum că au succes.
Aşadar, ce pot face părinţii pentru copiii lor? Jurnaliştii de la CSID.ro au ales câteva sfaturi utile:
O alimentaţie sănătoasă şi echilibrată (alăptarea la sân se dovedeşte a fi un aliat în formarea sistemului imunitar).
Fructe şi legume de sezon, carne, ouă şi lactate din surse sigure şi gătite dietetic trebuie să constitue alimentaţia de zi cu zi.
Somnul de calitate – un alt factor important care menţine sănătatea copiilor şi ajută la refacerea organismului afectat de boală. Aerisiţi camerele înainte de culcare şi la trezire.
Evitaţi pe cât posibil contactul cu persoanele bolnave. – De asemenea, este de evitat să duceţi copiii mici în spaţii închise şi aglomerate, în spitale (dacă nu este o urgenţă medicală). – Important este să nu locuiţi într-o casă afectată de mucegai ori în care se fumează – mucegaiul şi fumul de ţigară afectează sănătatea copiilor de asemenea. – Membrii familiei răciţi trebuie să tuşească şi să strănute în şerveţelede hârtie care se aruncă imediat la coşul de gunoi. Aceştia se vor spăla pe mâini des.
De asemenea, în dorinţa de a proteja copiii de răceli, unii părinţi îi îmbracă prea gros, iar micuţii transpiră. Copiii nu trebuie îmbrăcaţi prea gros, mai ales că aceştia se joacă, aleargă. Îmbrăcarea în straturi este de preferat. Important este ca primul strat de haine să fie din bumbac sau lână, să absoarbă transpiraţia.
